Page 70 - Drumul_socialismului_1986_05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

întreaga activitate-subordonată îndeplinirii Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la adunarea
solemnă consacrată aniversării partidului
sarcinilor de producţie ale colectivului STRĂLUCITĂ SINTEZĂ A UNUI DRUM ISTORIC GLORIOS,
ÎN JURI
O recentă analiza a bi­ proape de intrare se află nea, o meritorie realizare. VIZIUNE CLARVĂZĂTOARE ASUPRA PERSPECTIVEI Transn
roului comitetului de gazeta centrală a comite­ Nu poţi să nu-1 priveşti dc.'la a<
partid de la întreprinderea telor de partid, sindicat şi dacă treci prin apropiere. SOCIALISMULUI Şl COMUNISMULUI ÎN ROMÂNIA
mecanică Orăştie a reliefat U.T.C., al cărei conţinut Numai că aici pot fi vă­ Iară org;
că propaganda vizuală se este dedicat în exclusivi­ zuţi evidenţiaţii din luna nicipiul
afirmă în prezent ca un tate măreţului jubileu al februarie. Or, sîntem în prilejul i
instrument tot mai activ partidului. „P.C.R. — cen­ luna mai I Esenţa spiritului revoluţionar a tovari
în ' mobilizarea oamenilor trul vital al societăţii noas­ — O atenţie deosebită şi
muncii la realizarea sarci­ tre", „1921—1986 — drum un spaţiu larg în cadrul (Urmare din pag. 1) tărilor .şi obiectivelor adop­ conştiinţei întregului po­ Ceauşesc
nilor. de istorie glorioasă", „Ti­ propagandei vizuale se a- tate de Congresul al XIII- por. neral al
— întreaga noastră acti­ nereţea partidului — tine­ cordă şi formelor şi mij­ popor o definesc, pe drept lea, se află şi trebuie să se Din cuvîntarea tovarăşu­ munist 1
vitate în această direcţie reţea noastră" sînt cîteva loacelor de economisire a cuvînt, cu profund respect afle într-un grad superior lui Nicolae Ceauşescu se şedinţele
se subordonează nemijlo­ titiuri ce aduc în atenţie materiilor- prime şi mate­ şi preţuire „Epoca Nicolae încorporat spiritul revolu­ desprind cu deosebită cla­ cialiste
cit noilor obiective ale ac­ momente semnificative din rialelor — ne spunea to­ Ceauşescu". în această c- ţionar. Acesta trebuie să ritate faptul că direcţia judeţul i
tualului cincinal — ne spu­ activitatea partidului nos­ varăşul Ioan Micu, secre­ tapă, România a cunoscut caracterizeze ' munca orga­ principală de acţiune, de
nea tovarăşa Maria Mun- tru. în sprijinul sporirii tarul adjunct cu proble­ cele mai âdînci transfor­ nelor şi organizaţiilor de afirmare a spiritului revo­ 20,00 Tclcj
tcanu — secretarul adjunct calităţii producţiei, prin mele de propagandă al co­ mări în toate structurile partid, a organizaţiilor de luţionar este acţiunea e- 20,50 Tribi
cu problemele de propa­ „Vitrina calităţii", propa­ mitetului de partid al sec­ sale, înscriindu-se mai masă şi obşteşti, a tuturor nergică, novatoare, neobo­ Partt
gandă al comitetului de ganda vizuală aduce în a- ţiei. Panourile, lozincile şi ferm pe drumul progresu­ oamenilor muncii. sită şi de înaltă competen­ Rom:
partid din întreprindere. chemările cu un asemenea lui multilateral, material O asemenea atitudine ţă profesională, desfăşura­ nova
Este vorba, de sporirea conţinut sînt integrate sar­ şi spiritual. este cu atît mai necesară, tă în forme dc organizare revol
substanţială a productivită­ PROPAGANDA cinilor specifice secţiei. Se Una dintre trăsăturile cu cît în actuala etapă perfecţionate, pentru trans­ 21,10 Vrem
ţii muncii şi calităţii pro­ VIZUALĂ — ponte afla, bunăoară, că definitorii ale concepţiei de făurire a socialismului punerea neabătută în viată mari
ducţiei, întărirea discipli­ ACTUALĂ, prin refolosirea şi recon- partidului nostru, a secre­ în România, şi cu atît mai a obiectivelor şi sarcinilor (colo
