Page 59 - Drumul_socialismului_1986_05

8 865 ® DUMINICĂ,. 18 MAI 1986
Pag. 8

Ulpia Traiana Sarmizegetusa (I) 800 UNITĂŢI PE ORĂ
JNE Un conveier acţionat e-
Anul 106 c.n., care mar­ zegetusa, în amintirea ve­ gres provincial administra­ lectric, destinat operaţiuni­ • Minerii sectorului IV, tă de la Oficiul stării ci- |
MAI chează sfîrşitul celui de-al chii capitale a regilor daci tiv al Dacici întreite — lor de încărcare a camioa­ de la mina Lupeni, au pus vile din Deva: 666. Ea re- JJ
doilea război daco-roman, din Munţii Oruştiei. Coneilium Daciarum Trium nelor şi de umplere a con­ în funcţiune (în probe teh­ prezintă numărul noilor |
lor. încheie o strălucită şi în­ în secolul al treilea, îm­ — constituit din delegaţii tainerelor a fost realizat, născuţi de la începutul a- J
do delungată epocă din istoria păratul Severus Alexander nologice) o nouă capaci­
color) : oraşelor şi districtelor ru­ recent, in Marea Briianie, tate de producţie: un a- nului în municipiul reşedin- £
străbunilor daci. Noua onorează oraşul şi cu epi­ rale de pe teritoriul Da­ informează London Press
cîx\to>ys provincie, este integrată în tetul de Metropolis, indi- cici, congres ce discuta şi Service. Utilajul este pro­ bataj frontal echipat cu ţă de judeţ. Cel mai tînăr J
SC (00- comunitatea economică, so­ cînd astfel poziţia deosebit rezolva multiplele probleme complex de susţinere me­ cetăţean, care a adus fe- £
popu- iectat pentru manipularea
cială, politică şi culturală dc înaltă a Sarmizegetusei legate dc viaţa provinciei. unor încărcături preamba- canizată S.M.A. 2, fabricat ricire în familia Violetei şi P
nLnical a Imperiului roman. printre celelalte oraşe ale Perioadele de înflorire 'ote, in greutate de 50 kg la I.U.M. Petroşani. Din lui Francisc Robert, din |
ers do provinciei. Deva, se numeşte Varodi J
ivara ; Altoită pe substratul et­ ale Sarmizegetusei reflec­ In ritmul dc 800 unităţi pe acest abataj, exploatat de
65 al nic al dacilor învinşi, ro­ De formă patrulatcră, cu tate în numeroasele inscrip­ oră. Braţul conveierului re­ brigada condusă de Aurel Cristian Robert. „La mulţi fe
lămicia manitatea şi-a înfipt adine laturile mari de circa 600 ţii şi monumente arhitec­ ani I" • De la aceeaşi sur- «
fruinu- glabil, poate funcţiona la Manda, se extrag zilnic
tăţii — rădăcinile în provincia m şi cele mici de 540 m, turale, descoperite de-a înălţimi de 1,55 m — 4,65 circa 400-500 tone cărbu­ să: în Deva s-au înregis- 8
urprize nou înfiinţată, aducînd şi oraşul cuprinde în incinta lungul timpului lasă, în a ne, iar randamentele osci­ trat în acest an 205 căsă- J
i<l lanul sădind în viaţa strămoşi­ zidurilor sale peste 32 de doua jumătate a secolului m, cu ajutorul unei pompe
«iiinde; hidraulice. Motorul electric lează între 13—14 tone pe torii. Ultimii care au spus, fe
Caniaia lor daci. civilizaţia şi cul­ al IlI-lca, locul unor lungi incorporat are o putere de post • O informaţie pen­ ieri, „da" în faţa ofiţeru- J
tşoară ; tura romană. ani de criză, manifestată
Lumea în întreg Imperiu roman 1,1 kW. tru posesorii de televizoa­ lui stării civile, au fost ti- |
linului: Situată în colţul sud-ves- Monumente re... defecte, din comune­ nerii Tiberiu Marian şi Lu- i
tle pa- tic al Ţării Haţegului, Sar­ ale culturii dacice şi prin decăderea meşteşugu­ PUTEREA UNEI MACARALE cia Bozan. Pentru toţi, mul- j|
