Page 57 - Drumul_socialismului_1986_05
P. 57
Plenara extraordinară a Comitetului judeţean de partid
Ieri a avut loc la Deva plenara extra tul judeţean şi din funcţia de secretar al
ordinară a Comitetului judeţean Hune Comitetului judeţean de partid.
I ! doara al P.C.R. cu promovarea tovarăşului şi Plenara a ales ca membru al Biroului
legătură
în
judeţean
de
Comitetului
secretar
al
Gheorghe Matei într-o altă funcţie, ple partid cu problemele muncii organizato
nara a hotărît eliberarea sa din Comite rice pe tovarăşul Viorel Faur.
SA ACŢIONAM IN SPIRITUL CUVINTARII
TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA ADUNAREA SOLEMNA
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C I m CONSACRATA GLORIOSULUI JUBILEU AL PARTIDULUI
bertate ale înaintaşilor, pen
|
B
Formarea omului nou- tru a cunoaşte momentele de
m
1
seamă ale mişcării munci
obiectiv fundamental toreşti din România, rolul
Anul XXXVIII, nr. 8 865 DUMINICĂ, 18 MAI 1986 4 pagini - 50 bani hotăritor al partidului in
conducerea destinelor naţiu
al şcolii româneşti nii, contribuţia inestimabilă
a t o v a r ă ş u l u i Nicolae
ascen
la
SESIUNEA CONSILIULUI interes cuvintarea secretaru o In amploare fără realizărilor, Ceauşescu patriei mersul perioada
Am urmărit cu deosebit
ansamblul
al
in
dent
precedent
lui general al partidului, pre au cunoscut ştiinţa şi învă- deschisă de Congresul al
şedintele Republicii, tovară ţămintul, al căror rol in for IX-lea al partidului.
POPULAR JUDEŢEAN şul Nicolae Ceauşescu, la marea omului nou a crescut ţiază cu ce trece se eviden
Pe
zi
mai
tot
mare
pu
adunarea solemnă organiza
in
tă cu prilejul an versării a in permanenţă. Lucrez ulti tere justeţea orientărilor se
şcoală
tr-o
îh
ridicată
Ieri, la Deva şi-a des — Proiectul de hotărîre al partidului, tovarăşul 65 de ani de la făurirea mii ani, dotată cu o solidă cretarului general al parti
făşurat lucrările sesiunea pentru reactualizarea Co Nicolae Ceauşescu, la adu Partidului Comunist Român bază materială — laboratoa dului privind continua inte
Consiliului popular jude misiei pentru protecţia me narea solemnă prilejuită — strălucită sinteză a unui re, cabinete, ateliere — Ca grare a invăţâmintufur cu
ţean. diului înconjurător ; de aniversarea a 65 de ani drum istoric glorios, pentru re, alături de munca oame producţia, cu creativitatea.
La lucrările sesiunii au — Proiectul de hotărîre de la făurirea P.C.R., lu edificarea socialismului şi nilor de la catedră, desfăşu Temeinica pregătire a tine
via
pentru
si
participat, alături de de privind numirea unor ju crările sesiunii au reliefat co-munismulu! in patria noas rată in spirit creator, revo retului formarea muncă multilatera
lui
ţă,
putaţi, membri şi membri decători la Tribunalul ju atît prin materialele pre tră. Impresionant este ta luţionar, potrivit exigenţelor lă, in concordanţă cu cele
supleanţi ai Biroului Co deţean şi Judecătoria Deva zentate, cît şi prin dezba bloul dezvoltării patriei noas Congresului al Xlll-lea al mai noi şi mai valoroase
mitetului judeţean de şi eliberarea din funcţie teri, preocupările şi rezul tre care, intr-o perioadă re partidului, conduc la un pro cuceriri ale ştiinţei şi tehni
partid, deputaţi ai Marii a unor judecători de la tatele bune obţinute în u- lativ scurtă, a străbătut mai ces instructiv-educativ de
nităţile economice pentru multe etape istorice de dez calitate, cu eficienţă sporită. cii contemporane, cu idea
Adunări Naţionale care Tribunalul judeţean şi ju mai buna gospodărire a ma lurile supreme ale poporului
îşi au circumscripţiile în decătoriile Petroşani şi teriilor prime şi materia voltare. Elevii noştri de astăzi sint român, devin obiective fun
judeţul nostru, activişti do Deva ; lelor, energiei şi combus cei cate miine vor contribui damentale ale şcolii româ
prospe
impliniri,
partid, conducători ai u- — Proiectul de hotărî tibililor şi, legat de aceas Economii de la noile patriei dragi. la De a- neşti de toate gradele.
