Page 74 - Drumul_socialismului_1986_05
P. 74
DRUMUL SOCIALISMULUI
„Secretele" fruntaşilor
OMAGIU PARTIDULUI
Anul trecut, în întrece dintre ele ne-a vorbit pri tul are 10 ha planificate
• Simpozion. „Partidul casa pionierilor — liceul torie milenară", iar ceea rea socialistă între consi
Comunist Român — ste pedagogic, şcolile gene ce a realizat casa pio liile populare, comuna Ro- marul comunei, tovarăşul cu sfeclă de zahăr. Cei ÎN JUR
loan Căstăian.
garul marilor noastre rale nr. 1, 7, 2, 4, 8, 3, nierilor şi şoimilor pa mos a totalizat peste 4 500 din Romoşel au fost primii Transi
idealuri şi împliniri re 5 şi 6 a fost -o manifes triei în această zi va ră- de puncte, fapt ce a făcut — Ca să putem obţine care au încheiat prima din mui
voluţionare" a fost tema tare înălţătoare, mesa mîne multă vreme în gîn- să ocupe locul I în între producţii bune în zooteh praşilă la această cultură J> ’unart
simpozionului desfăşurat jul prezentat în careuri dul şi inima copiilor. cere pe judeţ, după co nie, un accent deosebit am şi au făcut lucru dc foarte pr’Jejuit
la Casa do cultură a sin le pioniereşti din flecare Profesorul Viorel Mano. muna Dobra, care, cu un pus pe îmbunătăţirea ra bună calitate. lucru
dicatelor Petroşani. Orga unitate constituind un lescu, pasionat istoric şi punctaj superior, va par selor de animale şi pe creş La lucrările de interes Nicolae
terea indicilor de natalita
nizat de Consiliul muni moment emoţionant de arheolog, directorul casei ticipa la întrecerea pe ţară. cetăţenesc, de asemenea, cretar S'
cipal de educaţie politică recunoştinţă şi bucurie sărbătorite, a organizat Faptul c îmbucurător nu te. Anul trecut am ajuns deputaţii şi delegaţii să dubii <
la 82 la sută la bovine şi
şi cultură socialistă, cu pentru frumuseţea copi o sesiune de referate şi atît prin prisma unei adi 99 la sută la ovine. Din teşti au asigurat o bună mân, pi
sprijinul Muzeului mine lăriei de azi. Miercuri, comunicări la temă şi o ţionări de puncte în între asigurarea furajelor, atît participare a locuitorilor publicii
ritului Petroşani, în sui în cadrul „Zilei activi expoziţie de sigilografic cere, cît, mai ales, prin a- pentru animalele proprie satelor. De pildă, la con Români:
ta manifestărilor dedi tăţilor poţi tico-educative", şi machete ale unor mo ceea că el exprimă un salt tate cooperatistă, cît şi strucţia blocului de lo Sălaj.
cuinţe cu spaţii comerciale
cate gloriosului jubileu pionierii au participat la numente istorice din ju calitativ în activitatea e- pentru cele ale cetăţenilor, 20,0» Tele
al partidului, simpozionul acţiuni instructive şi deţ deosebit de apre conomico-socială a comu am făcut o problemă de la parter, am asigurat zil 20,50 50 d
a relevat tradiţiile de culturale’ deosebite. „Pro ciate. nei, în viaţa locuitorilor înaltă răspundere a fiecă nic cîte 20 de oameni din cesu
luptă ale clasei munci cesul focului" — activita săi. rui deţinător de animale comună la lucrare. Am fo muu
cişti
toare pentru,. înfăptuirea tea de educaţie materia- • Consfătuirea jude Ridicarea ştachetei cali şi, în primul rînd, a con losit cu discernământ şi 21,05 Ceai
cadrul legal creat în acest
năzuinţelor milenare ale list-ştiinţifică de la casa ţeană pe tema ocrotirii tăţii nu reprezintă doar un siliului popular. scop. llom
poporului român, izbîn- pionierilor a fost o reu sănătăţii. La Deva a avut moment de vîrf. După pa Deputaţi ca Aurelia Do- patr
Cint
zile cucerite în anii liber şită deplină, clubul „Ami loc consfătuirea judeţea tru luni din acest an, pa Prin deputaţii consiliului brean şi Aurel Bălan din luţlc
tăţii patriei şi mai cu cii muzicii" de la Şcoala nă a secţiei de medicină tru dintre indicatorii de popular comunal am de 21,15 Seci
din
Drăgoi
scamă în deceniile care generală nr. 8 Deva a generală cu tema „Asis bază ai întrecerii se pre terminat pe fiecare cetă Vaidoi, Aurel Valcria Bu- ne.
