Page 58 - Drumul_socialismului_1986_05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Hai multă preocupare pentru Sesiunea Consiliului popular judeţean

„plombarea' ... drumului calcarului! (Urmare din pag. 1) terialelor refolosibilc atît este numai o obligaţie a
1
în beneficiul economiei ju­ industriei, că obligaţii mari DUMINICĂ
Patru sînt „firmele" ca­ Am revenit, după mai prezintă noul tip de va­ fecţiuni organizatorice cit deţului cît şi în cel al o- revin în acest sens consi­ 11,30 Telex
11,35 Lumea
re concură la aproviziona­ multă vreme, pe drumul gon : reducerea, de şase şi nefuncţionarea la capa­ conomici naţionale. Trebuie liilor populare, unităţilor Telefilm
rea cu calcar a Combina­ calcarului, pentru a con­ ori, a timpului de descăr­ citate a utilajelor sau in­ implicată mai temeinic în dc gospodărie comunală ghiozda:
„Prieten
tului siderurgic Hunedoa­ semna în ce măsură au care şi creşterea conside­ stalaţiilor, neexecutarea la această acţiune şi popu­ subordonate acestora, orga­ 12.40 Doîi cu
ra : uzina nr. 2 furnalc-a- fost îndreptate neajunsu­ rabilă a productivităţii timp a reviziilor şi repa­ laţia, asociaţiile dc loca­ nelor sanitaro cu atribuţii cului ri
glomeratoare (cu sarcini în rile semnalate la timpul muncii, fiind acum nevoie raţiilor planificate. Atît în tari. de control, populaţiei. Igie­ lor). 1>
Iară
extracţia, prelucrarea şi în­ potrivit în ziarul nostru. de un singur om, la ope­ raport, cît şi în dezbateri­ Cu privire la modul cum na şi curăţenia în locuinţe, 13.00 Album
cărcarea în navete C.F.R. De această dată om refă­ raţia de descărcare. le pe marginea acestui s-a asigurat aplicarea pre­ a străz’lor, a albiilor nu­ (p.c.) :
suflet,
a calcarului din cariera cut traseul pe care calca­ Şi totuşi, situaţia pe dru­ punct al ordinii de zi, s-a vederilor legii referitoare rilor implică într-o măsu­ Azi, în
Crăciuneşti), întreprinde­ rul îl parcurge din carie­ mul calcarului nu este tot reliefat că asupra reduce­ la protecţia mediului în­ ră foarte mare pe cei mai Par titlu
rea de transporturi auto ră la beneficiari în sens atât de... albă ca şi încăr­ rii consumurilor, dc mate­ conjurător, atît în infor­ sus amintiţi. oaineaiil
Hunedoara—Deva (asigură invers, adică de ia desti­ cătura vagoanelor. în si­ rii prime, materiale, com­ marea prezentată, cît şi în Aplicarea neabătută a seţea
reporta
transportul calcarului din naţie spre locul de exploa­ lozurile secţiilor beneficia­ bustibili şi energie o in­ dezbateri, s-a scos în evi­ prevederilor legii privind muzica
carieră la silozurile de în­ tare. re stocurile de calcar sînt fluenţă directă o exercită denţă caracterul programa­ protecţia mediului încon­ în 600
cărcare din Stoeneasa, ca­ — Deci, cu ce noutăţi departe de a fi „de sigu­ modul de utilizare a re­ tic al acţiunilor organiza­ jurător — s-a subliniat în Premii)
se prezintă Uzina nr. 7 — ranţă" şi chiar intrările te pentru menţinerea unui informare şi în dezbateri ’85. Mi
le de 4 km), R.C.M. Deva transporturi, din C.S.H., zilnice sînt sub nivelul surselor rcfolosibile. S-au — trebuie să fie rezultatul Telespt
(cu răspunderi în circula­ tovarăşe ing. Gheorghe programat prin graficul de obţinut şi în acest dome­ mediu ambiant sănătos, in­ eforturilor reunite ale ce­ minuni