ritatea
nor unităţi economice, or re privind revocarea şi nu
ganizaţii de masă şi ob mirea unor secretari ai ta, pentru recuperarea, re- energie electrică ceea, acţionăm ferm pentru Prof. LUCIAN GAL,
director adjunct
muncă
şi
lor
şteşti, cadre cu munci de birourilor executive ale condiţionarea şi refolosirea educaţia muncă, prin pentru a-şi cu munca educativă,
în
scopuri
a
productive
pentru
răspundere din industrie consiliilor populare comu materialelor, pieselor şi Acţionînd cu răspun : ubi ţara, tradiţiile de luptă Şcoala generală nr. 2
şi agricultură, din apara nale *, subansamblelor refolosibi- dere şi dăruire munci pentru independenţă şi li Orăştie
tul Comitetului executiv şi — Proiectul de hotărîre le. torească, revoluţionară,
tot mai multe colective
al organelor locale de spe privind ratificarea unor Scoţînd în evidenţă re de muncă din judeţul
cialitate, primari ai ora decizii ale Comitetului e- zultatele bune obţinute în nostru obţin însemnate
şelor şi comunelor, ziarişti. xecutiv. această direcţie, atît ra economii la consumul I • CINCINALUL VIII - DEZVOLTĂRI 1NIENSIVA-/
în cadrul ordinii de zi Lucrările sesiunii s-au portul prezentat cît şi par de energie electrică. în
adoptate, sesiunea a dez desfăşurat în plen şi pe ticipanţii la dezbateri au frunte, cu cele mai în
bătut şi aprobat: semnate cantităţi de c-
comisii. pus în evidenţă şi o serie
— Raportul cu privire de lipsuri care au făcut nergie electrică econo Promovarea progresului tehnic -
la preocuparea consiliilor La dezbateri au partici misită de la începutul
populare şi a unităţilor pat tovarăşii : Vasile Pro- ca atît în cursul anului anului se situează I.M.
trecut cît şi în primul tri
socialiste pentru încadrarea dea, Nicolae Muntoiu, Ioan Barza cu 2 617 MWh, cale eficientă de acţiune pentru
mestru al acestui an une C.M. Deva (unităti in
în normele stabilite şi re Haţegan, Alexandru Dra-
le unităţi ale economiei terne) — 1 78-1 MWh,
ducerea consumurilor de gotă, Cornel Ilotăran, Ke- „Chimica" Orăştie —
republicane şi locale să în creşterea productivităţii muncii
materii prime, materiale, lemen Iosif, Ştefan Alba, 1059 MWh, A.C.H. Rîul
registreze depăşiri ale nor Marc-Retczat — 1016
energie şi combustibili ; Kaschuta Eugen, Iosif Ia- melor de consum de ma MWh, C. S. Hunedoara în magistrala cuvîntare camere, pilicri şi ramble-
— Informarea privind cob, Vasile Deac. — 1009 MWh, „Meca rostită la adunarea solem iere hidraulică) s-3 ajuns
modul în care s-a acţionat Desfăşurate sub semnul terii prime, de combusti nica" Orăştie — 899 nă consacrată aniversării la concluzia că ea poate fi
bili sau energetice.
