Page 61 - Drumul_socialismului_1986_05
P. 61
'***• - ag*.,
■ • se tecuci
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNITI-VĂ I jRJCOLĂ DE PRIMĂVARA
URGENTE PE OGOARE
JUDEŢUL. HUHEDO&RAc Sg întrucît în unele zone se face sim §1 Este necesar să fie intensificat rit
ţită acut lipsa de umiditate din sol, este mul la strîngcrca şi depozitarea tuturor
necesar să fie luate măsuri hotărîte pen resurselor de furaje, respectiv nutreţu
« M IM U L rumb .şi sfeclă. Se vor utiliza la capa Ior naturale, inclusiv a celor de pe mar
rilor masă verde, trifolienelor şi fîneţe-
tru udarea, prin toate mijloacele, a cul
turilor de păioase, legume, furaje, po
ginea drumurilor şi căilor ferate.
citate toate amenajările şi resursele de
apă, inclusiv eu cisterne, butoaie şi căni, HŞj Să se manifeste maximă atenţie
m COMlTiTULUI JUDtTEflN HIHIEDOflRft- fll PC antrenînd Ia această acţiune şi elevii. faţă de buna îngrijire şi furajare a ani
malelor, în scopul creşterii producţiei
Al C O N S I L I U I U I
I! Se impune să fie urgentate pra.şi- de lapte, asigurării unei reproducţii co
Iclc la legume, cartofi, porumb şi sfeclă, respunzătoare şi înlăturării ieşirilor din
pe toate suprafeţele, asigurînd totodată efective prin mortalităţi şi sacrificări
Anul XXXVIII, nr. 8 866 MARŢI, 20 MAI 1986 A pagini - 50 bani
completarea golurilor din culturi. nceconomice.
Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la adunarea
ftifm intens la prăşit
solemnă consacrată aniversării partidului
şi la recoltarea forajelor
Strălucită sinteză a unui drum istoric Pentru cooperatorii şi dere pe ogoare, executînd cheindu-şi lucrarea pe SU-
mecanizatorii din Rapoltu toate lucrările la timp .şi prafeţelo repartizate, Do
de calitate, pentru a asi
asemenea, la sfeclă furaje
glorios, viziune clarvăzătoare Mare duminică a fost o zi gura în acest an producţii ră s-a finalizat praşila a
normală de ^ lucru. S-a
muncit la praşilă, recolta cît mai mari la hectar la II-a manuală şi fertiliza
rea furajelor şi irigarea toate culturile. Acum, cînd rea suplimentară pe în
asupra perspectivei socialismului culturilor. Prezent în uni acestea au crescut fru
tate, încă dis-de-diminea- mos, acţionăm cu toate treaga suprafaţă, la aceste
ţă, inginerul şef ăl coope forţele la executarea pra- lucrări distingîndu-se coo
si comunismului în România ne declara: „Ne-arn pro şilclor ştiut fiind şi că ma peratorii Bălos, Silvia Koroşi.
mecanice
Maria
rativei,
Cornel
Tărăpoancă,
Maria
Acs,
de
nuale,
pus — aşa cum ne cere întreţinerea culturilor de Maria Toader, Maria Murg
Cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi secretarul general al parti pinde în mare măsură şi alţii. Unitatea mai arc
soarta recoltei.
Nicolae
dului,
tovarăşul
o suprafaţă de C0 de ha
La această dată praşila I
introducerea progresului tehnic — componente Ceauşescu, în chemările a- mecanică şi manuală la ocupată cu cartofi. Meca
muncii
oamenilor
dresate
nizatorul loan Bălos. spe
de la sate şi în recenta cu-
definitorii ale strategiei edificării vîntare rostită la adunarea sfecla de zahăr este finali cialist la această cultură, a
zată pe toate cele G0 de ha
multilaterale a patriei solemnă consacrată aniver cultivate. S-au distins prin M1RCEA LEPADATU
sării a G5 de ani de la
din
cooperatorii
hărnicie
făurirea Partidului Comu brigăzile concluse de loan
O strălucită frescă a dru ţara noastră, aflată de a- expresia concretă în iniţie
mului străbătut de ţara noas proape patru decenii de con rea unor ample acţiuni de nist Român — să acţionăm Danciu şi Maria Albu, care
tră în făurirea societăţii so strucţie socialistă intr-un natură economică, organi cu cca mai mare răspun au ieşit zilnic la muncă în- (Continuare in pag. o A-a)
cialiste — astfel poate fi ca proces continuu, dinamic, de zatorică, juridică, menite să
racterizată, în puţine cuvin creştere economică, dezvol favorizeze şi să stimuleze
te, magistrala cuvintare a tarea susţinută a ştiinţei şi activităţile de cercetare TN ETAPA JUDEŢEANĂ I Duminică, la Bosorod, |
secretarului general al parti aplicarea efectului nemijlo ştiinţifică, dezvoltare tehno J s-a încheiat Săptămîna .