Din fr
ţia trenurilor cu calcar pe Gheoară, şef secţie vagoa­ asigurare a necesarului de niu rezultate care dovedesc vestiţiile mari pc care sta­ lor ce trebuie să întreprin­ triei;
distanţa Stoeneasa — ne, în asigurarea capacită­ consum. Cu amănunte re­ preocupări, însă nu pe mă­ tul le-a făcut în unităţile dă măsuri de prevenire a spectat
C.S.1I.) şi uzina nr. 7 — ţii de transport a calca­ feritoare la... găurile ră­ sura cerinţelor formulate economice din judeţul nos­ poluării celor care ur­ 14,45 Tnsemr
timp c
transporturi (asigură în rului ? mase neplombate pe acest în documentele de partid. tru pentru a se reduce sau mează să le aplice şi ale 19.00 Telejui
bună parte necesa -ui de — Prin grija conducerii drum vom reveni. Dar pî- Astfel deşi unităţile pro­ elimina pericolul poluării celor ce controlează înfăp­ 19.20 Ţara
vagoane pentru încărcare ducătoare de industrie mi­ mediului. S-au făcut refe­ lor) :
combinatului siderurgic, u- nă atunci să amintim că că trebuie să-şi asigure cea riri la industria siderurgi­ tuirea lor. Epoca
şi apoi descărcarea acesto­ zina noastră a fost dotată, în 12 zile din luna mai că, cocsochimică, energeti­ In problemele dezbătute, 19.40 Cin tar
ra la aglomeratoare, fur­ în cursul primului trimes­ a.c., patru navete goale ex­ mai mare parte a materii­ că, la cea a cimentului — sesiunea a adoptat măsuri, (color)
nale, oţelării şi fabrica de tru al acestui an, cu 54 pediate de C.S.H. pentru lor primo şi materiale din industrii poluante, dar al corespunzătoare. 20.20 Film a
„Dosai
var). Funcţionalitatea aces­ vagoane tip FALSS, cu încărcare cu calcar au fost resurse locale şi refolosi- căror grad dc poluare a Premie
tui drum al calcarului este, descărcare automată (pneu­ redirijate de R.C.M. Deva bile, producţia obţinută pc fost mult diminuat prin în încheierea lucrărilor ţie a
luat
din R
astfel, condiţionată de mo­ matică). Avem astfel crea­ în scopul satisfacerii altor această bază reprezintă realizarea unor instalaţii sesiunii a Radu cuvîntul 21.50 Telejn
tovarăşul
Bălan,
dul în care fiecare parti­ tă posibilitatea ca, prin cerinţe şi că naveta care doar 8 la sută din totalul în care statul a investit LUNI
cipant în parte şi toţi la completare cu vagoane a plecat în ziua de 12 mai celei realizate. Se impune fonduri importante. prim-secretar al Comitetu­ 20.00 Telejv
un loc, printr-o colabora­ C.F.R., să formăm zilnic a.c. spre Stoeneasa la ora să se acţioneze mai hotă- lui judeţean de partid, pre­ 20.20 Orizoi
acelaşi
în
subliniat
S-a
ştiinţi
re strînsă, rezolvă nume­ trei navete, a căror încăr­ 15,40 a sosit în combinat rît în ceea ce priveşte or­ timp că păstrarea acurate­ şedintele Comitetului exe­ 20.40 Tezau
cutiv al Consiliului popu­
ganizarea activităţii dc co­
roasele probleme pe care cătură poate satisface ne­ a doua zi, la ora 8,35. Par­ lectare a materiilor şi' ma­ ţei mediului ambiant nu lar judeţean. 21.00 Film
le implică asigurarea rit­ cesităţile de consum pen­ că totuşi nu s-a încadrat lor) :
cerito
mică şi în cantităţile pla­ tru 24 de ore şi formarea în programul de opt ore 21.50 Teleji
nificate a calcarului soli­ stocurilor de siguranţă. prevăzut pentru fiecare
citat de procesele de fa­ în continuare, inginerul navetă ! însă, vom reveni...