pentru aplicarea prevederi înaltelor exigenţe puse în MWh, C.M. Valea Jiu a 65 de ani de la făurirea aplicată în mai multe a-
între cauzele depăşirilor lui - 836 MWh, I.M.M.R. Partidului Comunist Ro bataje. Cu ce rezultate, o
lor Legii nr. 9/1973, pri faţa întregului popor de
se întîlnesc âtît unele de- * I Simcria — 356 MWh, mân tovarăşul Nicol ie demonstrează brigăzile con
vind protecţia mediului magistrala cuvîntare ros Ceauşescu, secretarul ge
multe alte unităti. duse de Gheorghe Harbuz,
înconjurător ; tită de secretarul general (Continuare in pag. a 2-a) neral al partidului, subli abataj 609, 2 400 tone ex
nia ca fiind definitorii trase în plus faţă de pla
pentru manifestarea spiri nul aferent perioadei care
tului revoluţionar de ac a trecut de la începutul a-
ţiune. care trebuie să ca nului, Vasile Lupulescu,
CAMPANIA frt PRIMĂYAfA racterizeze pe toţi oamenii abataj 1004, cu plus t 300
muncii din patria noastră, tone. Dumitru Sava, aba
preocupările pentru promo taj 904 b, cu o depăşire
Cuvîi de ordine: Executarea praşilelor varea în producţie a unor de 1 100 tone, Iosif Belei
tehnologii noi, :le mare e- şi Gelu Ionaş, abatajele
ficienţă, pentru introduce 901, şi, respectiv, 803, cu
la timp şi de calitate ! rea pe scară largă a pro cîte 1 000 tone minereu de
obţinut
preve
peste
fier
gresului tehnic şi creşterea
accentuată a productivită deri.
In toate unităţile agri cutînd o lucrare de cea ha din cele 77 ha ocupate rii Miron Muntean. Rusa- ţii muncii. La Exploatarea O altă măsură este aceea
cole din Consiliul unic a- mai bună calitate. cu cultura respectivă şi lin Goţ, Adolfi Muntean minieră Ghelari, unde peste a creşterii indicelui de u-
groindustrial Deva se afla A început şi se desfăşoa cooperatorii din echipa lui şi alţii au început recol 800 de oameni ai muncii tilizare a maşinilor de în
în plină desfăşurare lucră ră în ritm bun praşila me Ion Furca-Celu, la praşila tatul trifoiului. din cadrul acestui puter cărcat din abataje cu 0,5
rile de întreţinere a cultu canică la porumb, lucrare manuală. Mai notăm aici Nici cooperatorii din Ve nic colectiv mineresc sînt la sută faţă de 1985, la
rilor prăşitoare şi cele de pe care o efectuează Ioan pe Gheorghe Dud, Francisc ţel nu se lasă mai prejos comunişti, relevarea spiri a cărei îndeplinire îşi a-
recoltare a furajelor. Cu- Borodi. Pină ieri, acesta a Szabo, Petru Rokai, Anton decît vecinii lor din Leş tului revoluţionar de ac duc contribuţia muncitorii
vîntul de ordine este acum prăşit, în tarlaua „Luncă", Şoos, Ladislau Nagy, nic. Ba au chiar un oare ţiune găseşte teren fertil din secţia mecanică a în
executarea praşilelor me 30 ha din cele 75 ha culti Ghiurca Szatmari, Ştefan care avans. Dovada este de afirmare. O demonstrea treprinderii miniere Hune
canice şi manuale la timp vate. La rîndul lor, meca Foriş, Iosif Biszok şi alţi că şi aici s-a încheiat pra ză şi cuprinzătorul plan ce doara (care efectuează re
şi de calitate. Ca urmare, nizatorii Gheorghe Burlea- cooperatori, care au cosit şila mecanică şi manuală vizează promovarea pro paraţiile capitale), minerii
în majoritatea cooperative nu (pe combina de recol- şi pus pe căpiţe lucerna de pe cele 25 ha ocupate cu gresului tehnic în produc şi lăcătuşii din cadrul fie
lor agricole primele pra- sfeclă de zahăr şi praşila ţie, măsurile prevăzute a cărei brigăzi, de modul în
şile mecanice şi manuale a Il-a manuală la sfecla fi aplicate în cursul aces care întreţin şi exploatea
la sfecla de zahăr şi fu C.U. A . S . C D E V A furajeră. La cartofi, meca ză aceste utilaje depinzînd
rajeră, precum şi la car nizatorul Lucian Bobar a tui an vizînd cu predilec creşterea indicelui de uti
tofi sînt încheiate sau în încheiat rebilonatul I pe ţie creşterea substanţială lizare a maşinilor. Şi se
a productivităţii muncii.
