Page 78 - Drumul_socialismului_1986_05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL

EXPOZIŢIE OMAGIALĂ LT
Cum s-ar putea oare măiastră", „Udatul florilor", virea chemindu-ne să sirîn-
clntări cantitatea de fru­ „Tabără la mare", „Eu in gem in taină mina celor 13.00 T
mos ce inundă, in aceste anul 2000", „Copilărie fe­ ce-au incrustat in lemn. 13,05 L
zile, Galeriile de artă ale ricită", pictura ş Trafica Arta decorativă - tapise­ * ti
Fondului Plastic din Deva ? Oanei, Laurei, Cristmei, Iri- rie e o sărbătoare a pri­ i r £1
Cum am putea defini lu­ nei, Alinei, a lui Marius, virii şi-a inimii, sensibili­ U
mina mirifică a artei ce Edgar, Lucian, Liviu, a zeci tatea ormonizindu-se cu la
emană din plastica infan­ şi zeci de copii vorbesc nu cromatica şi bunul gust in *
ir
tilă care include aici toa­ doar de talent, ci şi de ţesături şi colaje cu impre­ U
te genurile - pictură, ide! in creaţie. „E posibil sionant mesaj, in care au e<
sculptură, grafică, cerami­ ca pionierii să realizeze a- pus rivna şi caratele înde- n
*
că, desing, artă decorati­ semenea sculpturi ?" - se mi nării copile din pri­ P.
„Filmul—mijloc de sensibilizare vă (textile şi încrustături întrebau vizitatorii in faţa mele clase de şcoală, Mo­ n
în lemn) ? Ei, expozanţii, unor autentice opere de no, Laura, Milena, Simo- P
ei
au numit-o simplu: „Pio­ artă: „Portretul mamei", na, Aura, Delia, Ramona... V
şi modelare a conştiinţei tineretului" nieri creatori". Şi poate au „Horea", „Miliai Viteazul", regăsindu-se in tapiserii de di
in
spus totul sau poate au su­
„Ciobănaş", „Ştefan
cel
certă valoare. O expoziţie
gerat doar ceea ce privi­ Mare", dar ei, autorii — omagială, o selecţie a mi­ ni
ai
Nebănuitele valenţe edu­ bună dreptate, în cuvîntul armonios în cadrul amplei torul constată cu o inco­ Niculiţă, Felician, Cristian, nunilor artei infantile rea­ bj
caţionale pe care le înglo­ său prof. Diana Mariş, pre­ manifestări — Festivalul mensurabilă uimire. Cert Atila, Oct avion, Tiberiu, Ni­ lizate sub îndrumarea u- si
ni
bează filmul au fost evi­ şedintele Comitetului mu­ naţional „Cîntarea Româ­ este că acum, cînd Casa colae, Adrian, Marton ş.a. nor inimoşi dascăli in ale 14,43 Si
denţiate de manifestarea nicipal de cultură şi edu­ niei", fapt relevat în cu­ pionierilor şi şoimilor pa­ — erau acolo, gata să frumosului — Mircea Lac 19.00 T.
complexă organizată de caţie socialistă, evidenţia vîntul lor de Rafila Iacob, triei din Deva aniversea­ dea... explicaţii. Iar lumea (artă populară), losif Ma- 19,20 T
(«
întreprinderea cinemato­ că: „Pe fondul dezvoltării preşedintele Comitetului ză trei decenii de existen­ ceramicii şi-a găsit aici un tyas (pictură, grafică), A- 19,50 P.
