Page 66 - Drumul_socialismului_1986_05

2 DRUMUL SOCIALISMULU

Să acţionăm cu fermitate pentru realizarea Oaspeţi din regiunea Doneţk

în judeţul nostru
planului la extracţia de cărbune şi minereuri In cadrul relaţiilor de „Doneţk — Teplocomune-

prietenie statornicite între nergo". ÎN
(Urtnaie din pag i) sectoare productive ‘ ale rare tu manifestat super­ care a cercetat cauzele şi judeţul Hunedoara şi re­ Ieri, delegaţia a fost pri­ T
minelor, numărul acciden­ ficialitate. lipsă de răs­ urmările accidentului co­ giunea Doneţk — U.R.S.S., mită de către tovarăşul de
za, Hunedoara, exploatări­ telor de muncă şi avarii­ pundere în exercitarea a- lectiv de muncă de la în aceste zile, o delegaţie Viorel Oeoş, prim-vicepre- Iară
le miniere Deva, Coianda- lor să fie tot mai mic, ac­ tribuţiilor profesionale pen­ mina Vulcan, plenara ac­ din această regiune se a- şedinte al Comitetului exe­ de
Certej, Minlia-Veţei, ca şi tivitatea productivă — mai tru care sînt retribuiţi. Ple­ tivului de partid din mi­ flă în vizită în judeţul cutiv al Consiliului popu­ Nici
uzinele de preparare care rodnică. nara a considerat că deşi nerit a adoptat un bogat nostru. lar judeţean. creţ
le deservesc şi-au îndepli­ Acolo, însă, unde orga­ există o bază tehnico-ma- program de măsuri pri­ Din delegaţie fac parte Oaspeţii din regiunea Do­ duli
nit şi depăşit r i t m i c sarci­ nele şi organizaţiile de terială modernă, la înalţi vind sarcinile ce revin or­ tovarăşii Valori Vjktoro- neţk efectuează un larg pro:
nile de plan, îşi aduc con­ partid, consiliile oameni­ parametri de funcţionalita­ ganelor şi organizaţiilor vici Şamraevoki, şeful sec­ schimb de experienţa cu Soc
tribuţii însemnate la rea­ lor muncii, conducătorii te pentru prevenirea acci­ de partid, de masă şi ob­ ţiei pentru probleme de ar­ cadre din aparatul consi­ jud
lizai ile pe ansamblul ju­ proceselor de producţie, dentelor, deşi există un şteşti, consiliilor oameni­ hitectură şi construcţii a liilor populare, din dome­ 20,00
deţului. factorii cu responsabilităţi .cadru organizatoric bine lor muncii, tuturor condu­ sovietului regional Doneţk, 20,50
De asemenea, s-a subli­ în domeniul protecţiei stabilit şi responsabilităţi cătorilor proceselor de pro­ Nikolai Gavrilovici Kurbîş- niul arhitecturii, sistemati­
niat în cadru! plenarei, ca muncii nu se ocupă cu f e i - concrete în domeniu! pro­ ducţie şi specialiştilor din kin. preşedintele consiliu­ zării şi proiectării, gospo­
la majoritatea unităţiloi mitate şi exigenţă de ur­ tecţiei muncii, practica do­ industria extractivă a ju­ lui executiv al sovietului dăriei comunale şi locati­ 21,33
miniere din judeţ se dă o mărirea şi soluţionarea o- vedeşte că se perpetuează deţului, în vederea preve­ orăşenesc Slaviansk şi Vik- ve, vizitează localităţi şi
atenţie deosebită asigurării perativă a tuturor neregu­ abateri şi nereguli de la nirii şi înlăturării lipsuri­ tor Androevici Sviridenko. obiective social-culturale
condiţiilor şi menţinerii lilor şi abaterilor de la aceste norme, acte de in­ lor şi neajunsurilor din directorul întreprinderii din judeţ.