Pişchinţi
sau
au trecut de la Congre reunit cea de-a IlI-a edi tenţa medicală de urgen zintă astfel: livrările la ţean să înţeleagă că nimeni 21,30 Cad:
(coli
sul al IX-lea, de cînd în ţie a cercului de iniţie ţă la nivelul dispensa fondul de stat la carne au nu poate beneficia de ceva nea din Romos ne sînt de Ceai
fruntea partidului se re muzicală, apreciată şi rului". Organizată sub fost depăşite cu 18,5 la su fără muncă. Locuitorii din foarte mare ajutor în toate 21,45 Tele
află tovarăşul Nicolae instructivă iniţiativă de- egida U.S.S.M. — filia tă, iar la lapte cu 4 la su Romoşel ne dădeau mult acţiunile întreprinse de
consiliul popular.
Ccauşescu, precum şi po veană, iar „Amfiteatrul la Hunedoara şi a Direc tă. Prestările de servicii la de lucru cu participarea la
litica de colaborare, înţe artelor" a fost o emo ţiei sanitare judeţene, populaţie au fost realizate muncă. Personal mi-am a- Deci, acestea sînt „se JRAI
legere şi pace promovată consfătuirea face parte în proporţie de 111,7 la sumat răspunderea de a le cretele" romoşenilor prin
de partidul şi statul nos ţionantă întîlnire lirică, din suita manifestărilor sută, iar veniturile proprii demonstra concret că nu care au obţinut locul I pc Bucur
tru. momentele muzicale şi dedicate gloriosului ju mai munca temeinic făcută judeţ anul ' trecut. „Secre dioprogr;
coregrafice împlinind in_ bileu al partidului. Parti la buget au fost depăşite aduce rod bogat. Cînd au te" la îndemîna oricărui 6,15 Sfati
® Manifestările prileju spirat debutul în proză cipanţii — medici de cu 30,7 la sută. în acelaşi înţeles bine acest adevăr, consiliu popular. In intin:
snlui
ţii
ite de aniversarea a 30 al elevei Camelia Cio- dispensare urbane, rura timp s-au efectuat munci alta este atitudinea lor fa cliojurnai
de ani de la înfiinţarea banu (prezentată de scrii le şi de întreprindere din patriotice în valoare de 450 ţă de muncă. De pildă, sa ION CIOCLEI semestru
Casei pionierilor şi şoimi torul Gligor Haşa). Invi judeţ' — au dezbătut nu lei pe locuitor. Contribuţia 8.00 Itev
Curierul
lor patriei din Deva se tatul de onoare al am meroase aspecte privind comunei la fondul do stat Buletin <
desfăşoară sub semnul fiteatrului copiilor a fost activitatea de ocrotire a a sporit, ca o consecinţă pundem
gloriosului jubileu al grupul vocal-instrumen- sănătăţii oamenilor mun directă a producţiilor mai CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ 10.05 Şti
10,25 AU
partidului, şi sînt mo tal „Canon" din Hune cii în unităţile de pro mari obţinute, cu 17,5 la Partidul.