grafică judeţeană, cu spri­ economico-sociale fără pre­ judeţean de cultură şi e- ţă — acum cînd sărbătoa­ lăcaş şi o posibilitate de malia Pascu (artă decora­ re
jinul Comitetului judeţean cedent a oraşului, a unui . ducaţie socialistă, şi Eme- rea aureolează suita ma­ a arăta celor mari cît de tivă, tapiserie), loan Şeu d<
de cultură şi educaţie so­ bogat trecut istoric se gre­ ric Horovitz, directorul nifestărilor omagiale con­ nelimitată e fantezia, in- (sculptură in piatră şi ce- 20,35 Fi
Li
cialistă, la încheierea Lu­ fează manifestări artistice întreprinderii cinematogra­ sacrate gloriosului jubileu deminarea, talentul şi in­ ramică). O expoziţie care 22.00 Ti
nii culturii cinematografice cu filmul deosebite, între fice judeţene. Toate aces­ al partidului — expoziţia de geniozitatea celor mici. aduce in peisajul plasticii 22,10 M
huncdorone într-adevăr, care cele dedicate eveni­ te rezultate au fost obţi­ artă plastică este o impre­ Arta populară — prin „Bli­ hunedorene o prospeţime (e
filmul prin tematica, fap­ mentului deosebit din via­ nute pe fundalul unei dez­ sionantă frescă a univer­ dar", „Colţar", furcă, bolţ, şi un cromatism de invi­
tele de viaţă, oamenii şi ţa partidului şi poporului voltări, an de an, a cine- sului copilăriei fericite, a fus legat in cositor — pre­ diat, oferind vizitatorilor,
situaţiile exprimate pe e- nostru, cele care contribuie ' matografiei româneşti, atât libertăţii de creaţie, de vis lungeşte către noi dialogul momente de reală incinta-
cran, prin modalităţi spe­ la educaţia patriotică, re­ în ce priveşte creaţia de şi Împlinire. De la „Peisaj cu străbunii şi cu noi in- re estetică.
cifice, este în măsură să voluţionară, materialist- filme, cît şi în difuzarea contemporan", „Pasărea şine şi ne Înrourează pri­ LUCIA LICIU BUCI
sensibilizeze, să formeze, ştiinţifică, etică şi estetică lor, găsirea de noi moda­ dioproi
6,15 Sfa
să modeleze conştiinţe, să ocupă un loc aparte. Apa­ lităţi de descifrare a me­ In int
contribuie la edificarea o- ratul de proiecţie a pă­ sajului de idei al filmului, De vorbă cu creatorul „Suitei hunedorene a sului ţ
diojun
rnului nou, constructor truns tot mai mult şi mai aspecte amplu reflectate seniest
conştient şi devotat al so­ s de Marin Stanciu, directo­ In fiecare zi, ia orele di­ 8.00 Rt
cietăţii socialiste multila­ rul general al Centralei mineţii, un om îmbrăcat cu rîndul lor, această meserie. Curieri
„România Film" şi Ion Po-
Vă rog să înccroaţl cîteva
—
Rezulta
teral dezvoltate, un om a- Luna culturii pescu Gopo, preşedintele multă decenţă, liniştit şi mo­ referiri la folclorul hunedo­ 9.00 Bli
alcUe
prcciat prin prisma contri­ Asociaţiei Cineaştilor din dest, poate fi la văzut pe cetăţii, rcan, pe care l-aţi cunoscut Audlen
de
parcului
poalele
de
bine
buţiei personale pe care cinematografice R.S.R. făcînrtu-şi plimbarea obişnui­ atît ca nimeni şi altul l-aţi în valorifi­ Ictin di
litei
activi­
ta
cat
şi-o aduce la dezvoltarea hunedorene tă. Singur sau însoţit de vreun tatea compoziţională. »1- că
de ansamblu a patriei. Manifestarea s-a încheiat cunoscut, profesorul Ion Mun- — Am umblat mult in ju­ B j
cu cî-teva activităţi practi­ teanu se bucură, după o via­ deţ, împreună cu Traian Şu­ ut. ers
Alegerea municipiului ce vădind larga gamă de ţă de om al catedrei şi al tea, fost dirijor al corului din 11,35
Hunedoara (cinematogra­ modalităţi ale muncii cu scenei, de clipe de linişte, de Dobra, cu loan Stoica, direc­ Buletin
seninătate.
