Page 56 - Drumul_socialismului_1986_05
P. 56
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 864 • SÎMBĂTĂ, 17 MAI 1986
f B 0
irietenească de lucru a tovarăşului
e Ceauşescu în Uniunea Sovietică
REVENIREA ÎN CAPITALĂ
C O M U N I C A T
(Urmare din pag. 1) T o v a r ă ş u l Nicolae
Ceauşescu, secretar general
al Partidului Comunist cil privire la vizita prietenească de lucru a tovarăşului
vernului, conducători ai u- Român, preşedintele Repu
nor instituţii centrale şi blicii Socialiste România,
organizaţii obşteşti, alte a fost salutat, la sosirea şi Nicolae Ceauşescu în Uniunea Sovietică
persoane oficiale.
plecarea din Moscova pe
T o v a r ă ş u l u i Nicolae aeroportul Vnukovo, de E- (Urmare din pag. 1) cunoaştere reciprocă a rea vietice Socialiste apreciază
pentru
Ceauşescu şi tovarăşei ror Ligaciov, membru al lizărilor celor două ţări în pozitiv şi sprijină propu obstacolelor înlăturarea tuturor
artificiale
şi
Elena Ceauşescu le-au fost Biroului Politic, secretar favorabile deschide în a- diferite domenii ale con nerile Republicii Socialiste restricţiilor discriminatorii,
oferite flori, de pionieri ro al C.C. al P.C.U.S., de Vă cest sens Programul do strucţiei socialiste. A fost pentru lichidarea subdez
Republicii
şi
România
mâni şi sovietici. dim Medvedev secretar al lungă durată privind dez subliniată importanţa deo Populare Bulgaria de trans voltării, soluţionarea globa
Erau prezenţi însărcina C.C. al P.C.U.S., K. A. An- voltarea colaborării econo sebită a dezvoltării cola formare a Balcanilor în lă şi echitabilă a proble
tul cu afaceri ad-interim tonov, vicepreşedinte al mice şi tehnico-ştiinţifice borării pe linia organiza tr-o zonă liberă dc arme mei datoriilor externe,
al Uniunii Sovietice la ■ Consiliului de Miniştri al dintre Republica Socialistă ţiilor sindicale, de tineret, nucleare şi chimice. Crea restructurarea, pe baze de
Bucureşti şi membri ai am U.R.S.S., de alte persoane România şi Uniunea Repu femei, a asociaţiilor de rea unor astfel de zone în mocratice, a întregului sis
basadei oficiale sovietice. blicilor Sovietice Socialis prietenie, precum şi a al diferite regiuni ale Euro tem al relaţiilor economice
te, pe perioada pînă în a- tor organizaţii obşteşti, a pei şi în lume ar repre internaţionale, instaurarea
nul 2000, care a fost sem legăturilor pe linie sporti zenta o contribuţie de ma noii ordini economico in
CEREMONIA SEMNĂRII PROGRAMULUI
nat în timpul vizitei. Rea vă şi turistică, a contacte re însemnătate la cauza ternaţionale.
DE LUNGĂ DURATĂ PRIVIND DEZVOLTAREA lizarea prevederilor acestui lor între colective de mun asigurării păcii şi securită T o v a r ă ş u l Nicolae
program va asigura, în că din cele două ţări, pen ţii internaţionale. Ceauşescu şi tovarăşul Mi
COLABORĂRII ECONOMICE Şl concordanţă cu. posibilită tru întărirea în continua T o v a r ă ş u l Nicolae hail Gorbaciov au eviden
ţile tot mai largi pe care re a relaţiilor de prietenie Ceauşescu şi tovarăşul Mi ţiat importanţa deosebită
TEHNICO-ŞTIINŢIFICE DINTRE le oferă economiile celor dintre popoarele român şi hail Gorbaciov au făcut pe care o au, în actualele
, REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Şl două ţări, creşterea accele sovietic. un schimb de păreri eu împrejurări internaţionale,
unitatea şi coeziunea state
rată a schimburilor dc în cadrul schimbului de privire la evoluţia proce lor participante la Tratatul
UNIUNEA REPUBLICILOR SOVIETICE mărfuri, adîncirea coope păreri asupra problemelor sului general - european, de Ia Varşovia, care re
rării şi specializării în pro internaţionale, a fost ex pronunţîndu-sc pentru în
SOCIALISTE PE PERIOADA ducţie, satisfacerea într-o primată profunda îngrijo cheierea cu succes a Con prezintă un factor eficient
măsură crescîndă a nece rare în legătură cu situaţia ferinţei de la Stockholm. de asigurare a securităţii
PÎNĂ ÎN ANUL 2000 sităţilor economiilor naţio încordată şi periculoasă Ei au relevat importanţa şi muncii paşnice a popoa
nale de materii prime, care s-a creat în lume ca viitoarei reuniuni de la relor lor, al menţinerii şi