unui climat de desfăşurare disciplina tehnologică şi de disciplină şi de ignorare a domeniu! protecţiei muncii,
a activităţii in deplină se­ securitate a muncii au lor pericolelor, care generează instaurării unui climat de 21 ,45
curitate, de prevenire a evenimente care determină avarii şi accidente, dere­ fermitate, exigenţă şi răs­
pericolelor care ar putea imobilizări de capacităţi glări ale fluxurilor pro­ pundere faţă de întreaga
genera accidente şi avarii. dereglări n!e proceselor de ductive, imobilizări ale activitate productivă din
Pentru creşterea gradului producţie, accidente. O în­ "apacităţilor de producţie, mineritul judeţului nostru,
de securitate a muncii se lănţuire de asemenea aba­ nerealizarea- sarcinilor. Res­ pentru derularea sa fluen­
alocă an de an importante teri, de superficialitate şi ponsabilităţi pe linia pro­ tă. la parametrii superiori,
Dl
mijloace financiare şi ma­ indisciplină, de m i n i m a l i ­ tecţiei muncii revin şi orga­ de calitate şi eficienţă şi diop
teriale. Toate unităţile zare a pericolelor semna­ nelor şi organizaţiilor de în condiţii optime de secu­ 6,15
carbonifere din Valea Jiu­ late a condus la gravul ac­ partid, de masă şi obşteşti ritate a muncii. 6,30
greş
lui dispun de instalaţii mo­ cident de la I.M. Vulcan. din cadrul I.M. Vulcan şi Plenara Comitetului ju­ Rad
derne de acraj, de staţii deţean de partid cu acti­
telegrizumetrice — pentru vul din minerit a accen­
măsurarea concentraţiilor PLENARA COMITETULUI JUDEŢEAN tuat. in încheierea lucră­ M0 ;
de gaz metan din atmosfe­ DE PARTID CU ACTIVUL DIN MINERIT rilor. asupra răspunderilor 9,00
llăsi
ra locurilor de muncă, mari. sarcinilor mobiliza­
unde pot apărea gaze de toare re revin in acest an
mină . —, ca şi de insta­ din luna martie a.c., sol­ de la nivelul oraşului Vul­ şi în continuare industriei 10,30
tc;
laţii de degazare a strate- dat cu apreciabile pagube can. care nu şi-au subor­ extractive din judeţul nos­ tcce
ior de cărbune şi de eva­ materiale şi victime ome­ donat consecvent şi prio­ tru — ea urmare a nece­ (.ion
cuare a apelor din subte­ neşti. ritar preocupările şi meto­ sităţilor crescânde ale e- IT
ran, de utilaje de ramble- în cadrul plenarei au dele de lucru realizării sar­ conomiei naţionale dc căr­ cilal
iere, înnămolire şi inter­ (ost aduse la cunoştinţa cinilor de plan, respectării bune şi resurse minerale, ştiri
venţie, de echipamente de participanţilor şi au fost riguroase a tehnologiiloi eonsiderind că acestea vor lulu:
protecţie şi de lucru. Exis­ însuşite în deplină u n a ­ de lucru şi a normelor trebui să determine din /Vva
tă, aşadar — s-a subliniat nimitate c o n c l u z i i l e dc protecţie, a muncii, nu partea organelor şi organi­
în cadrul plenarei -- toate comisiei de partid şi de au imprimat fermitate şi zaţiilor de partid, a consi­
condiţiile materiale, tehni­ stat care a anchetat, din spirit de răspundere la liilor oamenilor muncii, a iul
ce şi organizatorice pentru însărcinarea conducerii toţi muncitorii, la toate comitetelor sindicatelor,
a asigura desfăşurarea con­ partidului şi statului, cau­ Şocurile de muncă, eficien­ din fiecare unitate, de la Ciut
tinuă şi rodnică a activită­ zele producerii evenimen­ ţă acţiunilor dc control şi nivelul oraşelor şi munici- Cooi
16.55
ţii productive şi respectarea tului. responsabilităţile şi analizelor efectuate în ac­ piiloi mobilizarea exem­ 17.00
întru totul a normelor şi sancţiunile aplicate şi a tivitatea de producţie. La plară a tuturor colective­ 17,05
prer
reglementărilor de pro­ hotărît sancţionarea pe rîndul lor. sindicatele — lor din mineriit la realiza­ . tru;
tecţie a muncii. Folo­ linie de partid a co­ care au sarcini con­ rea şi depăşirea producţii­ dria
sirea cu grijă şi răspunde­ muniştilor care s-au făcut tacte în asigurarea unoi lor planificate, în condiţii mia
re a acestor mijloace de vinovaţi de producerea ac­ condiţii corespunzătoare de de securitate deplină a Rad
Clllt’
securitate a muncii, apli­ cidentului: S-a apreciat că muncă, în urmărirea des­ muncii, la sporirea contri­
carea cu rigurozitate a nor­ avaria s-a datorat unoi făşurării proceselor de pro­ buţiei judeţului Hunedoara E£
melor, reglementărilor şi grave încălcări aie norme­ ducţie şi respectarea in­ la dezvoltarea multilate­ tcle
23.01
hotărlrilor proprii adoptate lor tehnologice şi de pro­ strucţiunilor şi normcloi rală a patriei. 23.55
pe linia protecţiei muncii tecţie a muncii, ignorării dc tehnica securităţii — nu ştiri
exercitarea unor controale şi-au îndeplinit în mod
şi analize temeinice a ne­ unor reglementări şi mă­ corespunzător aceste sar­
regulilor şi abaterilor să- suri a'tît din partea unoj cini, au tolerat existenţa J
vîrşite şi luarea operativă muncitori, conducători ai unor lipsuri şi neajunsuri Unea ternii de Jos : MăSlUlIe {N^VăZUte Silit blllie.