pe
seninătate
O
De­
ful „Modern" — n.n.) ca eficient la locul de mun­ filmul. Este vorba de mon­ care doar o anumită vîrstă tor al apoi Şcolii normale din obştesc Atlas (
instructor
va;
ca
comoar
gazdă de desfăşurare a ac­ că al oamenilor, pe plat­ tajul literar-muzical „60 de ţi-o oferă faţa semn de împă­ al Casei dc creaţie. Am cules Avanpr
in
formele industriale şi şan­
zbuciumului
care
ze­
în
ţiunii, la care au fost in­ tierele de construcţii, şcoli, trepte spre lumină", rea­ cilor de ani folosiţi cu dăr­ cinlcce populare dc la Roş­ 13.00 D
vitaţi să participe, alături nicie pentru educaţia multor eam, Lâpugiu, Poieniţa Voi- Buletin
influenţând conştiinţe, pro­ lizat de actori ai Teatru­ generaţii de elevi ai Şcolii nii, Lunca Cernii, Merişor, de Meridia
Mureşului
pc
ele.,
de hunedoreni, reprezen­ cesul do ridicare a pregă­ lui popular din localitate normale şi mai apoi ai Liceu­ pe Valea le-am prelucrat, de­ diojum
care
apoi
tanţi-din şapte întreprin­ tirii profesionale, sprijinind (regia Aurel Busuioc), în­ lui pedagogic din Deva, prin venind in ultimă instanţă pie­ eip
A?,45 M
deri cinematografice de în munca lor organizaţiile soţit de sugestive imagini intermediul mişcării artistice, se pentru coruri mixte şi tic Ion
pentru
muzicii,
dezvoltarea
am
texte
pe raza Oficiului interju- de masă şi obşteşti". de film, un cald omagiu culegerea şi valorificarea fol­ grupuri vocale. Ca originale sau Buletin
textele
folosit...
Muzică
deţean de difuzare a fil­ Forme şi mijloace de in­ adus gloriosului jubileu al clorului muzical hunedorean adecvate, alcătuite de Felician ncavoai
melor Timişoara, a fost tegrare a filmului în an­ partidului, cinedialogul în folosul cu formaţiilor corale. aminte că în primii ani de Fârcaşu, Petru Ardcu, Cle­ serii : i
salu­
Răspunde
nostalgic
expresia aprecierii de care samblul activităţilor poli- realizat cu tineri de la Li­ tului celor din jur cu gindul profesorat mi-a fost foarte mente Constandin. compoziţiile dum­ 18,30 f
—
Dintre
internă
greu,
război.
anii
se bucură activitatea fac­ tico-educative. modalităţ'- ceul industrial nr. 1, co­ fost elevi, au ascultat cu c- asemenea erau momente dc eram în­ In neavoastră, rămîne memorabi­ ★ Muz
că o bună parte dintre ei l-au
torilor educaţionali de la le de valorificare a reper­ ordonaţi de prof. Cristina moţie piesele sale muzicale demnat să Încerc o altă me­ lă „Suita hunedoreană". alcă­ 19.00 B
19,05 Pi
tuită in 1970.
nivelul localităţii, sprijinu­ toriului de filme, educaţia Nistor, pe marginea filmu­ sau poate chiar îşi mai aduc serie, dar n-am făcut-o. Ani — E intr-adevăr o realizare, un unii
lui pe care-1 acordă mun­ tinerei generaţii. dezvol­ lui „Pas în doi", în regia aminte activitatea sa de diri­ crezut în muzică şi am trăit in linia ci melodică intrînd agenda
pentru ea.
jor la Teatrul de estradă.