(Urmare din pag. 1) Erau de faţă ambasado- combustibili, maşini şi u- urmare a continuării cursei Viena a reprezentanţilor întăririi păcii în Europa şi
r-şE 'ţării noastre la Mos tilaje, bunuri de larg con înarmărilor, în special a statelor participante la în întreaga lume. Republi şi
Socialistă
ca
România
V. I. Dolghih, B. N. Elţin, cova .şi ambasadorul Uniu sum, intensificarea conlu celor nucleare, a acţiunilor Conferinţa de Ia Helsinki, Uniunea Sovietică sînt
S. L. Sokolov, N. V. Talî- nii Sovietice la Bucureşti. crării în domeniul ştiinţei S.U.A. şi N.A.T.O., care care este menită să dea un ferm hotărîte să conlucreze
zin, membri ■ supleanţi ai După semnare, tovarăşii şi tehnologiei, ceea cc va refuză să se angajeze pe nou impuls întăririi secu activ şi perseverent cu ce
Biroului Politic al C.C. al Nicolae Ceauşescu şi Mi- contribui la soluţionarea calea opririi cursei înar rităţii în Europa, revenirii lelalte state aliate la ela
P.C.US. A. P. Biriukova, hail Gorbaciov şi-au strîns unor probleme economice mărilor, încetării experien la destindere şi statornici borarea şi promovarea po
A. F. Dobrînin, M. V. Zi- cu căldură mîinile, s-au majore de interes reci ţelor nucleare, preîntîmpi- rii unei largi colaborări liticii lor convenite de pa
mianin, V. A. Medvedev, îmbrăţişat cu prietenie. proc. nării militarizării spaţiului reciproc avantajoase în di ce, securitate şi colaborare
V. P. Nikonov, G. P. Ra- O atenţie deosebită se va cosmic. în ultimul timp, ferite domenii. internaţională.
zumovslci, A. N. Iakovlev, în acelaşi cadru, miniş acorda ridicării nivelului au avut loc noi manifes A fost subliniată necesi
Ei
reafirmat
dorinţa
au
secretari ai C.C. al P.C.U.S., trii de externe ai celor calitativ al colaborării, fo tări ale politicii imperia tatea lichidării focarelor dc a dezvolta relaţiile cu
I. V. Kapitonov, preşedin două ţări au semnat Pro losirii, în interesul reci liste de forţă, dc amestec de încordare şi a conflic celelalte ţări socialiste, cu
tele Comisiei Centrale de gramul de aplicare a Acor proc, dc noi căi şi forme brutal în treburile interne telor armate din diferite toate statele, indiferent de
Revizie a P.C.U.S. dului de colaborare cultu pentru promovarea aces ale altor state. regiuni ale lumii, a regle sistemul lor social-politic.
Au luat parte, de aseme rală dintre Republica So teia, dezvoltării legăturilor T o v a r ă ş u l Nicolae mentării situaţiilor conflic- Conducătorii Partidului
nea, tovarăşii Ion Stoian, cialistă România şi Uniu dintre organizaţii economi Ceauşescu şi tovarăşul Mi tuale şi a diferendelor din Comunist Român şi Parti
loan Totu, Hie Văduva, nea Republicilor Sovietice ce şi instituţii ştiinţifice. hail Gorbaciov au exami tre state numai pe calea dului Comunist al Uniunii
Vasile Pungan. alte persoa Socialiste pe anii .1980— S-a stabilit ca guvernele nat căile de soluţionare a negocierilor. Uniunea So
ne oficiale mm*'-» 19.90. celor două ţări să elabo problemei fundamentale a vietică apreciază pozitiv şi Sovietice au subliniat că
reze neîntîrziat măsuri con epocii contemporane, care susţine iniţiativa României ambele partide se pronun
crete pentru transpunerea o reprezintă apărarea pă cu privire la reglementa ţă cu consecvenţă pentru
întărirea
uni
colaborării,
D E J U N în viaţă a prevederilor cii, oprirea cursei înarmă rea paşnică a conflictelor. tăţii şi solidarităţii parti
Programului. rilor, trecerea la măsuri A fost relevat pericolul pe delor comuniste şi munci
Cei doi conducători au concrete de dezarmare, în care îl reprezintă acţiunile
in onoarea tovarăşului cepreşedinţi ai Consiliului subliniat însemnătatea în primul rînd de dezarmare teroriste, terorismul dc stat toreşti, a tuturor forţelor
■Nicolae Ceauşescu, secre de Miniştri, alte persoane deplinirii înţelegerilor a- nucleară, încetarea expe pentru pacea şi colabora progresiste şi democratice
tar general al Partidului oficiale sovietice. doptate Ia Consfătuirea c- rienţelor nucleare şi elimi rea internaţională. în lupta pentru destindere,
Comunist Român, preşedin Au luat parte persoane conomică la nivel înalt a narea pericolului unei ca dezarmare şi pace.