a măsurilor corespunză­ proceselor’ dc producţie şi în disciplina de produc­ DI
toare au făcut ca în mul­ cadre cu munci de răspun­ ţie, în d o m e n i u l re
te unităţi miniere, cum sînt dere de la mina Vulcan, protecţiei muncii, nu au Trebuie accelerată înfăptuirea lor lui
I.M. Lonea, I.M. Petrila. cit şi a unor specialişti de dat consistenţă şi eficientă P r 1
E. M. Cornnda-Certej, ia Combinatul minier Va­ controalelor şi acţiunilor ta);
rele
T.P.E.G. Deva, uzinele de lea Jiului şi de la Inspec­ întreprinse. De la începutul acestui este o comună de munte cale pe raza comunei se A);
preparare a cărbunelui şi toratul teritorial de stat în baza concluziilor co­ an, comuna Lunca Cernii în care principalele preo­ înscrie şi ca în efortul ’-n
minereurilor din judeţ, în pentru protecţia muncii, misiei de partid -şi de stat de Jos pre un buget echi­ cupări aie locuitorilor sînt propriu pentru realizarea
h;
librat, în cadrul căruia creşterea animalelor şi ex­ de venituri. (Ari
• - • - • - • - • - a cheltuielile sînt acoperite ploatarea pădurii. In anii Ceea ce s-a realizat re­ lieri
proprii.
venituri
ring
o
manifestat
Comuniştii — în avanpostul din lucru bun, dar Este trecuţi s-a tendinţă de prezintă — repetăm — un brio
San
un
care
pas înainte. Dar nu sufi­
pronunţată
trebuie completat cu o pre­ depopuiare a satelor sale. cient. Comuna poate şi tre­ nep
creşterii productivităţii muncii cizare. privind autoconduce- terenuri productive au fost buie să realizeze excedent Ost;
prevederile
Prin
In consecinţă, o serie de
vur
Legii
bugetar.
Are
datoria
să
Ioni
rea, autogestiunca econo- abandonate. In baza pre­ compenseze cît mai mult NE2
(Urmate din pag 1) de comunişti in înfăptui­ demne de remarcat. „Crea­ Mag
rea sarcinilor încredinţate, ţia tehnico-ştiinţifică pro­ mico-financiară şi autofi­ vederilor legii fondului din cheltuielile cu cele TRI
prinderii productivitatea reorganizarea atelierului prie este principalul fac­ nanţarea unităţilor admi­ funciar, consiliul popular două activităţi la care XX
muncii a fost realizată In pe formaţii specializate, tor de creştere a producti­ nistraţi v-teritorialc, chel­ a trecut la identificarea a- ne-am referit La început. (Mu
noj
proporţie de 104,8 la sută. perfecţionarea profesiona­ vităţii muncii în întreprin­ tuielile privind retribuirea cestora şi atribuirea spre Ce-şi propune consiliu! Disp
Tar ceea ce trebuie remar­ lă şi folosirea judicioasă a derea noastră — ne spunea personalului din activită­ popular pentru aceasta ? (Rel
cat în contextul preocupă­ materialelor". inginerul Constantin Faur, ţile de învăţămînt şi să­ Autofinanţarea Programul de dezvoltare tă r
rilor şi eforturilor făcute Pornind de la faptul că secretarul comisiei de crea­ nătate nu se mai includ în a activităţilor dc produc- ua
Iluz
în această direcţie, este pentru creşterea producti­ ţie tehnico-ştiinţifică. A- bugetul local, ele fiind su­ unităţilor ţie-prestări pentru cinci­ rul)
caracterul de continuitate vităţii muncii sînt impor­ vem rezultate bune în a- portate de la bugetul re­ administrativ— nalul 1986—1990 prevede cont
Aşa
al acţiunilor iniţ’ate. Sar­ tante sporirea efortului dc cest domeniu, unele chiar publican. în felul acesta, teritoriale înfiinţarea Următoarelor (Fia
cinile cu privire la creş­ gîndire şi îmbunătăţirea generalizate în alte unităţi bugetul comunei Lunca activităţi: dărăcit lină, ca­ BAI
terea productivităţii mun- creativităţii colective, co­ de profil din ţară". Cernii de Jos a fost de­ re trebuie să aducă anual cult
ii sînt periodic analizate, mitetul de partid de la „La noi, factorul deter­ grevat de cheltuieli însu­ folosinţă unor locuitori ai venituri dc 30—40 inii lei, vest
dezbătute şi prelucrate cu I.P.I.C.C.F. Deva a acţio­ minant al obţinerii unei mând aproape 1,7 milioane satelor dispuşi să le redea cojocărie-argăsitoric prin cla)
fără
activul de partid, de aici nat pentru intensificarea înalte productivităţi este lei. Cheltuiala aceasta se valoarea productivă. Ac­ care să se realizeze veni­ nul
reieşind idei şi soluţii, pro­ muncii organelor şi organi­ folosirea cit mai judicioa­ face însă exclusiv în folo­ ţiunea aduce în bugetul turi de 40—50 mii lei pe cult
puneri şi hotărîri, respon­ zaţiilor sale în aceste di­ să a maşinilor de injecţie sul locuitorilor comunei. comunei, pe diferite căi, an, boiangerie — cu un licu
sabilităţi concrete care, a- recţii. Astfel, încă de la în­ - arăta Rodica Maklcai, In consecinţă, fiecare uni­ venituri proprii însumând venit scontat de 30 mii lei. Gin
poi, sînt urmărite pînă la ceputul anului au fost sta­ secretar al organizaţiei de tate administrativ-terito- aproape 90 000 lei. Măsuri bune, dar eşalona­ nori
finalizare. Un rol însem­ bilite tematici care să .so­ partid de la mase plastice. rială trebuie să-şi stabi­ Veniturile pe care tre­ rea înfăptuirii lor pe un
nat în materializarea aces­ luţioneze problemele de Avem o depăşire de 19,9 lească drept scop realiza­ buie să le aducă circum­ cincinal nu se justifică.