Circulaţ
zona
pădurenilor,
cii cu filmul desfăşurate tarea sentimentelor de dra­ lui Dan Piţa, pledoarie — Aţi iubit mult muzica, — Această dragoste aţi trans­ cîntecc din adaugă „Lina“ dc nai; 21V
la
se
care
şi
fiilor
aici, cu efecte educaţiona­ goste şi ataşament faţă de pentru descifrarea mesaju­ stimate tovarăşe profesor ? însăşi viaţa mis-o şi Ionică, dumneavoastră, la Sîntandrci, o colindă dc 22.00 R
primul
diri­
Corel
a
Ea
fost
—
le superioare pentru tineri patrie şi partid, faţă de lui de idei al unei pelicu­ mea. Ea m-a îndemnat să ur­ jor la Teatrul muzical din la Almaş Sălişte culeasă de Sport;
marile împliniri ale peri­ mez Conservatorul din Cluj- Braşov, al doilea component la cunoscutul Borncmisa, ex­ dans;
şi pentru celelalte catego­ oadei deschise de Congre­ le ce abordează comporta­ Napoea, pe care l-am absol­ al corului Filarmonicii din traordinare prin strălucirea de ştiri
rii de oameni ai muncii. sul al IX-lea al partidului, mentul tineretului, drumul vit în 1942, să slujesc 32 de Cluj-Napoca. lor sonoră. Pe lingă suită aş
—
corale
ca
piese
Numeroase iniţiative, pre­ ani catedrele de specialitate — Nu ştiu dacă atmosfera mai aminti folclorice — „Rîu-
prelucrări
au fost înfăţişate în cuvîn­ său în viaţă. A fost proiec­ ale liceelor pedagogie din din casă, preocuparea mea,
„Ha-
rcana“,
luate şi rcgîndite de lu­ tul lor de ing. Ileana Po­ tat, de asemenea, filmul Deva şi „George Bariţiu" din sau o anumită tradiţie din ţegana de „Murcşana" sau „Momir-
Mureş".
pe
soţiei,
Minodora,
fostă
Cluj-Napoca,
crătorii cu filmul, de cei­ pa şi prof. Mania Raţ. „Dacă aş fi la furnale", violonist o să activez or­ ca partea unde vărul ci, Dorin lăneasca", ..Invirtita de la
în
perioadă
Pop,
dc
.lina",
B..V/
lalţi activişti culturali au în ansamblul activităţii realizat de clubul „Side- chestra filarmonicii din ora­ Pop, fostul dirijor şi profe­ Alba", „Invirtita urmă la dedieînd-o gard
din
aceasta
Someş,
cu
bat
iar
său,
băiatul
prieten.
Glicor-
meu
îmbogăţit permanent zes­ spirituale a judeţului, rurgistul". şul de pe localităţile să judeţului sor universitar, aetuabnente com­ bunului Bogdan, fostul dirijor al (Patria;
piciorul
munca cu filmul ocupă un
Adrian
Pop,
ghe
îndemnat
pentru
creaţia
trea, modalităţile şi forme­ loc distinct, conlurînd un rituală a a cunoaşte colectivităţi spi­ de pozitor, lucru. Cert este spre lc-a corului din Poiana Sibiului. bunărll
i-a
a-
DOARA
cest
că
unor
le muncii cu filmul. Pe peisaj cultural hunedorcan B. CĂTĂLIN oameni minunaţi. îmi aduc plăcut şi au îmbrăţişat-o, la In cadrul ediţiei a IV-a a (Moder
naţional
Festivalului
„Cîntarea
României", două dintre com­ — serii
B);
Ne
poziţiile mele corale — „Sa­ (Flacăr.
ra bună, maica mc" şi „In- este a
Eroul Muncii Socialiste— 10AN EVU „Somnul în munte“ virtita" I au pe fost şi titlul cu (Arta);
distinse
dc
ţară
Premiul
Laureat. lierul ( t
ring);
— Foştii dumneavoastră c- Santa
erou de film După volumul de versuri Şi totuşi, dc ce „Somnul siza în urma lecturii volu­ levl nu v-au uitat nici un brie);
Aveţi
pe
„Fără armură” (Ed. Alba­ în munte" ? Metafora este mului, poetul nu rupe de­ moment. chiar pentru masă o in­ la genda
astăzi,
vitaţie
guralic
Am revăzut filmul „Da­ ine de producţie, stînd de tros — 1984), loan Evu transparentă. Somnul — finitiv orice altă cale de revederea după 20 de ani a PENI:
pe­
că aş fi la furnale", rea­ vorbă cu oamenii, animat publică acum o altă carte stare vegetală, premergă­ comunicare. „Balada căru­ unor absolvenţi ai ei Liceului pentru eoaze
şi
Pentru
dagogic.