a lele- mizegetusa — prima capi­ rilor, scumpirea produse­ le Certej şi Cristur. Pentru
:
tală a provinciei Dac a — romane pe teritoriul lor agricole, dereglarea co­ a readuce imaginile pe e- tă fericire şi bucurie ! • *
unui In R.D. Germană a fost Dotarea tehnică a între- jj
.olor) este aşezată pe principala judeţului Hunedoara merţului, creşterea contra­ construită o macara care cranele aparatelor dum­
linie do comunicaţie ce le­ dicţiilor sociale etc. Toate poate să ridice o locomo­ neavoastră, nu mai trebuie prinderii miniere Valea de j
i (co- ga sudul Dunării cu teri­ acestea, la care se adaugă tivă de 80 de tone pină la să le... plimbaţi prin Deva, Brazi a fost completată cu |
>cu toriul Daciei, drum care hectare. Zidurile însă nu neputinţa Romei de a a- o Înălţime de 90 de me­
mâniei de la Drobeta pe la Ti- marcau decît limitele ini­ păra graniţa dunăreană a tri, informează pgenţia
color): biscum (Jupa), la Tapae ţiale ale coloniei. Dincolo imperiului îl determină pe ADN. Realizată de o în­
astru“. (Porţile de fier ale Tran­ de ele, pe o mare întin­ împăratul Aurelian în a-
roduo- silvaniei). Ulpia Traiana nul 271 să sacrifice pro­ treprindere constructoare E C R A N
mirilor dere de' teren, se ridicau vincia. Armata, funcţiona­ dc utilaje din Leipzig, ma­
eză Sarmizegetusa, iar de aici alte numeroase locuinţe, rii, bogătaşii caro benefi­
spre Apulum (Alba Iulia). cimitire, edificii publice şi caraua poate li folosită la
[ Potaissa (Turda), Napoca, religioase ceea ce indica ciază de cetăţenie romană mutarea unor fragmente
pînă la Porolissum (Moi- se retrag. Viaţa fostei me­ de poduri, la tncârcarea-
îco- grad) în nordul Daciei. pentru Sarmizegetusa o tropole continuă însă. Zi­ descărcarea unor excava­
r) suprafaţă locuibilă mult durile tîrzii ale Palatului toare sau piese metalice la centrele specializate. o modernă staţie telegrizu-
ic* întemeierea oraşului s-a mai mare decât incinta Augustalilor, baricadele in­ Cooperativa „Mureşul" De­ metrică. Noua staţie dispu­
1 (co­ făcut din porunca împăra­ mari, la operaţiunile din va, cu sprijinul consiliilor
li Cu- fortificată a oraşului. Lo­ trărilor din Amfiteatru, te­ ne de circuite integrate şi
tului Traian prin anii 108— cuitorii capitalei depăşeau zaurul monetar din seco­ porturi etc. Macaraua se populare, a deschis in a- este complet automatizată,
110 c.n. Evenimentul a fost cifra de 20 000. lul al IV-lca, fragmentele deplasează pe o linie fe- ceste localităţi două punc­ situîndu-se la nivelul tehni­
marcat şi prin baterea u- Ca _ centru administrativ, ceramice cu simbol creş­ raiâ sau pe pernă de aer. te de lucru, profilate pe cii de vîrf din minerit. Ea
nei monede din bronz — politic, cultural şi religios tin, fibula digitală din se­ Întreprinderea „Takraf", reparaţii radio-tv. Ele func­
sestertius — avînd pe a- al provinciei, avînd între colul VII, sînt doar cîteva din R.D.G., care o produ­ reprezintă o expresie fide­
vers chinul întemeietorului zidurile lui reşedinţa gu­ din dovezile grăitoare ale ce, construieşte şi alte u- ţionează: miercurea — Ia lă a grijii partidului şi sta­
Traian. iar ne revers re­ tilaje mari folosite la ex­ Certej, joia - la Cristur. tului pentru îmbunătăţirea
0 Du- vernatorului de rang consu­ continuităţii străbune pe activităţii minerilor în sub­