bricaţie a aglomeratului, Gheorghe Gheoară a subli­
fontei, oţelului şi varului. niat avantajele pe care le D. MIRCESCU
BUCURE
Promovarea progresului tehnic letin de i
certul
din
tualit-atea
nute ; 8,0
(Urmare din pag. 1) dc cursanţi, urmind ca alţi pentru transportul produc­ mul satele
100 să fie calificaţi pînă ţiei cu instalaţi scliip şi duminical
la sfîrşitul anului, iar 985 pe lunci ş.a. Certitudinea pentru to
jurnal;
1
ooduria de locuinţe mun­ dc muncitori vor deprinde înfăptuirii cu succes a tu­ noutăţi -
cesc acum în brigăzile din în acest an o a doua me­ turor acestor măsuri o dau ră; 13,35
subteran, avînd norme şi serie, aceea de miner, lă­ realizările obţinute „la zi" : femeilor;
randamente bine stabilite), cătuş, electrician, mecanic o producţia de minereu selă ; 14,
folcloric;
creşterea indicelui de uti­ de locomotivă sau mecani­ brut peste plan — 8 200 tolor*, 1
lizare a fondului de timp zator miner). şti} •,; PI
maxim disponibil (numărul tone ; © creşterea conţinu­ 16,3o u Vi)
româneşti
absenţelor nemotivate, în­ Vizînd perspectiva, în a- tului dc fier în minereu şoară; 17,
voirilor şi îmbolnăvirilor cest an se prevăd experi­ — plus 0,2 puncte ; • me­ operetă ;
s-a redus simţitor), creşte­ mentarea rambleicrii me­ tal în minereu brut extras Loto; 17,
cu minut
rea gradului de calificare, canice a abatajelor, prin — plus 900 tone ; a pro­ nai; 20,20
policalificare şi 'perfecţio­ mecanizarea ramblcului us­ ducţia marfă — 100,9 Ia drumul j
nare a activităţii profesio­ cat, introducerea metodei sută ; e productivitatea ce; 21,00
diilor; 21
nale a oamenikn muncii de execuţie a suitorilor muncii — 103,37 la sută 21,40 Suc
(este în plină desfăşurare verticali cu foreze ghidate în abataje şi 105,34 Ia sută Imaginea reprezintă locul unde silit formate, în prezent, blocurile din polistiren uşoare i
la
Deva.
tehnologic
cu
de
I.M.C.
Un
flux
un curs de califi .are în cu găuri lungi, trecerea la pe Exploatarea minieră pînit, în adevăratul înţeles ai cuv Intui ui, dc către un singur om. maşini şi instalaţii complicate care este stă- Radio juri
ramic sp
meseria de vnin«r cu 50 lucrul pe două schimburi Ghelari. zică de
Bule t.ir
V
SĂPTĂMÎNA ACTIVITĂŢILOR ŞTIINŢIFICE, V
TEHNICE, EDUCAŢIEI PRIN MUNCĂ l Liant pentru inima şi conştiinţa oamenilor
SI PENTRU MUNCĂ A TINERETULUI « *
DEVA:
Săptămîna care se în­ creaţie tchnico-ştiinţifi- Era de 30 de ore in în­ Dar, pînă aici drumul nu cat, au rămas doar cer centrate toate căutările, t Mireasm.
cheie astăzi a prilejuit că". . l treprindere, dar nici o cli­ a fost deloc uşor. A fost mai tari, care au prins laptele şi eforturile de zi (Arta) ;
organelor municipale, o- pă n-a dat vreun semn de nevoie de multe eforturi, dragoste de această Între­ cu zi ale comuniştilor, ale l Comoara
argint
prindere.
răşeneşti, precum şi or­ • Comitetul U.T.C. din oboseală. Dimpotrivă, du­ de sacrificii, de renunţări veniţi aici Cei mai de vechi, tuturor oamenilor muncii. A) ; Lu
chiar
cind
Implicare, răspundere,
la bucurii diurne.