lizat de cincclubul „Side- de acea atît de profundă de versuri „Somnul în toare încolţirji, ieşirii la ţelor cu mere" este un c- alţii aţi compus, în 195G, „Im­ CAN:
(Luceai
rurgistul" din Hunedoara. înţelepciune de viaţă pe munte", la Editura „Facla", lumină, ca stare de refu­ xemplu în acest sens. Som­ nul învăţătorului". Ciinele
caro
—
cu
Un film do scurt metraj care doar satul o poate editură sub auspiciile că­ giu sau de uitare de sine. nul se retrage şi prin faţa i-am Intilnirea crcscînd cci sub pe ochii rul);
văzut
superb, oglindind viaţa tre­ oferi — „Ca să cunoşti o- reia a şi debutat, în 1982, Muntele — adăpost tainic ochilor „Trec carele cu mei mă emoţionează la fel dc lumea 1-
riilc
pidantă, eforturile de mun­ mul, trebuie să-ţi pui ure­ cu „Fereastră de apă". şi maiestuos, adînc înfipt mere prin burguri transil­ mult, acum, ca şi atunci. Mă ANINO.
că şi de gîndire ale puter­ chea pe sufletul său". Un Cartea recent apărută în ţărînă dar şi deschis vane..." bucur In dc bucuria revin revederii tru lnfi
inui
minte
mulţi
lor.
BRAD:
nicului colectiv muncito­ om care, în afara produc­ completează peisajul lite­ cerului. Şi mai ales, im­ Tocmai în aceste „feres­ dintre foştii mei elevi — A- tîmplă i
resc hunedorean, al com­ ţiei, a rămas întreg, cu rar contemporan cu o no­ previzibil. Un astfel de tre" văd, pe de o parte, lcxandru Munleanu, Miron roşie) ;
filarmonicilc
binatului siderurgic. în pasiuni, aflat în permanen­ tă poetică distinctă, perso­ consemn este dc natură să motivaţia emoţiilor vehi­ Haţiu, Satu dirijori Ia Oradea, E- cola rea
Marc
din
şi
(Flacăr:
centrul său — Eroul Mun­ ţă acolo unde era nevoie nală. Titlul cărţii, ales cu facă lipsit de sens orice culate, iar pe dc altă par­ mil Glierman, solist al Operei BAI : i
cii Socialiste. Nicolae Măr- de el. Şi cît de mult l-au grijă (se pare din mai te, posibile evoluţii. Can­ Române diu Cluj-Napoca, Pe­ dc cult
Cor­
Vladimir
Chisccv,
culescu. Emoţia revederii îndrăgit oamenii, mai ales multe variante) nu înşală CRONICA LITERARA doarea afişată cu ostenta­ tru şi Bogariu, Vasile Molodeţ, Ca,"cm
nel
acestei pelicule sporea în copiii, cărora lc-a vorbit pe nimeni; cuprinsul nu ţie este, deopotrivă, mijloc Ion Bcşchiu, profesori şi diri­ român
O
lumi
Lupcni,
intensitate prin prezenţa, de atîtea ori despre viaţa trădează o clipă universul gest ce ar trăda motiva­ şi sens. Un vector prin jori la Dobra, mulţi alţii, Deva, CALAN
aproape
poetic.