mente educative de a- doara, care şi-a onorat ducţie, în lumina sarci sută decît cele planificate 11.05 Vr«
dînc fior patriotic, care impresionant laurii cuce nilor izvorîte din docu la carne şi cu 2 la sută la Toate forţele comunei — Publiciti
de ştiri
au înfrumuseţat zilele a- riţi în toate ediţiile mentele partidului şi lapte. pentru
cestei săptămîni. Marţi, „Cîntării României". statului, din indicaţiile Care sînt „secretele" ro- Din con
în cadrul „Zilei sportu Ieri, manifestările au t o v a r ă ş u l u i Nicolae moşenilor, pe ce căi reu mobilizate la întreţinerea 12/ A\
di ;
lui pentru pionieri", şta avut ca generic „Ţinutul Ceauşcscu, secretarul ge şesc ci să obţină asemenea 3 *' ,00
feta cielistă pe traseul hunedorean, vatră de is neral al partidului. rezultate ? Despre cîteva 15.05 St
culturilor prăsitoare! Rad io jui
rea Cot
sindicat
ACTIVITĂŢI POLITICO-EDUCATIVE ''- donate
(Urmare din pag. 1) bilonarca culturii le-a e- Buletin
ORGANIZATE DE SINDICATE fectuat Gheorghe Cîrje, Pentru
— Mecanizatorii Traian un mecanizator harnic şi înregisti
« Comitetul sindicatu o Tot la Simeria, comi Buglea şi Viorel Moroşan priceput. Praşilă I meca popular
r*'»-: ★
lui dc la întreprinderea tetul sindicatului de la în muncesc cu cca mal marc nică la porumb, elccluată Ri
minieră Lonea a organizat treprinderea mecanică de grijă, punîndu-şi în valoa do Ghcrasim Sicoe şi Au nalii ra<
recent dezbaterea: „Politi material rulant a iniţiat re bogata experienţă ce au rel Grozav, este pe termi formaţii
ştiri; *1!
ca Partidului Comunist dezbaterea „Rolul intelec acumulat-o în anii de acti nate. Ghcrasim Sicoe ne-a porul —
Român de colaborare şi tualităţii tehnice în apli vitate. spus : Sport:
prietenie cu ţările socia carea programelor dc mo — în ce stadiu se află — Pînă acum, culturile ţional;
feri, at
liste, cu ţările în curs de dernizare a producţiei în prima praşilă manuală a gu evoluat foarte bine şi Meteo;
dezvoltare, cu toate ţările lumina sarcinilor stabilite porumbului ? ne vom strădui şi în con 21.00 La
O zi
lumii, fără deosebire de de plenara Comitetului — Din 110 ha au fost tinuare să efectuăm toate No c tun
orînduire socială". Central al Partidului Co prăşite 75 de ha. Sînt mulţi lucrările de întreţinere la — 24,00
® „Preocupări ale orga munist Român din 1—2 a- cooperatori — Gheorghe timp şi la înalt nivel ca
nelor şi organizaţiilor sin prilie 1986". Cocioabă, Emilia Budiu, litativ.
dicalo pentru economisirea e Pe tema: „Preocupa Nelu Cocioabă, Dumitru Primii dintre membrii L C i
dc materii prime, materia rea comitetelor sindicate Mohan, Vaier David, Io- C.A.P. Ruşi cc au ieşit la
le, combustibil şi energie" lor pentru creşterea nive naşcu Munteanu şi alţii — efectuarea praşilei manua DEV/
a fost tematica dezbaterii lului tehnic şi calitativ al ce şi-au terminat de pră le a porumbului sînt Leon- gard
iniţiate de comitetul sin produselor, modalităţi de şit suprafeţele repartizate. tin Dumbulcu. Gheorghe (Patria)
dicatului de la întreprin acţiune a cercurilor cali în drum spre C.A.P. Bre Frcnţoni, Ga.şpar Tăbac, bu nării
DC 'TA
derea minieră Livczcni. tăţii de la nivelul locuri tea Română ne oprim la Eronim Danciu, Rozica (5 r
• La Clubul muncitoresc lor de muncă", Consiliul o tarla desţelenită în toam Vălean, Maria Coceag şi — rii
C.F.R. Simcria, comitetul orăşenesc al sindicatelor nă şi cultivată, în această Emilia Vălean. Din cele B); Nc
(Flacă-r.
