Page 62 - Drumul_socialismului_1986_05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISI

Educaţia juridică-componentă majoră * (Urmare din pag. 1) j Reţeaua rutieră a judeţului

(Urmare din pag. 1) întreţinere şi execuţie a
a activităţii organizaţiilor sindicale ( locurilor, a evoluţiilor | Directivele Congresului al drumurilor se cere calitate
J preună de frumuseţea »
şi eficienţă. în ce măsură
scenice, lăsînd în urmă J
| localitatea îmbrăcată în | XlII-lea al partidului, pen­ reuşiţi să înfăptuiţi aceste
deziderate ?
tru îndeplinirea cărora ac­
Activitatea politieo-ideo- tăriri judecătoreşti, ale timp, că legile ţării, ocro­ { straie sărbătoreşti, cu l ţionăm cu abnegaţie şi res­ — Prin folosirea raţio­
iogică şi cultural-educativă comisiilor de judecată, tind valorile fundamenta­ * covoare la ferestre. O j ponsabilitate. Elementul nală, la capacitate, a ut:*'
. pentru formarea omului simpozioanele, mesele ro­ le ale societăţii noastre, în | tradiţie şi o mîndrie | central al activităţii noas­ lajelor, agregatelor şi mij­
nou, pentru transformarea tunde, dialogurile unor fond ocrotesc interesele şi ' contemporană I Cum tot * tre îl constituie întreţine­ loacelor de transport, ne
întregului său mod de a specialişti cu colectivele de drepturile oamenilor m u n ­ | tradiţie şi mîndrie a | rea reţelei de drumuri co­ străduim să creştem pro­
J devenit parada portului *
munci, trăi şi glndi, cores­ oameni ai muncii — au cii. • popular, în fruntea ar- j munale şi judeţene, care ductivitatea muncii şi să 2<
punde principiilor noi ale avut In bază stările gene­ A intrat în tradiţia orga­ reclamă anual realizarea diminuăm consumurile de
societăţii noastre, de etică rale de legalitate dintr-o nelor municipale şi orăşe­ I ti.ştilor amatori aflîndu- J unui volum însemnat de carburanţi şi de anumite
unitate sau localitate, mo­ neşti ale sindicatelor ca j se, de fiecare dată, pri- »
ji echitate socialistă, ale dul de interpretare a unor { mărul comunei, Ieronim I lucrări specifice domeniu­ materiale. Totodată, prin 21
umanismului şi concepţiei prevederi legale în unele în fiecare an să organi­ * Grecu, care sprijină şi > lui. In acelaşi timp, avem aplicarea unor tehnologii 22
revoluţionare a partidului domenii de activitate. zeze întîlniri cu contabilii I se mîndreşte deopotrivă | sarcini de extindere şi şi soluţii moderne de exe­
despre lume şi viaţă ; ea şefi, şefii birourilor de consolidare a reţelelor ru­ cuţie, respectiv a îmbrăcă-
O atenţie deosebită s-a personal şi învăţămînt. * cu multe titluri de Iau- » tiere, în oraşe şi spr-, lo­ minţilor din beton de ci­
onstituie o componentă e- acordat unităţilor miniere jurisconsulţii din unităţi,
scnţială a operei de trans­ din Valea Jiului, Hunedoa­ preşedinţii comitetelor sin­ I________________________I calităţile rurale. ment, înlocuim bctoanele
asfalticC, deci unele mate­
formare revoluţionară a * * — Să concretizăm, tova­
ra, Brad ele., organizîn- dicatelor, preşedinţii şi se­ răşe director, cîteva din riale energointensive şi de­
vieţii sub toate aspectele du-se cu precădere dezba­ cretarii comisiilor de ju­ ! „Vorbeşte j sarcinile principale din a- ficitare, cum este bitumul.
ei, de făurire conştientă a terea obligaţiilor ce revin decată, pc teme privind cest an. ■Iar calitatea şi durabilita­
societăţii socialiste multi­ personalului muncitor la modalităţile de populariza­ — In scopul racordării tea drumurilor, prin solu­
lateral dezvoltate şi de locurile de muncă, în so­ j istoria j tuturor centrelor de comu­ ţiile noi, sînt net supe­ d
înaintare a României spre cietate şi familie, consecin­ re a legilor ţării, reglemen­ nă la reţeaua de drumuri rioare. G,
•omunism. ţele abaterilor disciplinare tării raporturilor de mun­ modernizate, în 1986 avem — Din cîte ştim, reali­ 6.