prag de finalizare,’ în a- tat furaje) şi Vasile Bob pe 25 ha. 25 ha, iar cooperatorii din poate spune că o fac cu
ceste zile acţionîndu-se în (cu presa de balotat) au O bună participare la brigăzile conduse de Ion Efectele multora dintre simţ de răspundere Cum
deosebi, la porumb şi la recoltat lucerna de pe 22 muncă şi organizare a ac Datcă şi Eleonora Ursa au măsurile prevăzute în a- altfel, decît prin funcţro-
recoltarea trifolienelor. ha. tivităţii am întîlni.t şi în efectuat praşila manuală cest plan făcîndu-se sim narea în plin, lungi peri
La C.A.P. Deva — pre Şi cooperatorii din Cris- cele două cooperative a- pe 20 ha. Cei mai vrednici ţite în realizările obţinute oade de timp, a maşinilor
ciza Sergiu Sbuchea, ingi tur au ieşit în număr ma gricole din comuna Veţel. s-au dovedit a fi coopera de minerii Ghelariului în de încărcat tip MIS. ar fi
nerul şef al unităţii — s-a re şi zilnic la muncă. Ieri, La Leşnic, de pildă, s-a torii Leona Toader, Lucia perioada care a trecut de fost posibile depăşirile de
încheiat praşila mecanică oamenii din echipele con încheiat praşila mecanică Puiţ, Sabin Popa, Olivia la începutul acestui prim plan cu care se prezintă
şi manuală pe toate cele duse de Irinca Lovasz, Ana şi manuală pe întreaga su Bulea, Cornelia Puiţ ş.a., an al cincinalului 1986 — brigăzile lui Constantin
55 ha ocupate cu sfeclă de Nagy şi Anton Daradics prafaţă ocupată cu sfeclă care au fost primii în mun 1990, am solicitat unele de Trifan (plus 2 700 tone I),
zahăr şi 15 ha cu sfeclă efectuau praşila a Il-a ma de zahăr şi furajeră, iar că atît la prăşitul sfeclei, talii tovarăşilor ing. Va Gherasim Tecar sau Aris-
furajeră. S-au distins prin nuală la sfecla furajeră mecanizatorul Graţian Bis- la cartofi, cît şi la între sile Pavel, directorul ex tide Cosma I
hărnicie cooperatorii din pe ultimele suprafeţe din trian a executat rebilonatul ţinerea culturilor legumi ploatării, şi Alexandru Cei doi interlocutori
brigada condusă de Iulius cele 10 ha cultivate. Me I pe toate cele 25 ha plan cole. Oargă, inginer şef al E.M. nc-au mai vorbit şi des
Păcurar. Demnă de remar canizatorul Gheorghe Be tate cu cartofi. Şi praşila în ce priveşte prăşitul Ghelari. Prima măsură cu pre alte măsuri eficiente :
cat este şi activitatea de teag a început cel de al mecanică la porumb este porumbului putem spune prinsă în plan vizează reorientarea personalului
pusă în această perioadă doilea rebilonat la cartofi, pe sfîrşite, ieri, mecaniza că mecanizatorul Florin „Creşterea ponderii meto cu activitate auxiliară spre
de mecanizatorul Nicolae lucrare pe care o efectua torul Gheorghe Rusu efec Buştea îşi,face cu price dei de exploatare combi fronturile direct producti
Lupuţ, cel care are în pri se pe 10 ha. A început şi tuând lucrarea pe ultima pere şi răspundere datoria, nată, cu 3 la sută fală de ve (40 de oameni ai mun
mire, în acord global, cul se desfăşoară în condiţii parcelă de 6 ha din cele dacă precizăm că pînă ieri preliminarul producţiei pe cii ele la funicular şi gos-
tura cartofului. El a rebi- bune şi praşila porumbu 36 ha cultivate. Şi aici a el a încheiat lucrarea pe 1986". Din Studierea posi
lonat şi apoi a erbicidat în lui, unde se disting trac-, început recoltatul furaje 30 ha din cele 49 ha cul bilităţilor de generalizare MIRCEA DIACONU
timp record toate cele 25 toristul . Gheorghe Doru,. lor. După ce au cosit lu tivate. a acestei metode de ex
ha ocţipate cu cartofi, exe- care a prăşit mecanic 30 cerna pe 2 ha, cooperato MIRCEA LEPÂDATU ploatare a minereului (cu (Continuare în pag. a 2-a)