—
ganizaţiilor U.T.C. din- C o m b i n a t u l siderur­ pă vigoarea cu care ne - Nici nu ştiu cu ce să se băteau primii ţăruşi, şi eficienţă. Acestea sint sine (M<
Bunul n
tr-un important număr gic Hunedoara a organi­ informa şi discuta cu oa­ seriile I-
apoi alţii, constituie nuclee­
prin
lost,
cite
au
secţii,
prin
ateliere,
dc întreprinderi şi insti­ zat simpozionul cu tema menii de muncă ni s-a încep, am trecut - spunea le colectivelor, liantul ge­ principalele caracteristici pe în doi
care am căutat să le im­
cîte
ştiinţei
locuri
tuţii organizarea unei bo­ „Coordonate în ale siderurgia părut că abia atunci înce­ George Grozav, secretarul nerator de forţă pentru primăm activităţii organe­ ŞANI :
şi
(Parîng)
tehnicii
gate activităţi politico- românească", în care au \ puse o nouă zi de muncă, comitetului de partid, o- producerea cimentului. lor şi organizaţiilor de iembrie)
educative şi culturale, fost prezentate tehnologii \ întreba, dădea sfaturi, so­ mu\ care de 77 ani, zi de — S-a ajuns ca noi, un partid — subliniază Viori­ bunării
consacrate educaţiei ştiin­ şi soluţii tehnice moder­ luţii şi se simţea afectat zi, lasă cite o părticică de colectiv tinăr intre cele de ca Dobocan, secretar ad­ PENI: I
ral); VI
ţifice şi tehnice a tinere­ cind vedea că un lucru nu suflet în întreprindere. A profil din ţară - spune Do­ junct cu problemele orga­ se întîn
lului. ne aplicate în combina­ (Luceafa
tul hunedorean. La ac­ merge aşa cum trebuie. A- lost părtaş direct la elabo­ rel Sinaci, cel mai vechi nizatorice al comitetului de fost 16
ţiune au participat peste bia mai tirziu, cind am a- rarea primei tone de ci­ inginer din unitate şi, du­ partid. Şi este tonifiant să TRILA:
o Timp dc două zile, la flat de cind nu a mai dat ment acum 10 ani, a fost pă cum am văzut, unul vezi că acest lucru nu a citoresc
Petroşani a avut loc „Pri­ 150 de tineri. pe acasă, am remarcat: şi este puternic legat 'de dintre cei mai ataşaţi şi rămas in spaţiul teoretic, ci Mitică
măvara anticipaţiei mine­ e Mai bine de 130 ti­ - Observăm că vă lup­ bucuriile şi necazurile oa­ mai devoiaţi oameni ai a- se simte şi se materiali­ toresc)‘
larea i
reşti" — întîlnire cu ca­ neri de la Termocentrala taţi cu ceva, că este greu ? menilor de aici. Totuşi, pu­ cesteia - să ciştigăm locu­ zează pretutindeni, dar, cu Racolai
racter interjudeţean a ti­ şic); r
Mintia au participat la A stat puţin pe ginduri nerea in funcţiune a fost rile iniiii şi al treilea ta deosebire, acolo u.nde-i mai te zile
nerilor creatori de lite­ dezbaterea „Noutăţi în şi ne-a răspuns : perioada cea mai grea. concursul de anul trecut greu, mai dificili. nerul)
ratură de anticipaţie. Au industria energetică ro­ - Şi greu, dar frumos. Nu-i uşor nici acum. Dim­ între cei mai buni cocă- — Nu se poate altfel — premiu
participat tineri din mânească. Preocupări ac­ Am înţeles atunci că oa­ potrivă. Şi acest lucru il tori din ţară — meseria zice Ionel Bălaj, şeful ate­ rea dragon
Bucureşti, judeţele Timiş. tuale în unitate pentru menii, comuniştii ca ingi­ spune el insuşi, un fost noastră de bază. Am lost lierului cuploare şi membru GEOAGIU-L v..
nă la etajul
Dolj. Maramureş, Sucea­ promovarea progresului nerul Dorel Sinaci consti­ miner de la Lu.peni, astăzi cei mai buni din centrală al biroului organizaţiei de cultură); H
va, Braşov ş.a. şi, bineîn­ tehnic". tuie inima, sufletul şi pu­ coordonatorul activităţii ce­ in 1984 in ceea ce priveşte bază. Am făcut paşi im­ morgana (D;
Promisiuni;
ţeles, din judeţul nostru. terea colectivului- de ta În­ lor aproape 700 de comu­ reducerea consumurilor de portanţi in această direc­ Mărin miliari
© La Brad, Orăştie, Că­ treprinderea de lianţi De­ nişti din unitate. ,,Mi se combustibili şi energie, sîn- ţie şi acţionăm in conti­ de cultură);
® în municipiile Deva, lăii. Shneria şi Haţeg s-a \ va. Şi acest lucru este va­ pare cîteodată că-i mai tem unul dintre cei mai nuare pentru amplificarea CI cu-
(iUlirCşul);
il.