că, asistenţei şi asigurări­
Pornind de la aceste asupra colectivului de lor sociale şi de pensii şi j neamului** j de consolidat 10 km de căi zările de la începutul anu­ Z H
principii, Biroul executiv muncă şi persoanei înca­ » v rutiere şi de executat un lui sînt pozitive...
al Consiliului judeţean al drate în muncă. De un real altele. -De curînd, la Pe­ număr de şapte poduri, cu — Da, toate cele cinci 8,
sindicatelor, organele teri­ folos au fost, de asemenea, troşani. de pildă, a avut I-------------------------------- 1 suprastructură de beton secţii — Păuliş, Brad, O- 0,
R
toriale sindicale, în strîn- discuţiile individuale or­ loc o asemenea întîlnirc rcat pe ţară obţinute de i armat, înlocuindu-le astfel răştie, Hunedoara, Haţeg—, ic
să colaborare cu Asotiaţia în care judecători, procu­ I formaţiile călu.şefe.şti ale * pe cele vechi, din lemn, precum şi formaţia din H
ganizate cu persoanele pre­ rori, jurisconsulţi, specia­ r«
juriştilor, Comitetul jude­ dispuse la săvîrşircn unor lişti în domeniul protecţiei J comunei în Festivalul j aproape toate aflîndu-se Valea Jiului au început s«
ţean al U.T.C., Comitetul abateri, de fapte antiso­ muncii au dezbătut eu un I n a ţ i o n a l „Cîntarea | în execuţie. De asemenea, bine acest an şi au reali­ 1<
executiv al Consiliului | României". * vom aplica tratamente as- zări frumoase, îndeosebi ti
ciale, punerea In dezbate­ important număr de oa­ f<
popular judeţean, cu spri­ rea grupelor a abaterilor ! Spectacolul oferit ce- I faltice pe 35 km de dru­ colectivele de la Păuliş şi 13
jinul consiliilor oamenilor şi a sancţiunilor discipli­ meni ai muncii probleme | lor prezenţi a fost di- J muri, prelungindu-le viaţa, Brad. Pc ansamblul uni­ E i:
muncii din unităţi, sub în­ nare. privind metodele, formele j vers, răsplătit cu aplau- | durata de exploatare, vom tăţii şi al activităţii, în a
drumarea permanentă şi şi mijloacele de populari­ I zc, în cadrul lui evoluînd * repara şi întreţine alte cele patru luni şi jumă­ 3
Frecvenţa unor abateri zare, aplicare şi respectare I fanfara, taraful, soliştii I drumuri, pe lungi-mi apre­ tate din an ne-am depăşit 1.
îemijlocitu a Comitetului în unităţile eu foc conti­ a legilor, consecinţele ne- ' vocali şi instrumentişti, ciabile. Mai concret vor­ planul la construcţii-mon- n
judeţean de partid, şi-au nuu, sau cu instalaţii cu | -colectivul de dans mo- | v bind, vom prelungi dru­ taj cu 16,7 la sulă, la pro­ 1'
intensificat activitatea de respcctării lor, fnlosindu-se n
grad ridicat de pericol în exemple concrete din uni­ - dorn ale Combinatului * murile modernizate spre ducţia industrială cu 27 la c
popularizare, cunoaştere, exploatare, problematica tăţile economice ale muni­ j siderurgic „Victoria” şi j comunele Răqhitova, Vor- sută, iar la activitatea de Ş
însuşire şi aplicare a legi­ apărării proprietăţii ob­ cipiului. ; Casei de cultură a sin- I ţa, Blăjeni, Bal.şa, precum întreţineri, reparaţii, con­ d
lor şi a celorlalte acte nor­ şteşti au determinat un Desigur, propaganda ju­ | dicatelor din Călao, * şi între localităţile Sîn- solidări, cu 32 la sută. Pro­
mative în vigoare. Dezba­ important număr do con­ 1 montajul literar-muzical I georgiu—Martin eşti şi Te- ductivitatea muncii mar­ t>
terea unor acte normative ridică. activitatea de popu­ 1 din Chitici, brigada ar- » liuc—Govăjdia, acesta din chează o creştere, faţă d h
silii ale oamenilor muncii larizare a legislaţiei nu pot
do interes general in ca­ şi comitetele sindicatelor fi rezumate la cunoaşte­ { tistică, duelul vocal, | urmă în regie proprie şi plan, pe tratai activitate, P
drul relaţii! ar de muncă, să adopte măsuri de întă­ » grupul instrumental, for- J cu sprijinul I.M. Hunedoa­ de peste cinci la sută. Ne S