Con- prezentarea fi mirată a fon lar, pînă în anul 118 c.n.. aceste meleaguri durate în tracţia cărbunelui şi a al­ Vă aşteaptă... ® La între­ 1
!0 Ac- dării oraşului sau a procuratorului finan­ noua aşezare cu numele de tor minereuri utile din ex­ prinderea de confecţii Vul­ teran, în condiţii de depli­
î mi- ploatările in aer liber. can se acordă, aşa cum nă securitate a muncii •
*ogra- Numelui iniţial, Colonia ciar în tot timoul stăpâni­ Grădişte, ceea ce înseamnă
. gaz in Dacica, i se adaugă în a rii romane. Ulpia Traiana ..loc cu ruine de cetate". a indicat conducerea parti­ întreprinderea mecanică O-
toate doua jumătate a anului 118 Sarmizegetusa capătă o 4 000 DE REALIZĂRI răştie, aflată in pragul pu­
tadio- ŞTIINŢIFICE dului, cea mai mare aten­
ta cu şi cele de Ulpia Traiana importanţă deosebită în se­ ADRIANA RUSU, ţie îndeplinirii sarcinilor de nerii în funcţiune a unor
uşoa- Augusta în memoria ctito- colul III, prin găzduirea arheolog, plan la export. De la înce­ noi şi importante capaci­
azlnul rului împărătesc şi Sarmi- permanentă n acelui con­ Muzeul judeţean Deva Aproximativ 4 000 de rea­
a vc- lizări ştiinţifice au fost în­ putul anului, harnicul co­ tăţi de producţie, a orga­
smcnî registrate in ultimii cinci lectiv al acestei unităţi a nizat 10 cursuri de califi­
Jtl ar­
in d«.< ani in China, din care mul­ livrat partenerilor străini care în tot atîtea meserii,
Lfcate ; ‘ te au adus mari beneficii produse în valoare de a- lată cîteva dintre viitoarele
eaţiei •
că u- economice, relevă Comisia proape 7 milioane lei. Pî­ profesii îmbrăţişate de cei
1 la... pentru ştiinţă şi tehnolo­ nă la finele lunii mai, un 166 de cursanţi: protejaţor
gerea nou lot de produse, în va­
ninut gie, citată de China Nouă. metale, curăţitor-sablator,
oj ur­ Peste 3 000 din aceste rea­ loare de circa 5 milioane zidar-şamotor, fochist, tur­
ni pe lizări, obţinute pe baza u-
rtisti- lei, va fi pregătit pentru nător, macaragiu, strungar
nelo- nor proiecte de cercetare export ® în gara Hune­ ® De mai mult timp, co­
m ari; ştiinţifică in timpul celui doara, relieful este în con­
uzicii lectivul de muncă al Auto-
22,00 de-al Vl-lea plan cincinal tinuă schimbare. Cu fieca­ gării din Brad se menţine
> ano- (1981-1985) contribuie la re zi, în apropierea căii în fruntea întrecerii socia­
Mu-
‘M,00 impulsionarea producţiei. ferate, cresc dealuri albe. liste. La zi, aici sînt înde­
Spre exemplu, 270 de so­ Sînt cele 70 000 tone dolo- pliniţi şi depăşiţi toţi in­
iuri superioare de cereale mită de Crăciuneasa, care dicatorii de plan. Printre
au sporit producţia anuală aşteaptă, la fel ca şi be­ cei mai destoinici în mun­
a ţării cu 10 milioane to­
neficiarii din ţară, vagoa­ că se numără şoferii Romu-
ne. iar tehnologiile noi pe nele C.F.R. Sperăm că sem­ lus Achim, Petru Damian,
ria) ; baza injectării de apă au
tir zii nalul nostru va fi recep­ Miclea Adorian, Remus Po­
RA : permis celui mai mare ba­ ţionat de factorii respon­ gan, Nicolae Talpaş, Can-
1 do zin petrolier chinez să ob­
saln ţină o producţie suplimen­ sabili... ® De trei ori şase. din Cioară, Vasile Gran-
către Sau o cifră frumoasă afla- cea, Vasile Bulz.
i B); Motlernul şi frumosul — atribute evidenţiate şi de noul centru civic al Orăştiei. tară de 427 milioane ba­
m — Foto AL. CAZAN rili de ţiţei in cei cinci t
; Pas ani.