nei tehnologice, economisi­ CONCRETĂ, diţionarca oţelurilor spe­ tarului său genera], privi­ mult în perspectivă, cresc adoptate dc Congresul al 21,40 Tclcj
rea de materii prime, ma­ ciale pentru scule, lunar toare ia dezvoltare, la pro­ volumul şi complexitatea XlII-lea al partidului —
teriale şi energie. Avem EFICIENTĂ se obţin economii în va­ gres constă în continuita­ obiectivelor şi sarcinilor prevederi cu un profund
apoi în vedere şi eveni­ loare de 30 000 lei; că doar tea procesului revoluţio­ economico-socialc şi cul­ caracter transformator. O-
mentele deosebite pe plan 10 minute de nefuncţiona­ nar, în care acesta se află turale ce trebuie înfăptui­ biectivul strategic al actua­
naţional sau local; ani­ tenţia oamenilor din secţie re, zilnic, ale unei singure într-o autentică dialectică te. Astfel se explică de ce lului cincinal îl constituie
versări, zile record în pro­ exemple concrete: piese bi­ maşini duc la o pierdere cu spiritul revoluţionar — secretarul general al parti­ trecerea României de la
BUCUR]
ducţie, adunări generale ne executate, dar şi unele lunară de peste 4 000 lei. expresie a intercondiţionă- dului, tovarăşul Nicolae stadiul de ţară în curs de dioprogra
ale oamenilor muncii ş.a., rebuturi. La secţia sculărie, orga­ rii factorilor obiectivi cu Ceauşescu, accentuează cu dezvoltare la un stadiu su­ 6,15 Sfatul
cărora le dedicăm ediţii Conţinutul propagandei nizaţiile de partid au reu­ deosebită forţă rolul şi în­ perior, dc ţară mediu dez­ în intimi
speciale. Toate birourile or­ vizuale de la secţia sculă­ şit să conducă, să coordo­ cci subiectivi, a existenţei semnătatea atitudinii re­ voltată, pentru ca pînă în sului ţăr:
ganizaţiilor de bază din u- rie îl constituie extrasele neze competent problema­ şi conştiinţei socialiste. Cu voluţionare, relevînd preg­ anul 2000 patria noastră diojurnal
semestru
nitate au fost instruite şi din documentele de partid tica şi conţinutul propa­ alte cuvinte, transforma­ nant raportul acesteia cu să devină o ţară socialistă 8.00 Revii
ştiu cu exactitate ceea ce şi de stat, din operele tova­ gandei vizuale, aceasta a- rea revoluţionară a socie­ evoluţia bazei materiale a multilateral dezvoltată, în Curierul
au de făcut în acest sens. răşului Nicolae Ceauşescu, flîndu-se integrată în efor­ tăţii obligatoriu trebuie să societăţii: „în centrul între­ care să se manifeste cu Buletin ti
puntlem
Prin rînduri'le de faţă chemări care cuprind o turile colectivului pentru fie însoţită şi stimulată de gii activităţi trebuie să tot mai multa putere prin­ 10.00 Bi:
nc-am propus să redăm largă arie do probleme, realizarea sarcinilor’ actua­ atitudinea revoluţionară, de punem cu fermitate înfăp­ cipiile comuniste do mun­ 10.05 Sol
laureate;
cum este concepută şi rea­ de la creşterea productivi­ le şi de perspectivă. Tre­ viziunea şi acţiunea orien­ tuirea noii revoluţii tehni- că şi de viaţă. corale; ]
lizată propaganda vizuală tăţii muncii şi a calităţii buie spus însă că este tate viguros spre devenire co-.ştiinţifice şi a noii re­ Asemenea o b i e c t i v e , ştiri; •* l
la secţia sculărie, secţie de produselor, la principii şi necesar să se acorde o mai şi perfecţionare. Fără a- voluţii agrare". profund umaniste, care vi­ zători
te; 12,'
bază a unităţii, în oare îşi norme de conduită în so­ mare atenţie activităţii co­ ceastă concordanţă obiecti­ După cum se vede, con­ zează destinul strălucit al 12.05 Din
desfăşoară activitatea 5 or­ cietate. Grafica cu care lectivelor de redacţie, în vă este greu de presupus secvent concepţiei materia­ patriei noastre, cer eforturi ruluf; 12.