includerea în programele rea şi respectarea pasivă a | maţ ia de călu.şeri — ale » ra. Din cele şapte poduri, vom mobiliza mai dinamic F
rire a controlului la intra­ legilor. Ele trebuie să ur­ n
staţiilor de radioamplifica­ rea personalului în unităţi mărească formarea şi dez­ , Şcolii generale Boşoirod, I stadii mai avansate de e- în continuare. în spiritul n
re a unor rubrici pe teme pentru depistarea persoa­ voltarea conştiinţei politi­ I grupul vocal de muzică J xeeuţie înregistrăm la două îndemnurilor şi exigenţe­ n 1
'I juridice, cum sînt „Legile J populară al Căminului | de la Ţebea, la Bal.şa— lor puse în faţa naţiunii z
nelor' aflate sub influenţa c-o-juridice a oamenilor i cultural Boşorod, dan- *• Bucureşci şi Fărădin-Uni- de secretarul general al
; ţării, legile noastre", „O- alcoolului, sau. a celor ca­ muncii, asumarea unei a- I şurile mixte, căluşerii I t'
2l mul şi legea", „Curier ju­ re îneeartă să .introducă titudini înaintate, revolu­ ' din Tîrsa şi căluşerii * rea, iar podul dc Ia Ociu p a r t i d u l u i , tovarăşi’’'; 2
ridic", prezentarea unor băuturi alcoolice la locu­ ţionare de către fiecare, în | din Ursici. O prezenţă | (peste Crişul Alb), cel mai Nicolae Ccauşeseu, prin cu-'
filme de scurt metraj, în­ rile de muncă. > frumoasă au constituit-o ‘ avansat, va fi predat bene­ vintarea rostită la aduna­
deosebi cu privire la cu- societate şi în familie. A- | montajul literar şi solis- > ficiarului la sfîrşitul aces­ rea solemnă prilejuită de I
:
Constatarea că există eesta va fi, de altfel, obiec­ tei luni. Mai lucrăm, în aniversarea a 65 de an de
I noaşterea şi respectarea multe lacune în cunoaşte­ tivul principal al activi­ ; tul de muzică folk Mi- ; calitate de constructor, la făurirea Partidului Co­ I
. normelor de protecţie a rea legilor, ceea ce gene­ tăţii organelor şi organi­ | nel Voinea, din Nădăş- » pentru G.I.G.C.L. Deva, ia munist Român, pentru în­
;muncii, de întărire a or- rează abateri. săvîrşirea zaţiilor sindicale, Asocia­ • tia de Jos, pregătit de I definitivarea modernei ar­ deplinirea exemplară a sar­
y clinii şi disciplinei în mun­ unor fapte antisociale în I învăţătorul Mircca Du- | tere rutiere din zona gării cinilor dc plan din acest
că, au contribuit efectiv ţiei juriştilor şi a) celor­ i bai u, care, prin vers şi | municipiului Deva şi la
unele sectoare de activita­ lalţi factori educaţionali prim an al celui de al op­
: - nu numai la cunoaşterea te, a determinat adecvarea din judeţul nostru în per­ * cinteo. au dat contur » lărgirea străzii 23 August, tulea cincinal în patria t
legilor, dar şi a drepturi- propagandei juridice la si­ spectiva imediată. | unui tablou artistic în- | în perimetrul Mărăşti, la noastră. Este hotărîrea în­ t
lor şi îndatoririlor perso- tuaţia concretă, la realita­ ' eărcat de patriotism, de * lărgirea şi asfaltarea bu­ tregului colectiv, puternic r /
.. ..naiului muncitor. VIOREL POP, | mîndria de a trăi în I levardului Republicii, din şi unit, care-şi probează I
te, participanţilor explicîn- J acest colţ de ţară, nu- * IN
Formele şi mijloacele de du-li-se conţinutul politic consilier juridic principol Pctrila. la drumurile jude­ continuu, prin fapte dem­ r
propagandă juridică folo­ t mit Hunedoara. » ţene de tranzit din Petro­ ne de muncă, forţa profe­ <
site — expunerile, dezba­ al normelor juridice, sub- Io Consiliul judeţean şani şi Orăştie. sională şi de angajare pa­ l
terile, prelucrarea un oi ho- liniindu-se, în acelaşi al sindicatelor — Şi în activitatea de triotică, revoluţionară. r
S
b
r c
ovarăşe inginer A-
Cercetsrea ştiinţifică, dezvoltarea T lexandru Todor. di­ de stat. Parţial şi în ceea tul — In prezent proiectan­ tiţii alocate dc stat, ali­ \ 1<
nostru
ce priveşte termofiearea.