Socialistă
Ro
Republica
tele Republicii Socialiste le oficiale care l-au însoţit ţărilor membre ale C.A.E.R. tastrofe nucleare. mânia şi Uniunea Republi S-a exprimat convingerea
România. Comitetul Cen pe conducătorul partidului din iunie 1981, desfăşură Republica Socialistă cilor Sovietice Socialiste sc că rezultatele convorbirilor
tral al Partidului Comu şi statului nostru în aceas rii unei activităţi susţinute România acordă o mare pronunţă pentru respecta reprezintă o importantă
nist al Uniunii Sovietice, tă vizită. pentru înfăptuirea Progra importanţă şi susţine pro rea strictă în relaţiile din contribuţie la întărirea prie
Prezidiul Sovietului Su Apreciind, şi cu acest mului complex al progre gramul propus de Uniunea tre ştate a principiilor in teniei şi amplificarea cola
prem al U.R.S.S. şi Con prilej, rezultatele vizitei, to sului tchnico-ştiinţific al Sovietică privind lichida dependenţei şi suveranită borării multilaterale dintre
siliul ele Miniştri al varăşul Nicolae Ceauşescu ţărilor membre ale C.A.E.R. rea, pe etape, pînă la sfîr- ţii naţionale, egalităţii în Partidul Comunist Român
U.R.S.S. au oferit, vineri, şi tovarăşul Mihail Gor pînă în anul 2000, pentru şitul secolului, a armelor drepturi, neamestecului în şi Partidul Comunist al
un do'nn. baciov au toastat pentru o mai bună folosire a po nucleare şi a celorlalte mij treburile interne, nerccur- Uniunii Sovietice, dintre
sibilităţilor oferite dc con loace de distrugere în gerii la forţă şi la amenin Republica Socialistă Roma.
La dejun au participat întărirea şi dezvoltarea nia şi Uniunea Sovietică,
tovarăşii Mihail Gorbaciov, prieteniei şi colaborării în lucrarea pe plan econo masă. ţarea cu forţa. A fost ex în interesul popoarelor am
secretar general al Comi tre Partidul Comunist Ro mic dintre ţările frăţeşti, Cei doi conducători au primată solidaritatea cu belor ţări, al cauzei socia
în scopul accelerării dez evidenţiat necesitatea de a popoarele care luptă pen
tetului Central al P.C.U.S., mân şi Partidul Comunist voltării lor social-cconomi- Se acţiona cu toată liotă- tru libertate, independenţă lismului şi păcii.