dului, tovarăşul Nicolae cit al acesteia — progresul logică şi introducere a pro ,,$taţeta ciaaatetai cultural-educativă orga- I
Ceauşescu, la adunarea so tehnic — în întreaga viaţă gresului tehnic, să le con I nizată sub genericul ‘
lemnă organizată cu prilejul economico-socială a patriei fere acestora dimensiunile J „Vorbeşte istoria nea- ■
aniversării a 65 de ani de au constituit şi constituie determinate de înseşi am %aşii ca tiicalai* | mului". Ediţia din a- *
la făurirea Partidului Comu coordonatele esenţiale ale ploarea şi profunzimea revo * cest an, a XVII-n, a J
nist Român. Intre ideile şi strategiei dezvoltării, promo luţiei ştiinţifico-tehnice con Pionierii hunedoreni au teiului executiv al Consiiiu- | purtat amprenta orna- |
tezele de inestimabilă va vată cu consecvenţă şi clar temporane. trăit un înălţător moment lui popular judeţean, mem- ' gierii gloriosului jubileu *
loare teoretică şi practică pe viziune de partidul comunist, Marile prefaceri calitative sărbătoresc: etapa judeţea- bri ai Biroului Comitetu- al partidului — împlini- |
care le cuprinde acest ex de secretarul său general, din domeniul industriei, a- nă a „Ştafetei cravatelor lui judeţean de partid, pre- I rea a 65 de ani de la '
cepţional .document, la loc tovarăşul Nicolae Ceauşescu. griculturii, celorlalte ramuri roşii cu tricolor", acţiune şedinţi ai consiliilor muni- | făurirea P.C.R. Desfă- |
de frunte se află şi apre Se poate deci afirma cu ale economiei, creşterea devenită tradiţională, a că- cipale şi orăşeneşti, ale 3 surată pe fondul fapte- *
cierile la adresa rolului ce justificat temei, pe baza rea productivităţii şi eficienţei, rei actuală ediţie (a Xll-a) Organizaţiei pionierilor, co- * lor şi argumentelor de *
revine ştiinţei în actuala e- lităţilor, că începînd cu is amplificarea gradului de va a fost dedicată aniversării mandanţi şi comandanţi — | ordin istoric pe care le |
tapă de construcţie socialis toricul Congres al IX-lea, lorificare a întregului nos a 65 de ani de la făurirea instructori, reprezentanţi ai
tă a ţării şi în perspectiva cînd în fruntea partidului a tru potenţial de resurse ma Partidului Comunist Român, organizaţiilor de masă şi
anilor următori. In acest fost ales cel mai iubit fiu teriale şi de muncă eviden Precedată de parada obşteşti, cadre didactice. ! „Vorbeşte istoria j
sens, secretarul general al al poporului nostru, tovară ţiază soluţii originale, con '„Trec detaşamentele" — ce Ceremonialul pionieresc,
partidului, tovarăşul Nicolae şul Nicolae Ceauşescu, în tribuţii de o deosebită va a avut loc pe artera prin- în acordurile solemne ale ! neamului" — j
Ceauşescu, sublinia : „Nu concepţia cu privire la dez loare ale ştiinţei şi creati
trebuie să uităm nici un voltarea economico-socială vităţii româneşti — activităţi crpală a municipiului Deva, Imnului de Stat al R.S.R.,
moment că pentru a asigu a ţării şi în modalităţile de conduse cu înaltă competen în ritmul marşurilor into- a marcat înălţător începe- ! tradiţie şi mindrie *
ra realizarea programului transpunere a acesteia în ţă de tovarăşa academi nate de fanfara C.P.S.P. rea manifestării. „Sintem l----------------------- 1
partidului trebuie să organi fapte au fost reconsiderate cian doctor inginer Elena Orăştie — şi de vernisajul cu toţii — şoimi ai patriei, <, *
zăm întreaga viaţă econo- importanţa şi rolul ştiinţei in Ceauşescu, eminent om po expoziţiei „Copilărie ieri- pionieri, comandanţi—in oferă comuna, atcstînd |
mico-socială pe baza celor litic şi savant de renume cită, vegheată de partid", structori — cu inima şi gîn- I continuitatea trăirii po- J
