Page 82 - Drumul_socialismului_1986_05
P. 82
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
50 de ani de la procesul din Braşov al militanţilor comunişti
si antifascişti în frunte cu tovarăşul Nicoiae Ceausescu D
r » ’ ’
Constituie un merit nepie Incă din timpul procesu Gestul nobil, de solidari poporului român, ziarul de Ritmicitate in realizarea 11,30
11,35
ritor al Partidului Comunist lui. în împrejurări neînchi tate cu tovarăşii de suferin mocrat „Arena" scria urmă
Român faptul câ, ir» împre puit de grele ale înfruntă ţă, deriva din calitatea de toarele, în numărul din 31
jurările grele ale ascensiu rii cu organele represive ale conducător al întregului grup mai 1936 : „in faţa Consi producţiei fizice, sortimentale
nii fascismului in Europa, statului s-au vădit înaltele de militanţi revoluţionari ju liului de război din Braşov 12,10
s-a situat cu consecvenţă în trăsături politice şi morale decaţi — pe care o avea co se află 19 petrolişti, în frun
fruntea forţelor patriotice — principialitatea comunistă, munistul Nicoiae Ceauşescu te cu Nicoiae Ceauşescu, (Urmare din pag. 1) disciplina tehnologică în
naţionale, desfâşurînd largi patriotismul înflăcărat, devo şi prin însăşi funcţia politi Numărul, proporţia şi împrăş- special". 13,00
acţiuni politice pentru ralie tamentul în slujirea intere că, de partid pe care o în tierea proceselor împotriva alte rînduri: roadele mun Sigur, îndeplinirea sar
rea pe o platformă comună selor vitale ale clasei mun deplinea, aceea de secre antifasciştilor în toate colţu cii noastre nu vin din se cinilor la producţia fizică,
a tuturor partidelor şi orga citoare, ale poporului şi ţă tar al organizaţiei regionale rile ţării dovedesc cit de nin, ci din muncă ordona sortimentală, reclamă o ac
nizaţiilor democratice, a unor rii, dîrzenia şi abnegaţia re Prahova a Uniunii Tineretu impopular este fascismul în tă, perseverentă, din res tivitate susţinută, rodnică
largi categorii sociale, în- voluţionară — ale tovarăşului lui Comunist. păturile populare româneşti, pectarea riguroasă a disci şi în sectorul investiţii, sau
tr-un front de apărare a in Nicoiae Ceauşescu, care as Pe adresa Tribunalului mi cît e do vie şi de neînfrica plinei de plan şi a tehno lucrări miniere, cum îl mai
dependenţei şi integrităţii tăzi conduce cu strălucire litar din Braşov au fost ex logiilor dc lucru, din con nuîncsc oamenii muncii
tă dorinţa de luptă împotri
ţării în faţa puhoiului fas partidul şi statul pe calea pediate telegrame de pro va tendinţelor hitlero-fascis- lucrarea şi buna înţelege care-1 alcătuiesc. „De la
cist, în faţa intensificării pre progresului şi civilizaţiei so test împotriva molestării mi re între ortaci, releva cu începutul anului am reuşit
gătirilor de război. cialiste. litanţilor inculpaţi, a perse te. Sîntem deci în asenti noscutul şef de brigadă să predăm la termen toate
Procesul politic de la Bra Procesul a început în ziua cuţiilor şi presiunilor morale mentul marii mulţimi cînd Teodor I'eier, din cadrul
şov din 1936 se detaşează, de 27 mai 1936, după o an la care au fost supuşi în per cere stingerea proceselor îm sectorului Valea Morii. Aşa obiectivele planificate, în-
în istoria partidului nostru, chetă prealabilă de aproape manenţă, a metodelor arbi potriva antifasciştilor şi am am învăţat să muncim, registrînd, pe patru luni şi 11,45
ca un moment cu multiple cinci luni, făcută în scopul trare, teroriste sub semnul nistie pentru antifascişti". aşa vom munci şi în con jumătate, un spor de pro 15.00
ducţie dc peste un milion
semnificaţii, el contribuind procurării „delictelor" incri cărora s-a desfăşurat pro Procesul de la Braşov a tinuare". lei, ne spunea tehnicianul
13.00
la amplificarea stării de spi minatorii, în spiritul epocii cesul. Muncitori comunişti, activizat şi mişcarea de so La I.M. Barza, întîiul an principal Nicoiae Baba, se 19,20
rit antifasciste, la mobiliza şi cu mijloacele adecvate a- socialişti şi social-democraţi, lidaritate internaţională faţă al noului cincinal este par
rea maselor largi populare paratului represiv. Pretextin- intelectuali şi personalităţi de persecuţiile politice la curs, cum spuneam, ou paşi cretarul comitetului de
partid al sectorului inves