Andrei Gromîko, membru al Uniunii Sovietice, în ce, asigurării independen rîrea pentru reducerea sub şi progres social. T o v a r ă ş u l Nicolae
al Biroului Politic al C.C. tre Republica Socialistă ţei economice faţă de pia stanţială a armamentelor în cursul convorbirilor Ceauşescu, secretar general
al P.C.U.S., preşedintele România şi Uniunea So ţa capitalistă, sporirii par clasice, a forţelor armate au fost subliniate rolul im al Partidului Comunist Ro
Prezidiului Sovietului Su vietică, între popoarele ce ticipării lor la diviziunea şi a cheltuielilor militare, portant al mişcării ţărilor mân, preşedintele Republi
prem al U.R.S.S., N. I. Rîj- lor două ţări, pentru noi internaţională a muncii. pentru o abordare com nealiniate, influenţa aces cii Socialiste România, a
kov, membru al Biroului succese în înfăptuirea ho- A fost semnat Progra plexă a problematicii de teia pe arena internaţio adresat tovarăşului Miliail
Politic al C.C. al P.C.U.S., tărîrilor Congresului al mul Re aplicare a Acor zarmării. nală, contribuţia pe care Gorbaciov, secretar gene
preşedintele Consiliului de XIII-lea al P.C.R. şi ale dului de colaborare cultu Ei s-au pronunţat pentru o aduce la menţinerea şi ral al Comitetului Central
(Miniştri al U.R.S.S., mem Congresului al XXVII-lca rală între Republica So dezvoltarea dialogului po consolidarea păcii în lume. al Partidului Comunist al
cialistă România şi Uniu litic, împotriva sporirii ar Uniunii Sovietice, invitaţia
bri şi membri supleanţi ai al P.C.U.S., pentru socia nea Republicilor Sovietice senalelor nucleare din Eu Republica Socialistă Ro dc a vizita România. In
Biroului Politic, secretari lism, pentru pace şi cola Socialiste pe anii I98G— ropa, pentru eliberarea to mânia şi Uniunea Republi vitaţia a fost acceptată cu
ai C.C. al P.C.U.S., mem borare în lume. 1990. S-a evidenţiat rolul tală a continentului de ar cilor Sovietice Socialiste plăcere.
bri ai Prezidiului Sovietu Dejunul s-a desfăşurat important al relaţiilor cul mele nucleare, atît cu rază s-au pronunţat cu fermita Vizita şi convorbirile au
te pentru normalizarea re
lui Suprem al U.R.S.S., într-o atmosferă caldă, turale şi ştiinţifice, al mij medie de acţiune, cit şi nomice şi tehnico-ştiinţifice, decurs într-o atmosferă de
în
informare
loacelor
tactice.
de
laţiilor
înţelegere
şi
re
eco
internaţionale
prietenie
prietenească.
prim-vicepreşedinţi şi vi
masă pentru o mai bună
Uniunea Republicilor So
ciprocă.
V a s te a — informează agenţia TASS. şedintele S.U.A., Ronald dezvolta raporturi stabile mitetului Executiv al Orga tru lupta dreaptă a po
I
rioada pînă în anul 2000
a WASHINGTON. - Pre
Eliberarea
nizaţiei
porului
pentru
namibian,
pentru
între cele două ţări.
Hotărîrea adoptată de C.C.
Reagan, l-a primit la Casa
Yasser
Palestinei
(O.E.P.),
Totodată, Yao Yilin a a-
al P.C.U.S. şi Consiliul de
Namibiei.
Miniştri al U.R.S.S. în a- Albă pe vicepremierul Con vut o întrevedere cu se Arafat. în comunicatul co la accesul la independenţă al
publicităţii
dat
mun
siliului de Stat al R.P. Chi
George
cretarul de stat
E3 MOSCOVA. - Biroul
i i Politic al C.C. al P.C.U.S. ceastă problemă — arată neze, Yao Yilin, aflat în vi Shultz, cu care a abordat Luanda se relevă că păr După cum informează a-
ţile condamnă sistemul de
v a examinat problema îm agenţia — prevede un com zită oficială Ia Washington, probleme internaţionale, apartheid din R.S.A,, care genţia Angop, cu prilejul
plex de măsuri în scopul
vizitei a fost încheiat un
bunătăţirii utilizării resur utilizării economicoase a transmite agenţia China precizează China Nouă.
selor de materii prime, de resurselor pe calea apli Nouă. Cu acest prilej, de constituie sursa principală acord de cooperare pe
combustibil şi energetice şi ambele părţi s-a subliniat ■ LUANDA. - Preşedin de instabilitate şi violen plan politic între M.P.L.A.-
a altor resurse materiale cării cuceririlor tehnico- dorinţa de a aprofunda în tele M.P.L.A.-Partidul Mun ţă în întregul continenî, în Partidul Muncii şi Organi
în condiţiile dezvoltării in ştiinţifice, a extinderii folo cii, Eduardo dos Santos, special în sudul Africii.
tensive a economiei U.R.S.S. sirii resurselor secundare şi continuare înţelegerea re şeful statului angolez, l-a Totodată, cele două părţi zaţia pentru Eliberarea Pa
\ în anii 1986-1990 şi în pe a reziduurilor producţiei. ciprocă, de a promova şi primit pe preşedintele Co ; îşi reafirmă sprijinul pen lestinei.
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct). Nicolae Tîrcob. i <jUG5 .
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA» 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, ar. 35. (Felefoanei 11275, 12157, 11585. Telext 72288, TIPARUBi Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 275