TRO-
tistul - o - o - a - o - e - »
No­
ră z-
LU- De curind, la Sala spor­ culpatul avînd dreptul să
llltu- turilor din Deva a avut loc O pedeapsă aspră, dar meritată ceară recurs instanţei supe­
e mi un proces cu public pentru rioare. în cazul inculpatei
mic
: Am judecarea inculpaţilor Trifan Ştefan Maria Floarea, s-a
PE- Vasile şi Ştefan Maria Floa­ se pregătească într-o şcoală calitate, dar a fost depistat şi alte bunuri, deşi ştia că nici un argument care să-i pronunţat pedeapsa cu 6 anî
rlun- rea. Amplul rechizitoriu pre­ profesională. şi prins de organele de mi­ acestea provin din comiterea vină în apărare, că o ase­ de închisoare.
SA : zentat a readus în memoria liţie înainte de a părăsi mu­ unor infracţiuni, ceea ce menea viaţă, cum a dus-o
mci- Imediat după eliberarea Sentimentele de indignare
aco- miilor de oameni prezenţi în din penitenciar, T.V. a co­ nicipiul. El a încercat să in­ constituie, în lumina preve­ el, n-ar dori-o nimănui, lată şi dezaprobare faţă de fapte­
\D : sală faptele abominabile co­ mis o serie de furturi în ducă în eroare organele de derilor Codului penal, in­ ce epilog poate avea o e- le comise de cei doi infrac­
ro- mise de criminal, fapte care Turda şi în localităţi din îm­ urmărire penală, declinîn- fracţiune de tăinuire. Mai xistenţă dusă fără nici un
ap- tori, care i-au cuprins pe
Mi- au trezit indignarea şi dez­ prejurimi, după care a venit du-şi identitatea unei alte amintim că inculpata avea căpătîi, care nu avea la ba­ toţi cei ce au fost prezenţi
ele aprobarea unanimă din par­ la Deva pentru a scăpa de persoane, sperînd că astfel anterior alte două condam­ ză munca cinstită. Oricine şi au asistat la proces, sînt
tea locuitorilor municipiului urmărirea organelor de mi­ va putea scăpa. nări pentru provocare ile­ este tentat să ducă o viaţă pc deplin justificate, ceea
■O,-. -a); După stabilirea adevăratei gală de avorturi, dar neexe­
Ţ ?'ni- Deva, în luna iulie a anu­ liţie. La Deva, el a continuat parazitară, în cele din ur­ ce constituie o expresie con­
lui trecut. în perioada care să ducă o viaţă parazitară. identităţi, T.V. a recunoscut cutate deoarece beneficiase mă nu are decît aceeaşi cretă de manifestare a ro­
ta
a--' s-a scurs de atunci, orga­ Pentru a-şi procura bani şi din proprie iniţiativă furtu­ de graţiere. Comiţînd infrac­ soartă, ajungînd pe banca lului opiniei publice, în com­
x
VfEGca nele de justiţie au strîns, alte bunuri necesare traiu­ acuzării. Ştefan Maria Floa­ baterea actelor cu caracter
a,cia)’ * a după o muncă asiduă, pro­ lui a comis sistematic nu­ rea a cerut şi de această da­ antisocial. Evident, din aces­
oAt^A: meroase furturi din locuinţe­ RELATARE DE LA UN PROCES CU PUBLIC
larii i bele necesare acuzării, care le unor cetăţeni. Actele sale tă o pedeapsă mai blîndă, te cazuri, cei tentaţi să co­
j jui sînt cuprinse în detaliu în invocînd motivul că are de mită diferite infracţiuni, să
iumi-. multe file adunate la dosa­ reprobabile au culminat cu ducă o viaţă parazitară, să
jclara- dublul omor deosebit • de rile comise, mizînd că nu se ţiunea de tăinuire în perioa­ crescut doi copii, la soarta atenteze la integritatea avu­
i'nerul). rul inculpatului. în esenţă, va descoperi şi fapta cea da de încercare a graţierii cărora însă nu s-a gîndit în