pentru
general
mentarea cu'apă va fi sim­
rector al întreprin­ — Activităţi cu un grad alimentarea cu apă lucrea­ ţitor îmbunătăţită. I'
tehnologică şi introducerea derii de gospodărie comu­ ridicat de tehnicitate şi cu ză la detaliile de execuţie în privinţa întreţinerii r
nală şi locativă Petroşani, un volum destul de mare. a unui proiect prin care fondului locativ am adop­ ( s
— Da. Noi exploatăm 13
conduceţi
progresului tehnic — componente unitatea ce o mai mult surse de apă prin care li­ se va dubla capacitatea de tat soluţia de a face îh c (
ceva
realizează
an
tratare şi aducţiune a a-
trainice
fiecare
lucrări
de o treime din volumul vrăm anual 27—30 milioa­ pei potabile din sistemul — schimbări de soluţii de t <
definitorii ale strategiei edificării activităţii anuale a Gru­ ne mc de apă potabilă, ex­ de la Valea de Peşti, cel acoperiş, îmbunătăţiri de r
pului întreprinderilor de ploatăm circa 60 km con­ mai mare al Văii Jiului. faţade, astfel că 'după o re­ c A
multilaterale a patriei gospodărie comunală .şi io- ducte magistrale dc termo- Anui acesta sau la înce­ paraţie să nu mai trebu­ ( F
viitor
ficare,
spe­
eativă, prostind servicii de
putul
întreţinem
peste
anului
iască să intervenim la a-
această natură pentru mai celaşi imobil ani de zile. (
(Urmate din pag 1) rea neabătută a programe­ mult de 38 la sută din 1
lor privind organizarea ştiin­ populaţia urbană şi peste — Mai încet dar mai V.
I.
â şi abnegaţie, de înalt ţifică a producţiei şi a mun­ 22 ia sută din populaţia Populaţia Văii Jiului trainic... Cîte activităţi or­ C!
jalriotism şi devotament pen­ cii — imperative majore ale totală n judeţului. Cum a- ganizează în total între­ (1
tru cauza socialismului şi actualei etape de dezvolta­ preciaţi calitatea servicii­ va beneficia de prestaţii prinderea dumneavoastră, c
comunismului, pentru ferici­ re economică a patriei, sub­ lor pc care l.G.C.L. Pe­ tovarăşe Todor ? ş
f
rea şi inflorirea ţării şi po- liniate cu deosebită putere troşani le oferă populaţiei — Peste 50, între care şi f.