mai noi cuceriri ale ştiinţei realizarea progresului mul mondial, care şi-a dedicat „Ştafeta cravatelor roşii dul, cu întreaga noastră J porului nostru, ale că- |
şi tehnicii, ale cunoaşterii tilateral al patriei pe baze şi îşi dedică prodigioasa ac cu tricolor" s-a desfăşurat făptură sub semnul de fla | rui începuturi lc-au o- I
umane in general, lată de tot mai accentuat intensive. tivitate, nobila sa viaţă ma la Casa de cultură Deva, cără al partidului pentru » ferit străbunii daci, ac- [
ce în noua etapă de dez Faptul că ştiinţa a devenit in prezenţa a sute de pio a-i omagia glorioasa ani I ţiuniile cultural-cducati- |
voltare a ţârii creşte şi mai o forţă nemijlocită de pro rilor ţeluri ale propăşirii ţă nieri. versare şi pe conducătorul ! ve au dobîndit o pu- *
puternic rolul ştiinţei...". ducţie, iar producţia se rii, strălucită pildă de mun- La manifestare au parti tcrnică încărcătură emo- I
cipat tovarăşul Radu Bălan, LUCIA L1CIU I ţională, de mîndrie pa- ,
Est® un adevăr incontes transformă, în tot mai mare
Comitetu
al
prim-secretar
tabil, argumentat cu puterea măsură, într-o aplicare teh lui judeţean Hunedoara al 1 ' triotică pentru trecutul |
istoric, pentru împlini- »
faptelor, acela că, pentru nologică a ştiinţei şi-a găsit (Continuare în pag. a 2-a) P.C.R., preşedintele Corni- (Continuare în pag. a 3-a) x rile fără precedent ale î
| anilor socialismului. A- J
« ceste idei au răzbătut j
Reţeaua rutieră a judeţului — S din simpozionul „G5 de I
• ani de la făurirea Parti- J
vastă, modernă, la parametri | dului Comunist Român". |
, organizat cu sprijinul *
I Muzeului judeţean, clin I
superiori de circulaţie * „Tribuna democraţiei". .
întâlnirile cu brigada |
I ştiinţifică, acţiunile cu *
© Drumurile — componente ale progresului şi civi ' cartea şi filmul, recita- 2
lizaţiei I Iul de muzică şi poezie 9
« patriotică realizat de *
@ Şosele aslalfate spre toate localităţile | grupul vocal-instrumen- j
© Indicatorii de plan — realizaţi ritmic J tal „Canon" al Casei de *
Judeţul Hunedoara are dernizării reţelelor rutite- J cultură din Hunedoara. I
din ciclul „Pelerinaje la J
o reţea de drumuri destul re comunale şi judeţene, J sanctuarele neamului" a
de întinsă, temeinic pusă realizîndu-şi ritmic preve I Duminică, manifesta- "
la punct şi, în general, co derile de plan. 2 rea în aer liber desfă- 2
respunzător întreţinută. An — Vă rugăm, tovarăşe in | surată în preajma Lun- 3
de an, arterele rutiere co giner Titus lonescu, directo
munale şi judeţene se ex rul Direcţiei judeţene de J cânilor a cetăţii Piatra 2
tind, capătă noi dimen drumuri şi poduri Deva, | Roşie a cuprins acţiuni I
siuni, forme moderne, asi să trasaţi coordonatele ac x care au făcut ca apron- J
gurînd condiţii tot mai tivităţii colectivelor pc | pc 2 000 do localnici |
bune pentru circulaţia care le conduceţi, în acest ' cărora li s-au alăturat, 2
auto şi pietonală. Sînt, toa prim an al cincinalului | siderurgişti ai Călanului. |
te acestea, în principal, me 198G—1990. * să sc reunească în dru- J
ritele oamenilor muncii — Ca toate colectivele
din cadrul Direcţiei jude muncitoreşti din judeţ, din | moţii spre cetăţile daci- I
ţene de drumuri şi poduri ţară, şi noi avem sarcini * ce, să se bucure îm- J
Deva, care desfăşoară o mobilizatoare, derivate din MINEL BODEA I
activitate sistematică şi DUMITRU GHEONEA ' —;---------------------------- 2
fructuoasă pe linia între Aspect clin timpul desfăşurării concursului „Ani de glorii, ani de lumină" | (Continuare în pag. a 2-o |
ţinerii, consolidării şi mo (Continuare în pag. a 2-a)