în lupta pentru libertatea şi du-se atitudinea de solida politice cu vederi democra care erau supuşi comuniştii energici, întrecerea socia tiţii. în continuare avem 19,10
independenţa patriei, pen ritate cu unul dintre incul tice şi-ou manifestat, prin şi antifasciştii din România. listă mobilizînd toate co sarcini importante de des
tru viitorul democratic al ţă paţi, comunistul Nicoiae protestul lor, adeziunea la Procesul s-a încheiat prin lectivele la activitate sus cinderi şi pregătiri, în ve
rii. Eforturile Partidului Co Ceauşescu a fost judecat pe ideile de luptă antifascistă, condamnarea a 14 militanţi ţinută, cît mai fructuoasă, derea evidenţierii şi pune
munist Român de a transfor loc, condamnat la şase luni . patriotică, promovate de „în cinstea jubileului parti
revoluţionari la pedepse care
ma procesul de la Braşov de închisoare şi exclus de Partidul Comunist Român, de totalizau 14 ani de închi dului, am organizat schim rii în valoare a noi resur
intr-un mijloc activ de luptă, la dezbaterile ulterioare ale militanţii săi. soare, 280 000 lei amendă şi buri şi zile dc producţie se minerale utile. Colecti
vii! sectorului, în frunte cu
de demascare a primejdiei procesului. Avocaţii gpprării Referindu-se la caruselul 45 de ani interdicţie poli record, care ne-au adus în comuniştii, este hotărît să
fasciste, au fost admirabil au făcut numeroase demer proceselor antimuncitoreşti şi tică. Tovarăşul Nicoiae semnate depăşiri de plan le înfăptuiască neabătut, 20,20
slujite de atitudinea cura suri pentru a-l readuce pe antidemocratice, la semnifi Ceauşescu a fost condamnat — arăta maistrul principal aşa cum a recomandat se
joasă, intransigentă şi prin tovarăşul Nicoiae Ceauşescu caţia pe care o aveau aces la 2 ani închisoare, 2 000 lei Mircea Miheţ, de la secto cretarul general al parti 21,50
cipială pe care au avut-o în sala de dezbateri, avînd tea pentru definirea atitudi amendă şi un an de inter rul Brădişor. Preocuparea dului, tovarăşul Nicoiae 22,00
în vedere tocmai rolul im nii reacţionare şi antipopu principală a colectivului Ceauşescu şi la adunarea
luptătorii comunişti şi anti dicţie de a părăsi satul na
portant pe care i-l încredin lare a claselor dominante, nostru o constituie ritmi solemnă consacrată aniver
fascişti pe tot parcursul des ţase partidul in desfăşurarea în contrast cu poziţia hotă- tal. Se adăugau, de aseme citatea realizării planului sării gloriosului jubileu al
făşurării lui. procesului în ansamblul său. rîtă şi unanim antifascistă a nea, cele şase luni de în şi calitatea minereului ex partidului, să-şi sporească 20,0(
chisoare la care fusese con tras, însă nu neglijăm dis aportul la creşterea bazei 20,2(
damnat pentru aşa-zisul „ul ciplina — în general —, de materii prime a ţării".
Învăţămîntul politico-ideologic traj".
La cinci decenii de la im 20,4:
portantul eveniment politic Ecuatorul 21,o:
Participare activă la dezbateri, de la Braşov, omagiul adus
comuniştilor, tuturor celor ca (Urmare din pag. 1) O.S.M. nr. 1. Putem spu 21,5'
22,0'
strînsă legătură cu practica re s-au situat în primele ţelarii care asigură incan ne că avem aici o şcoală
bună de oţelari ! Un argu
rînduri ale luptei antifascis
te din ţara noastră este nu descentele eterne ale aces ment, in acest sens, II con
Iniţiativa comună a Ca desea şi propagandişti ai montate, reliefînd buna tei secţii. „în arta de a fa stituie şi producţia supli
binetului judeţean pentru comitetului orăşenesc de pregătire a cursanţilor. numai expresia preţuirii u- ce of el — ne explica Tibe- mentară obţinută in cin
activitatea ideologică şi partid, aşa cum s-au pe Consider că ar fi bine ca nui trecut glorios, ci şi a ho- riu Pascu — dovedesc pri stea gloriosului jubileu al
politico-educativă şi Comi trecut lucrurile şi în ziua în timpul dezbaterii să se tărîrii neclintite a partidului cepere, multă iscusinţă şi partidului — 2 224 tone oţel. D
tetului orăşenesc de partid dc 20 mai a.c. facă referiri mai directe şi poporului român de a nu maiştrii Alexandru Suciu, La oţel aliat divers s-au Rar
Oră.ştie a determinat un şi mai consistente la pro Eduard Bokoş, Aurel lor- elaborat 3 280 tone peste (Pa
control asupra modului în DEZBATERI blemele producţiei, să con mai îngădui niciodată forţe bur
DO.