trebuie să amintim că Tri­ grav săvîrşit, victime căzîn- condiţionate, urmează să se timp ce a comis infracţiu­ ţiei obşteşti sau personale,
fan Vasile a fost un element du-i soţii Viorel şi Lucreţia mai gravă. Pus în faţa pro­ revoce graţierea şi munca nile pentru care este învi­ la valorile supreme ale so­
înrăit, fiind condamnat, pînă Rusu, din Deva, strada 6 belor evidente împotriva sa, nuită. cietăţii noastre, între care
la data procesului cu pu­ Martie, nr. 9. De Ia domi­ precum şi la reconstituire, corecţională, trebuind ca pe­ După deliberare, avînd în se află şi viaţa oamenilor,
blic, de încă 13 ori pentru ciliu] victimelor, el a furat inculpatul şi-a recunoscut în depsele să fie executate cu­ au de tras maximum de în­
:emea va peste 40 de infracţiuni de şi un breloc din aur, cu totalitate vinovăţia. mulat. Avînd în vedere gra­ vedere gradul de pericol so­ văţăminte ţinînd seama că
Corul furt şi tîlhărie, comise în di­ monogramă, pe care a în­ vitatea faptelor comise, acu­ cial deosebit de mare, mo­ legea nu este îngăduitoare
u înnou- Inculpata Ştefan Maria zarea a cerut pedepse me­ dul cum a fost comis omo­
ualo în ferite localităţi din ţară. Din cercat să-l vîndă, însă nu Floarea a fost judecată pen­ sub nici un motiv cu ase­
al dimi- ultima pedeapsă, el a fost a reuşit, cei cărora li l-a ritate pentru cei doi incul­ rul, precum şi persoana in­ menea acte ce lezează prin­
cădea a- oferit bănuind că obiectul tru tăinuire. Aflînd că este paţi. culpatului, care este recidi­ cipiile şi relaţiile statornici­
însotite eliberat condiţionat în luna căutată de organele de mi­ vist cu numeroase condam­
electrice, aprilie a anului trecut. Din respectiv provine dintr-o in­ liţie, ea a ascuns brelocul Reflectînd la comportamen­ te în societatea noastră so­
:1. Vintul toate pedepsele privative de fracţiune. Atunci, T.V. a dă­ tul ce l-a avut, petreeîndu-şi nări la diferite pedepse pri­ cialistă. Nu trebuie uitat că
pînă la pe care-l primise, dar în ce­ jumătate <^in viaţă în de­ vate de libertate, dar din şi în procesul la care ne re­
inînd din libertate suferite, inculpatul ruit brelocul inculpatei Şte­ le din urmă a indicat locul tenţie, Trifan Vasile şi-a ex­ care nu a învăţat nimic pen­
şl vestic. nu a înţeles însă ca în con­ fan Maria Floarea, sfătu- ferim s-a relevat încă o dată
minime tinuare să ducă un mod de ind-o să nu-l vîndă sau pre­ unde-l ascunsese, obiectul primat regretul tardiv pentru tru reeducare, completul de valabilitatea dictonului potri­
: între 9 fiind recuperat. în acelaşi tot ceea ce a făcut, afir- judecată a pronunţat pentru vit căruia „Legea e aspră,
cele ma- viaţă cinstit, pînă la aproa­ lucreze în localitate. După
i 27 gra- pe 32 de ani el neîncadrîn- ce a mai comis încă o in­ timp, ea a recunoscut că a mînd că oricine ar fi în si­ Trifan Vasile o pedeapsă dar e lege".
izolat du-se în muncă, deşi socie­ fracţiune de furt, T.V. s-a mai primit de la T.V., că­ tuaţia lui - de hoţ, apoi aspră, dar dreaptă, respectiv
tatea i-a oferit prilejul să pregătit să plece în altă lo­ ruia îi oferise găzduire, bani tîihar şi criminal - n-ar găsi condamnarea la moarte, in­ NICOLAE TÎRCOB