oorului român. şi in cuvîntarea secretaru­ din Valea Jiului ? tot mai bune o activitate .substanţială de
in contextul acestor acti­ lui general al partidului, to­ — Un răspuns tranşant, construcţii-montaj —- 20 de
vităţi se înscriu şi preocu­ varăşul Nicolae Ceauşescu, categoric ia această între­ milioane pe acest an. In
pările celor ce muncesc în la adunarea solemnă în bare nu pot da. Este un în gospodăria comunală general, prin activitatea
institutele şi centrele de toate acestea se regăsesc mare adevăr în ceea ce aţi proprie de investiţii urmă­
proiectări şi cercetări, in in­ efectele creativităţii ştiinţifi­ afirmat cu privire la pon­ rim să ne creăm posibili­
stitutele de învăţămînt supe- ce şi inteligenţei tehnice ale derea însemnată a popu­ 42 000 apartamente pro­ răm să realizăm dublarea tăţi de a organiza mai bi­
dor, în întreprinderi, în toa­ specialiştilor din judeţul nos­ laţiei urbane căreia între­ prietate de stat, la care se de capacitate. Cea de a ne activităţile de bază spe­
te unităţile economice din tru, ale cadrelor didactice, prinderea noastră îi pres­ vor mai adăuga anul aces­ doua mare sursă a Văii cifice nouă. Şi pentru ca v
judeţul Hunedoara. Stau cercetătorilor, inginerilor, tează o mulţime dc servi­ ta 1 600. Trebuie avut în Jiului — Taia — funcţio­ s-o putem susţine cores­ P
mărturie rezultatele bune ob­ tehnicienilor, maiştrilor, mun­ cii de gospodărie comuna­ vedere că în Valea Jiului nează la capacitate. La Jieţ punzător, ne-am creat o c a
ţinute in producţia de căr­ citorilor, elevilor şi studen­ lă şi locativă. Ne străduim se investeşte mult pe plan se lucrează la un mare sis­ serie de secţii de produc­ Ci
bune şi de minereuri, în e- ţilor hunedoreni, Cu toţii sînt în permanenţă ca şi sub social, corespunzător inves­ tem de captare-tratare- ţie secundară, cum este a:
nergetică şi construcţii, în a- animovi de dorinţa fierbin­ acest aspect calitativ aces­ tiţiilor care se fac pe pla­ adueţiune. Cu acesta se balastiera de la Pui, sta­ ir
sl
griculiură şi in industria u- te de a-şi spori contribuţia te prestaţii să mulţumeas­ nul creşterii producţiei de va ajunge la un debit op­ ţia de betoane cu capaci­ s<
şoară, atit în cursul cincina­ la afirmarea tot mai puter­ că tot mai mult populaţia. cărbune. Funcţionalităţile tim atît pe Jiul de Est cît tate de 15 mc/oră, staţia P
lului trecut, cît şi de la în­ nică a ştiinţei româneşti, la Ca să fim cinstiţi, nu tot­ sociale sporesc de la un an şi pe cel de Vest, Va maj Reiser. C’
li
ceputul acestui prim an al atingerea de către România deauna eforturile noastre la altul şi cel mai mape rîtmîTto do Rezolvat pro­ Pe aceste căi căutăm să rr
celui de-al optulea plan socialistă a ritmurilor înal­ au ca rezultat 'o calitate spor îl înregistrează cele blema capacităţilor de în- îmbunătăţim calitatea pres­ I;
cincinal. In creşterile semni- te prefigurate de documen­ ireproşabilă a prestaţiilor. de gospodărie comunală magazinare dar şi aceea se taţiilor de gospodărie co­ d
ficat've pe care le marchea­ tele celui de-al XlII-lea Con­ — Şi îrş care anume ac­ şi locativă. va rezolva. Anul acesta munală şi locativă pe care
tivităţi credeţi că e nevoie îi
ză productivitatea muncii, in gres al partidului, aducînd — Cu ,aceasta, tovarăşe sperăm să punem în func­ ic facem populaţiei din a- ri
calitatea sporită a produ­ in acest fel prinosul lor de de perfecţionări pentru a director, iată-ne situaţi în ţie capacităţi totale de în- cest harnic centru carbo­ P
selor, in economiile realiza­ recunoştinţă pentru minuna­ mulţumi pe deplin popu­ miezul discuţiei noastre, magazinnre, însumînd 5 500 C'
laţia ?
te la consumurile de mate­ tele condiţii create, partidu­ — In cea de alimentare ca să spunem aşa. In ce mc, la Lup'eiri, Petroşani şi nifer al ţării, care osie ii
fel va îmbunătăţi unitatea
rii prime, materiale, combus­ lui, conducătorului iubit, to­ cu apă, în întreţinerea fon­ dumneavoastră calitatea Petrila. Vedeţi deci, că Valea Jiului. s
prLntr-un
curînd,
foarte
tibil şi energie, în înfăptui­ varăşul Nicolae Ceauşescu. dului locativ proprietate prestaţiilor ? generos program de inves­ ION CIOCLEI