ganizaţii de partid. O pri­ sînt realizate panourile, vederea publicării cu re­ proces revoluţionar au­ liste, partidul promovează cu totul deosebite din par­ n.ico-ştiin
vire de ansamblu asupra precum şi aşezarea lor în gularitate la gazetele de tentic. Tocmai de aceea, în primatul transformării ba­ tea organizaţiilor dc partid, premieră
De la 1
marii hale dă imaginea u- punctele de intensă circu­ perete a unor articole mo­ conţinutul marilor prefa­ zei tehnico-matcrialc a so­ de masă şi obşteşti, din Un de ş
univers
nei propagande atractive, laţie fac din acestea un bilizatoare, combative, cu ceri ce au loc în prezent cietăţii, extinzînd-o, apoi partea tuturor colectivelor Jurnal; ]
diverse, vădind grijă pen­ centru de atracţie. o tematică actuală. şi care vor avea loc în ţa­ la relaţiile sociale, dezvol­ de oameni ai muncii din economif
tru bun gust, frumos, în Panoul întrecerii socia­ ra noastră pe baza Progra­ tarea ştiinţei, învăţămîntu- judeţul nostru, efort con­ nv lieulu
general pentru estetică. A- liste constituie, de aseme­ VALENTIN NEAGU mului partidului, a orien­ 1-ui, culturii, pînă la trans­ ştient şi de înaltă efi­ de 'ştiri;
noastră;
formarea revoluţionară a cienţă. te cînt,
gram mi
le serii:
ştiri ; 18,
OASPEŢI DIN MÂKEEVKA - DONEŢK naţionala
letin de
fiteatrui
ÎN VIZITĂ ÎN MUNICIPIUL HUNEDOARA Rad io jur
gestia di
In cadrul relaţiilor de mitetului raional de partid tr-o oră
muzicală
prietenie şi colaborare din­ minier, Larisa Lconidova letin de
tre judeţul Hunedoara şi Drozt, secretar al comite­
regiunea Doneţlt, U.R.S.S., tului de partid al Tesăto-
o delegaţie din oraşul Ma- riei Makecvka şi Alexeev
kccvka se află în vizită Grigorovici Venjeghii, di­
în municipiul Hunedoara, rector al Uzinei cocsochi-
localităţi declarate oraşe rnice.
înfrăţite. Delegaţia efectuează un DEVA
Din delegaţie fac parte schimb de experienţă cu gard
(Pair
tovarăşii Valorii Alexcev cadre dc partid şi din eco­ bunăi.
Ignat, prim-sccretar al Co­ nomia municipiului Hune­ DOARA:
(IVîodern
mitetului raional de partid doara, vizitează obiective — serlih
rentral, F.vghenii Teodorov industriale şi social-cultu- B); Nea
Kusepov, secretar al Co­ rale. ’ (Flacăra)
este a n -
(Arta); ]
lierul dc
Pentru locuitorii centrului muncitoresc Gurabarza, s-a dat in folosinţă un modem ring); C(
complex comercial. în foto : Aspect (lin magazinul alimentar cu autoservire. „Primăvara muzicală deveană“ Santa L
bric); p
(Unirea)
Herul de
Concertul orchestrei de cu care conduce deopotri­ muzică preclasică, inter­ ral); VU
cameră a sindicatului in- vă, de la pupitrul dirijoral, pretată adecvai: Vivaidi — timentali
LONEA:
vâfămint Deva, desfăşurat orchestra de cameră. „Concert pentru flaut", so­ Magelan
in sala festivă a Consiliu­ Scrisă pe tema unui cin- list Ioan Bojin; Tetemann TRILA:
lui popular judeţean, a be­ tec prezent şi in reperto­ — ,,Concert pentru vioară", XX (Mu
hunedorean
neficiat de condiţii acusti­
Toţi locuitorii satului să ce toarte bune şi de o am­ riul folcloric mindră bu­ sofişti Dor el Frăţilă, Ioan NOASA:
fern (Mi
Pepelea,
bună,
Maria
Li-
Vereş,
(„Sara
bianţă arhitecturală minu­ nă"), piesa lui V. Timar iu vru Bălăşoiu; Haendel — CÂNI: i
rioasă (
a stirnit interes prin ma­
grosso
I,Concerto
participe la muncă, pe cîmp ! nată. Deşi redusă ca nu­ niera modernă a compo­ major", solişti I. în Do Sonată
(Steaua
Pepelea
măr (12 membri), formaţia,
alcătuită în principal din ziţiei. Solistul Gh. Popa, a L. Bălăşoiu, Svetlana Boţo- BARZA:
(Minerali
{Urmare din pag. 1) brească eforturile celorlalţi dădea zor să încheie pra­ cadre didactice de la cărui voce de bas este a- can; Scarlatti — „Simfonia colarea
cooperatori, ncieşind în şila a Il-a mecanică pe ul­ Şcoala generală nr. 8 De­ preciată de un larg public nr. 4“ (instructorul forma­ (Flacăra’
mian executa praşila me­ cîmp să-şi prăşească par­ timele din cele 25 ha cul­ va, s-a impus prin limpezi­ meloman devean, a impre­ ţiei - prof. Adrian Tarta). BAI: M
cultură);
canică la porumb pe ulti­ celele repartizate. împotri­ tivate. mea şi acurateţea inter­ sionat prolund şi de aceas­ Recitalul de muzică de veste n<
mele suprafeţe din cele va lor,' cei în drept tre­ în grădina legumicolă un pretării. N-a lipsit nici e- tă dată, in prezentarea te­ cameră ţinut la Şcoala ge­ ciot; Bl
fără soa
172 ha cultivate. în fie­ buie să ia imediat măsu­ mare număr de coopera­ lementul surpriză — inter­ mei muzicale a „Variaţiu- nerală nr. 8 „Sala 39" a nul de
care brigadă a unităţii coo­ rile prevăzute do lege. tori, coordonaţi dc Ioan pretarea concertului pen­ ni'lor pe o melodie popu­ avut ca protagoniste pe de culţi
peratorii coordonaţi de • A început şi se munceş­ Baciu, preşedintele unităţii, tru.,, contrabas şi orches­ lară". prof. Mariana Crăciun Ostaticul
ILIA: p
Stela I-Iomorodean, Elena te din plin la recoltarea participau la plantarea vi- tră, de Dragonetti. Tinăra Un alt act cultural al (pian), de la Şcoala de mina).