care se desfăşoară învăţă- ANTRENANTE tribuie la adoptarea unor lor întunecate ale fascismu goni, Dumitru Brujan, Leon prevederile de plan". (Mc
mîntul politico-ideologic la măsuri care să asigure rea lui să-şi ridice capul, de a-şi Budăcan, Dragomir Nei- Părăsim platforma O.S.M.
întreprinderea mecanică De această dată, în toa lizarea sarcinilor de plan". aduce întreaga contribuţie coni, Mircea Nanu — oa nr. 1 şi lăsăm in urmă cup B);
(Fii
Orăştie. Un grup de pro- te cercurile a fost dezbătu Lucia Oana: „Cercul de meni crescuţi şi pregătiţi toarele ciclopice în care este
oagandişti ai comitetelor tă tema „Orientările dc la atelierul de rcductori, la lupta forţelor înaintate, tot în cadrul colectivului clocoteşte cel mai tînăr (Ar
judeţean şi orăşenesc de largă perspectivă alo pro unde propagandist este to antiimperialiste şi antifascis nostru. De fapt, aici s-au oţel al patriei, ne despăr lier
partid au participat la gramului ideologic adoptat varăşa Adriana Mîndra, a te de pretutindeni, pentru format şi cadrele de con ţim de aceşti minunaţi oa rîni
Sar
dezbaterile ce au avut loc, de Congresul al XlII-lca realizat o dezbatere reuşi respectarea dreptului sacru ducere care asigură perma meni — oţelarii ! Numai „e- bric
zilele trecute, în 14 cercuri şi însemnătatea lor funda tă, în care s-a relevat bir nent o coordonare compe cuatorui" activităţii lor ne <U
din secţiile şi atelierele a- mentală pentru activitatea ne cunoaşterea de către al fiecărui popor de a trăi tentă a procesului de pro înconjoară in continuare Col
■xc
■cstei unităţi. Ce a rele teoretică, ideologică, poli propagandist şi cursanţi a liber, de sine stătător. ducţie. Aşa sint, de pildă, V!
amintirile ca un cerc al
,H
vat controlul ? tică şi educativă a Parti orientării partidului privi submginerii Ion Cătăfinoiu, dăruirii şi abnegaţiei mun Cili
dului Comunist Român". toare la activitatea ideo Dr. MIRCEA VALEA Octavian Marcu, Constan citoreşti, ca un spaţiu ro rul]
PREMISE logică. Participanţii la dis tin Dragosin şi alţii, cres Iun
CE FAVORIZEAZĂ cuţii s-au referit la nevoia cu// între oţelarii de la tund stâpînit definitiv de rill'
incendiile muncii! r
AN
REUŞITA Ce a relevat exprimării conştiinţei sub tru
BR.
un control colectiv forma acţiunii decise pen tlm
sarcinilor
îndeplinirea
tru
Sintetizînd o experienţă roş
de mai mulţi ani, comite în 14 cercuri de la de plan". Zbc
tul de partid din între I. M. Orăştie Lucia Pavcl: „La atelie CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ n er
prindere a ajuns la con rul de proiectări, propagan
cluzia că organizării şi distul Remus Rusan a sti LPP\.
desfăşurării învăţămîntu- mulat dezbaterea proble Toate forţele satelor — de
lui politico-ideologic tre în toate cercurile s-a re melor de orientare gene o Car
ron
buie să i se acorde o a- levat însemnătatea deose rală privitoare la activita O ]
tenţie aparte. In acest ca bită pe care partidul, se tea ideologică desfăşurată la întreţinerea CA
dru. pentru desfăşurarea cretarul său general, tova de organizaţiile de partid 9 Lac
activităţii cercurilor, deci răşul Nicoiae Ceauşescu, o din unitate, în strînsă le culturilor ! cui
căr
pentru dezbateri, este re acordă activităţii teoreti gătură cu producţia mate ILI
zervată o anumită zi din ce, ideologice, muncii po- rială, cu problemele con mii
fiecare lună, ceea ce asi litico-educative, ca latură crete ale promovării pro (Urmare din pag. 1) — Ce cooperatori se evi Mo
gură îmbunătăţirea activi esenţială a exercitării ro gresului tehnic, ale pregă denţiază, pînă în prezent ?