Hunedoara şi Petroşani, desfăşurat simpozionul \ labil pentru foarte mulţi greu decît in mină", mai căutaţi parteneri pe piaţa împlinirilor noastre. mele se grăbi
ca şi în cîteva oraşe, s-a organizat. în colaborare oameni din unitate. spune el, conturînd mai bi­ externă, datorită calităţii — Avem oameni nu nu­ na); GHELAR
desfăşurat acţiunea inti­ cu întreprinderea cinema­ ( Nimeni nu spune că-i ne ceea ce înseamnă mun­ produselor. mai foarte pricepuţi, dar tie de dragoste
tulată „Caleidoscop teh- tografică judeţeană, în greu. Nimeni nu dă îna­ ca de fiecare zi a oame­ Sînt adevăruri, sint îm­ şi cu mult suflet, cu dra­
nico-ştiinţific", constînd care au fost prezentate ) poi cind este nevoie de nilor intr-o asemenea În­ pliniri dobindile prin mun­ goste pentru această în­ V r e m e
în prezentări dc filme filme sub genericul „Din braţul şi mintea sa. E o treprindere. La extracţia că şi efort, prin permanen­ treprindere. Vorbele apar­
cu tematică ştiinţifică, marile ctitorii ale Epocii dovadă de netăgăduit a clinchetului, la insăcuire ta grijă faţă de cerinţele ţin lui Constantin Siretean,
urmate de seri cultural- Nicolac Ceauşescu". responsabilităţii comunis­ sau la atelierul var, în alte şi exigenţele unei activi­ membru al biroului orga­ Pentru azi:
cducative şi distractive. \ te, argumentul prim al locuri, efortul depus nu tăţi complexe şi eficiente. nizaţiei de bază de la a- fi schimbăloaj
va li variabil,
© La Ilia a avut loc conştiinţei că locul comu­ este cu nimic mai prejos. Despre ceea ce înseam­ telierul var. rări mai acce.
o Institutul de mine alt simpozion purtînd ca l nistului este acolo unde-i Cel mai important lucru nă prezentul pentru oame­ Adevărul este că la În­ cursul nopţii
din Petroşani a găzduit generic „Cercetarea ştiin­ mai greu, mai dificil, in li­ este că aici „s-a format nii întreprinderii multe ar treprinderea de lianţi Deva neţii, cind vesj
verse de ploa'
in­
putea
fi
o interesantă masă rotun­ ţifică — componentă a nia intîi a luptei pentru un colectiv minunat", ca să ţintesc spuse. Toate miine, greu! este mereu învins, că de descărcări
noii revoluţii agrare", la
mai mult, mai bine, mai
să folosim cuvintele secre­
acest
in
sens
acţionează
ziua
de
dă sub genericul „Forme care au participat peste frumos. tarului de partid. S-a în­ viitorul, şi se subordonează întregul colectiv, că aici cu caracter lc
şi metode folosite de or­ va sufla sic
40 de tineri. Cu asemenea oameni ni văţat din mers, s-a mun­ înfăptuirii sarcinilor de plan s-a găsit reţeta unui liant moderat, predo
ganele şi organizaţiile A- se pare firesc ca Întreprin­ cit cu cartea in mină pen­ cu consumuri minime de pentru inima şi sufletul sectorul nordi
sociaţiei studenţilor co­ Rubrică realizată derea de lianţi Deva să se tru a putea stâP' com­ energie şi materiale, la un oamenilor. Temperaturile
r,:
vor fi cuprin
munişti din institut în cu sprijinul afle printre unităţile de plexele maşini tilaje. nivel calitativ superior. În­ s?i 15 grade, ia
xime între 22
antrenarea studenţilor la Comitetului iudetean profil fruntaşe din ţară Unii au venit, alţii au ple- spre acest obiectiv sint con­ VALENTIN NEAGU de. Dimineaţ
activitatea de cercetare şi al U.T.C. ceaţă.