sindicatului de la între clin Orăştie a organizat o I.U.M. Petroşani, secţia mecanică 1. In această sec primăvară, cu cartofi Cul 140 ha ocupate cu această este a
abataj
pieselor
prinderea mecanică dc ma consfătuire. ţie, unde executarea im înalt pentru maşini de lucrează şi tura este bine dezvoltată, cultură au fost săpate ma (Arta);
prototipuri
necesită
şi
profesionalism,
terial rulant din localitate Rubrică realizată Maria Pohaţă. Apreciind calitatea lucrărilor executate, are o densitate corespun nual doar 10 ha. ceea ce licrul c
ring); <
a organizat expunerea „Pa cu sprijinul maistrul principal Viorel Ionică ne mai spune că ea depă zătoare şi este curată dc impune o mai bună mobi Santa
cea — dreptul nostru su Consiliului judeţean şeşte lunar planul cu 8—12 la sută. Foto N. GHEORGH1U buruieni. Plantatul celor lizare a cooperatorilor la brie);
prem". al sindicatelor 52 dc ha cu cartofi şi re- muncă. Amintim că praş - m isteric
;
PENI :
la mecanică s-a efectuat coaze
pc mai bine dc 120 ba. CAN:
Creşterea productivităţii muncii - cale sigură de realizare a unor producţii sporite Trebuie, de asemenea, gră Cîinele .
(Luceai
bit ritmul de lucru şi la
ral);
întreţinerea culturilor de pentru
(Urmare din pag. 1) cităţi de producţie „cheie" gie electrică. Prin reorga şeful secţiei dc maşini- tor principal cu probleme morcovi şi gulii, pentru ca rose);
lumea
s-a trecut la execuţia re nizarea depozitelor de ma unelte, Nicolae Timariu. de învăţămînt în cadrul prima praşilă să sc încheie te/.at);
oglindesc real strădaniile perelor şi subansamblelor teriale se va introduce de Din multitudinea preocu întreprinderii: contribuţia cît mai repede şi aici. sc înt
(Steau;
noastre pentru a desfăşura cu maşini-unelte speciali bitarea centralizată în în părilor de această natură, personalului muncitor la C.A.P. Gînţaga — notăm BAHZy
o activitate cît mai efi zate, sau cu comandă-pro- treprindere. amintesc numai trei: spo înfăptuirea sarcinilor de aici opinia primarului co (Miner 1
cientă. gram, la optimizarea croi Sînt multe de spus în rirea indicelui de utilizare plan este hotărîtoare. Dc munei — arc, la ora ac colare:
(FLacăi
— Care sînt aceste re rii şi croirea combinată a privinţa modului de orga a maşinilor, creşterea gra aceea se are în vedere tuală, culturi de cartofi, BAI :
zultate ? tablelor — la confecţii me nizare şi conducere a pro dului de polideserviro a creşterea calificării şi spe porumb şi legume de toa dc cu
— Să ne oprim la cîţiva talice. O cale importantă cesului de înnoire tehnolo acestora şi punerea mai cializării oamenilor, întă tă frumuseţea. Canton
indicatori. Spre exemplu, de creştere a productivi gică la I. M. Orăştie. O bine în valoare a gândirii rirea disciplinei, menţine — Cum se explică acest român
Primă'
la producţia globală, pre tăţii muncii o reprezintă parte dintre măsurile amin cadrelor tehnico-inginereşti. rea în perfectă stare de fapt ? — am întrebat-o pe CALAI
vederile au fost depăşite intrarea în funcţiune a tite vor asigura în acest Cu eforturi proprii am funcţionare a utilajelor ş.a. Leontina Gîlcoi, inginerul Lacul
culturi
cu 14,9 la sută, la produc noilor capacităţi — turnă an o creştere a productivi realizat pentru nevoile sec în '86, de exemplu, 2 200 şef al cooperativei. Cărţile
ţia netă cu 12,2 la sută, la toriile de neferoase, fontă tăţii muncii cu minimum ţiei unele dispozitive corn. de lucrători vor absolvi — Prin modul cum s-a tr IA:
1
producţia marfă vîndută şi oţel —, dotate cu linii 10 la sută, faţă de anul plexc, care în"’- '............. tai cursurile de perfecţionare, muncit şi se munceşte în minai.