tăţii pe toate planurile. lului său politic în socie tirii profesionale a lucră La cooperativa agricolă — Vasile Cîmpeanu, Eu
Astfel, atît propagandiştii, tatea noastră. Totodată, torilor din toate secţiile". de producţie din Rîu Băr genia Nan, Tiţa Bîrlea
ut şi cursanţii au posibi cursanţii s-au referit la Punctările de acest fel bat, se executa prima pra- — din brigada condusă de
litatea să se pregătească concepţia novatoare a parti ar putea continua, comple- şilă mecanică la porumb Isac Stoica, Ilca Grama,
mai bine pentru fiecare dului despre rolul conştiin tînd imaginea unei activi — lucrare efectuată de Emilia Popa, Maria Coan- P
dezbatere — temei al u- ţei socialiste, revoluţionare tăţi fructuoase în educarea mecanizatorul Valeriu Or drăş — din brigada coor ’ fi
toii,
nor discuţii vii, la obiect, în accelerarea dezvoltării politico-ideologică a oame ga — şi praşila manuală donată de Iustin Orga —, cal
antrenante şi al cristali forţelor de producţie şi în nilor muncii din întreprin la legumele rădăcinoase. Todosia Manicea şi loan car
zării unor concluzii prac perfecţionarea relaţiilor so dere. . Cele două lucrări erau co Opreau — din brigada sa ţite
ce
tice utile pentru activita ciale. în înfăptuirea prin în preajma pregătirii ordonate de Voichiţa Mar- tului Urle, condusă de Vin
tea politico-organizatorică cipiilor socialiste în mun convorbirilor recapitulati tinovici, inginerul şef al loan Iloiu. moi
a organizaţiilor de partid ca şi viaţa întregului po ve, comitetul de partid, La cooperativa agricolă în
sud
şi de masă, pentru consi por. birourile organizaţiilor de unităţii. Dorel Nistorescu, din Rîu Bărbat lucrările Ten
liul oamenilor muncii din Spre concretizare, dăm bază şi propagandiştii preşedintele cooperativei, de întreţinere a culturilor vor
întreprindere. Pe de altă cuvîntul cîtorva dintre cursurilor au datoria să ne-a prezentat stadiul lu trebuie însă grăbite. Spu şl 1
parte, stabilirea unei date propagandiştii comitetului desprindă învăţămintele ce crărilor : nem acest lucru deoarece xitr
gra
precise deschide posibili orăşenesc de partid Orăş se impun din activitatea * — Am terminat prăşitul din cele 10 ha cu legume
tatea perfecţionării con tie. de pînă acum, luînd mă mecanic pe cele 30 ha cul au fost prăşite manual P
trolului şi îndrumării, Eugen Popa: „Cercul ca surile cuvenite pentru ca tivate cu cartofi şi pe 10 doar patru hectare, iar sch
mai
membrii comitetului de re cuprinde personalul învăţământul politico-ideo Crimpei din „inima 11 cu lia cu morcovi şi pătrunjel praşila manuală a porum dea
partid, ai birourilor orga T.E.S.A., condus de propa logic să contribuie la efor megawaţi dc la Mintia. — lucrare executată de bului încă n-a început. în ave
nizaţiilor de bază. cadrele gandistul Eugen Enache. a tul întregului colectiv o- Hărnicia , ale şi dăruirea in comuna Pui trebuie să în căr
muncă
cnergeticic-
de conducere din unitate realizat o dezbatere reu rîentat spre îndeplinirea nilor „Stelei de pe Mu mecanizatorii Valeriu Or ceapă şi prima coasă a lu- va
pîn.
pot participa la activita şită, la care au participat sarcinilor ce-i stau în faţă. reş" înseamnă mereu mai ga şi loan Bocosin. Prima cernei şi trifoiului ca şi a din
tea colectivă a .ursurilor. 8 cursanţi. Intervenţiile au multă energic pentru c- praşilă manuală la cartofi ierbii de pe marginea dru (M<
conomia naţională.
Acestora li se adaugă, a- fost la obiect, bine argu- CORNEL ARMEANU s-a încheiat. murilor. Lta<-