tora îl au tot mai mult importanţă majoră ale uni­ la sută, pe luna trecută, rea de venituri superioare scripţia sanitar-veterinară Nimic nu împiedică crea­
adunările generale ale or­ tăţii. S-au format colective la productivitate. Este re­ cheltuielilor prevăzute du­ au fost majorate de la rea lor încă în acest an.
ganizaţiilor de bază. complexe care au urmărit zultatul firesc al eforturi- pă lege în bugetul local 20 000 la 41 000 lei. Aceas­ Comuna mai are încă re­ Pe
spre a putea „alimenta" cu
presupune
ta
îmbunătăţirea
„Am depăşit la nivelul şi materializat obiective lor celor 51 de comunişti excedentul de venit buge­ prestaţiilor privind acor­ zerve nefolosite. Ne gîn- fi (
secţiei, în luna aprilie, ou concrete de creştere a in­ ai organizaţiei noastre pen­ tul judeţului. darea asistenţei sanitar-ve- dim că nu cu mulţi ani cu
la ti
0,9 procente productivita­ dicilor de utilizare a maşi­ tru buna întreţinere şi Astfel stînd lucrurile, terinare. In mod normal, în urmă creaţia artizanală şt d
tea muncii — ne spunea nilor şi utilajelor, perfec­ funcţionare a maşinilor". faţă de anul trecut, pen­ era, pe teritoriul comunei, lat
loan Iştoc, secretarul or­ ţionarea programării, lan­ Sînt, iată, elemente care tru acest an comunei i s-a faptul trebuie să se reflec­ la mare cinste. Cooperaţia ploa
ganizaţiei de bază de la sării, urmăririi şi execută­ demonstrează eă organele stabilit un efort suplimen­ te în creşterea efectivelor meşteşugărească a abando­ cărl
la i
construcţii metalice. Acest rii producţiei, aplicarea de şi organizaţiile de partid tar exprimat în venituri de animale şi în starea ele nat-o, dar nici consiliul flcă:
lucru reflectă efortul pe normative îmbunătăţite de de la I.P.I.C.C.F. Deva, cei proprii de circa 110 000 lei. sănătate a şeptelului. Ci­ popular nu s-a gîndit încă tlmţ
asemenea
care l-a făcut colectivul lucru, perfecţionarea flu­ aproape 300 de comunişti Este un pas înainte. frele indică o Natalitatea să facă din această acti­ 40—<
norc
îmbunătăţire.
de
sursă
vitate
venituri.
nostru pentru folosirea mai xurilor telinologice etc. de aici acţionează ferm şi Pe ce căi intenţionează la bovine a crescut de la Consultarea mai largă eu nlm
bună a pîrghiilor care con­ Roadele unor asemenea se aflu în avanpostul rea­ consiliul popular comunal 96 la 98 la sută, iar mor­ deputaţii şi cetăţenii ar tre
cele
tribuie la realizarea obiec­ preocupări, în care comu­ lizării unul important o- să realizeze acest supli­ talitatea reprezintă doar pune în evidenţă, sîntem 29 g
tivului propus. Determinan­ niştii s-au aflat permanent biccfclv al prezentului — ment de venituri proprii 0,18 la sută din efectivul siguri, şi alte surse de lat,
te au fost, şi rămîn, creş­ în avanpostul promovării creşterea productivităţii faţă de anul trecut ? înregistrat la recensământ. venituri. teoi
Vra
terea răspunderii celor 06 noului în producţie sînt muncii. Lunca Cernii de Joc Combaterea evaziunii fis­ ION CIOCLEI