Şpan şi Ioan Şofronie se furajelor. Mecanizatorul netelor şi ardeilor în cîmp, Simona Popa, soUsi-instru- manifestării a avut loc în muzică Tg. Jiu şi prof. lu-
aflau cu sapele în cîmp, Nicolae Stanciu, după ce la piivitul arpagicului. mentist, ne-a arătat că, in frumoasa sală festivă a dith Mărăşescu (vioară),
la efectuarea praşilei ma­ a încheiat de recoltat lu­ La C.A.P. Cigmău, A- I.C.I.T.P.L.C.I.M. Contactul de la Şcoala generală nr.
nuale. Aflăm că şi această cerna de pe 15 ha, a in­ vrarn Dandea a fost cel ciuda aparenţelor, contra­ publicului, alcătuit in ma­ 8 Deva. In program au fi­
lucrare a fost încheiată pe trat la trifoi rccoltîndu-1 care a efectuat praşila I basul este un instrument joritate din persoane cu gurat compozitori din im­
65 ha, cum, de altfel, s-a pînă acum pe mai mult mecanică la porumb, în- docil, la fel de melodic şi
încheiat şi rcbilonatul al de 12 ha. chcind-o pe toate cele 42 tehnic ca oricare oltul, li preocupări ce fin de mi­ portante perioade ale cul­
Il-lea la cartofi şi... ar pu­ Mecanizatorul Nicolae ba cultivate. în parcela dorim succese in conti­ nerit, cu muzica, chiar in turii muzicale: Coreili (pre­ cu Pentru
ceru
tea fi declarată terminată Săndescu este cel care e- cultivată cu cartofi, coo­ nuare. incinta institutului, s-a do­ clasic), Beethoven (clasic); muit no
praşila a Il-a manuală la xecută praşila mecanică peratorii, în frunte cu pre­ Violonistul Octavian Ne- vedit a ti de bun augur. Schubert (romantic), Proko- cînd loc
sfeclă de zahăr. Dar nu se la porumb, la C.A.P. Au­ şedintele unităţii, Aurelia greanu a evoluat după o Auditoriului numeros, pri­ fiev (modern). Siguranţa; verse dese d
de
poate, deoarece familiile rel Vlaicu. Dc fapt, el e- Ilieş, intraseră cu sapele partitură îndrăgită de pu­ mitor şi interesat i-a fost precizia şi sobrietatea au Vîntul t
Ioan şi Gheorghiţa Lupu feotua ieri lucrarea pe ul­ la praşila manuală, după blic - „Primăvara", de An­ oferit de către orchestra iost atributele unei inter­ din sect
peraturi
(brigada Suseni), Marin şi timele hectare din cele cel de-al doilea rebilonat. tonio Vivaidi. Lucrarea; de cameră a sindicatului pretări in care n-a lipsit cuprinse
Vota Ciobanu, Nicolae şi 52 ha ocupate cu această De asemenea, se transpor­ pretenţioasă sub aspect învăţămint Sibiii — multiplă sublinierea stilistică, diver­ grade,
Gheorghiţa Gîrjob, Vasile cultură. La fel stăteau lu­ ta din cîmp şi se depozita tehnic, a fost interpretată laureată a Festivalului na­ sificată, a repertoriului pro­ între 22
şi Maria Lazăr (toţi din crurile şi la sfecla de za­ în fînare lucerna recoltată cu multă sensibilitate. Un ţional „Cinlarea României" pus audiţiei. (Meteor
A. Pror
brigada Joseni) au ţinut hăr, unde Ioan Ponoran, de pe o suprafaţă dc cinci merit in plus - tenacitatea - un compact program de Prof. CORNELIU BOGARIU
tu ".i.. O um­ t'r-Tnua „Luncă". hectare.