Univers
căruia
sânt
Pe
şi
Hunedoara
alături de noi, a persona­ sa, cum să ajungă oameni' cristalizat, puţinele ferestre ţia. Emoţia se naşte din intermediul idei generoase care încerc să mi-i amintesc. Lacul <1
exprimate
cultură)
jului principal, însuşi Ni­ de nădejde şi care, sub spre alte lumi fiind mas­ savante lumini şi umbre, şi de largă perspectivă, u- — Respecte şi stimă, tova­ cărţile '
colae Mărculescu. erou de vraja prezenţei sale, au cate cu oarecare pudoare. unele abia sugerate, lăsînd neori de o neaşteptată pro­ răşe profesor 1 ILIA:
film. O idee excelentă, ca­ păşit în viaţă devenind pio­ Poetul rămîne credincios frîu liber coparticipării la funzime. MINEL BODEA mina);
Morgan
re ar putea fi îmbrăţişată nieri ! Momente unice, ca­ aceluiaşi peisaj sufletesc, actul creaţiei şi creînd ci­ loan Evu, prin „Somnul
de cîţi mai mulţi cineaşti. re nu pot fi uitate nici­ cu care ne-a obişnuit şi a- titorului un sentiment de în munte", face dovada u- Prezenţe
îi urmăream trăirile, fa­ odată I celora.şi mijloace. Un Uni­ complicitate la un joc vi­ nei alese vocaţii, dublată hunedorene
ţa îmbujorată, ochii în Un film al firescului, al vers populat de aceleaşi novat. în acest spaţiu, de o mare curăţenie sufle­ Prezentă 1a Salonul luterju-
orga­
care străluceau discrete la­ firescului uman cotidian. cuvinte-metafore: lumină, „Măiastra-Fără-Lumi" îşi tească, ocupînd un loc de nizat dc pictură naivă, judeţean Pentri
deţean
Comitetul
dc
crimi.. de om şi de ome­ Dovadă că atunci cînd s-a ninsoare, păsări, ferestre, ţese zborul: „Ştiu un tărîm frunte între creatorii de de cultură şi educaţie socia­ £1 caldă
fîntîni, fluturi, izvoare, alunecând sub pleoape/ cu frumos născuţi pe melea­ lempor:
nie, tremurul mîinii care aprins lumina, cei prezenţi eter... Orice lector serios păsări care nu mai înnop­ listă Arad, I.etiţia Gavrilă, om curi vo
Hu-
strîngca genunchiul. Se re­ au izbucnit în aplauze, al volumului se va întreba, tează/ din maţi păduri de gurile hunedorene. Tre­ al muncii la a T.A.G.C.M. pre­ earactei
nedoara-Dcva,
obţinut
vedea „la vremea cînd în­ l-au îmbrăţişat cu căldură. fireşte, care este motiva­ umbre, în amiază,/ răsare buie, deci, să-i dăm cre­ miul I pentru ciclul de lu­ ţite de
cînd
zare
atunci
mărturi­
floresc salcîmii" plecînd ţia stării emoţionale evi­ blînd, pe zburătoare ape,/ crări „Avram Iancu — craiul ce, mai
Vîr
za.
L-am îmbrăţişat ş ; noi, seşte: „Din preaiubire munţilor", „Apus dc soare",
din sat spre mirajul pe ca­ dente, precum şi sensul in­ Măiastra-Fără-Lumi, prin m-am născut/ pe o colină „Peisaj din Apuseni", „Primă­ derat ti
strivind o lacrimă pentru vară ia Hălmagiu", „Toam­ turile n
re îl oferea Hunedoara. cantaţiei. Fără alte expli­ basm plutind,/ sub ţipătul transilvană/ să ard cuvin­ nă". Premiul al doilea a re­ prinse î
maistrul şi omul Nicolae caţii, poetul este fericit
Mai apoi, mişeîndu-se prin­ de stele despletind,/ în zo­ tele la rînd/ şi să le-aşez venit lui Iuliu Strehorschi de, iar
Mărculescu. pînă la uitare de sine pen­ dii. limpezirile şi ora...". pe eîte o rană...". (Clubul sindicatelor Simeria), 25 şi 30
tre coloşi de fier şi benzi I tru simplul motiv că poa­ Dar, aşa cum aminteam iar premiul dc debut tână­ teorolog
- • A—■ , —'Vi B. MIREL te re-crea. şi cum lesne se nnaio , , , rului sculptor lleve.'TTl rărarfi Proncen