şi încasată cu 66,5 la sută, tehnologico ultramoderne :. 1985. în aprilie acest in multe operaţi:, n pei ^pec- din care 1 800 muncitori ; campania, agricolă de pri
la beneficii cu 5,3 la sută. turnarea centrifugală, în dicator a fost cu 5,1 la tivă lucrăm la îmbunătă s-au înfiinţat 10 cursuri măvară. Pe cele 25 de ha
Toate plusurile despre ca cochile, mecanizarea ope sută peste cel planificat, ţirea parametrilor de func de calificare în profesii de cultivate cu cartofi s-au e-
re vorbim au la bază creş raţiilor de pregătire a a- iar în zilele trecute din ţionare a strungului SN- ficitare de forţă de mun fectuat doua rebilonări şi
terea productivităţii mun mestecului de formare, to mai, realizările sînt supe 320, iar pe planşetă avem că, un număr însemnat de prima praşilă manuală. Pcnt
cii în ateliere şi secţii, în pirea în cuptoare de in rioare celor planificate. o maşină complexă cu po oameni se vor policalifica. Suprafaţa semănată cu fi inst;
fiecare formaţie în parte. ducţie de mare randament, O caracteristică demnă sibilităţi multiple de între La I.M. Orăştie, comite porumb — 105 ha — a fost porar
precip
Inginerul şef cu pregă în scopul reducerii consu de evidenţiat în domeniul buinţare — debitare, fre- tul de partid şi consiliul prăşită — mecanic, în în ploaie
tirea fabricaţiei din unita mului de metal, la secţia asigurării premiselor creş zare, găurire. Sporul de oamenilor muncii, întregul tregime, iar manual s-au căreia
te, Icronim Ilie, a punctat, forjă se va trece la for terii productivităţii o re 1,2 milioane lei, realizat la colectiv de muncă acţio săpat mai bine de 30 de alocur
succint, principalii factori jarea în matriţe cu cavi prezintă faptul că la I.M. producţia marfă, de la în nează cu responsabilitate, ha. Printre cei mai harnică cal :
earact
care au determinat nivelu tăţi multiple, la mecani Orăştie acţiunile cu carac ceputul anului, de către în lumina sarcinilor reie cooperatori se numără Pe- va si
rile superioare de produc zarea transportului repe ter tehnic şi tehnologic colectivul secţiei noastre, şite din cuvîntarea tovară trică Sterian, Achim Neag, intens
tivitate: „La loc dc frunte relor grele între cuptoare sînt susţinute permanent cei 800 000 lei pc care îi şului Nicolae Ceauşcscu la Vălean Boşorogan, loan durat:
selor
— arăta interlocutorul — şi ciocane şi montarea şi de cele de natură organi vom raporta "peste plan, adunarea solemnă consa Neag, Alexa Muntean şi oră d
se situează eforturile în demontarea matriţelor de zatorică. după toate calculele, în crată aniversării partidu foarte mulţi alţii. Am reu peratt
direcţia perfecţionării pro pe ciocane. Se va introdu — Aceasta, în scopul va luna mai, au la temelie lui, pentru îndeplinirea tu şit o bună mobilizare la cuprii
grade,
ceselor de producţie prin ce detensionarea materia lorificării superioare a re căile diverse ale creşterii turor indicatorilor de plan muncă a oamenilor din sat, între
modernizarea tehnologiilor lelor prin vibraţii, reducîn- surselor existente la nive productivităţii muncii. şi încheierea anului 1986 practic toţi oamenii apţi (Mete
existente şi introducerea du-se consumul de combus lul fiecărui loc de muncă, Completăm cu cele spu cu importante depăşiri în de muncă aflîndu-se zi de Illliu
. „ --------- ţ n rar>3- tibili convenţionali şi ener atelier sau secţie — arăta se de loan Pintea, inspec producţie. zi în eîmp.