Page 85 - Drumul_socialismului_1986_05
P. 85
Simpozion ştiinţific
50 de ani de la procesul militanţilor
comunişti si antifascişti de la Braşov
Sub semnul gloriosului ju şi conducătorul luptei clasei comunişti şi antifascişti" —
bileu al partidului, luni s-a muncitoare, a întregului po prof. dr. Mircea Valea, Mu
desfăşurat la Deva simpo por pentru libertatea şi in zeul judeţean de istorie Hu
zionul organizat de Comite dependenţa patriei; acţiuni nedoara; „Patriotismul înflă
tul judeţean Hunedoara al le patriotice, antifasciste şi cărat, abnegaţia şi dîrzenia
P.C.R., cu prilejul aniversa antirăzboinice din anii 1929— neînfricată în luptă - înal
ORGAIU Al COMITETULUI JUDfTEAN HtISIEDOflRfl flt P C. rii a 50 de ani de la pro 1936. Contribuţia hotăritoare tele virtuţi patriotice revo
cesul militanţilor comunist a t o v a r ă ş u l u i - Nicolae luţionare ale tovarăşului
jh,T 'HM U L A R J U D E Ţ E A N şi antifascişti de la Braşov Ceauşescu în organizarea şi Nicolae Ceauşescu, afirmate
In cadrul acestei emoţionan conducerea mişcării revolu plenar în procesul de la Bra
te manifestări a luat cuvin ţionare antifasciste din Româ şov, în îndelungata sa acti
.C tuf tovarăşul Radu Bălan nia" — Nicolae Petreanu, vitate, consacrată fericirii
Anul XXXVIII, nr. 8 872 MARŢI, 27 MAI 1986 4 pagini — 50 bani prim-secretar al Comitetulu profesor la Academia „Ştefan poporului, exemplu strălucit
judeţean de partid, preşedin Gheorghiu" ; „Procesul mili pentru formarea şi educarea
tele Comitetului executiv al tanţilor comunişti şi antifas tinerei generaţii, in dezvol
Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la adunarea Consiliului popular judeţean, cişti de la Braşov - eveni tarea conştiinţei socialiste a
care a evocat momente me ment de seamă în lupta po oamenilor muncii" — tovarăşa
morabile din lupta eroică a porului român împotriva pe- Maria Mitrofan, secretar al
solemnă consacrată aniversării partidului
Strălucită sinteză a unui drum istoric
giorios, viziune clarvăzătoare
asupra perspectivei socialismului
si comunismului în România
T
Baza de materii prime şi resurse energetice — factor
hotăritor pentru progresul economico-social al patriei
Partidul Comunist Ro Ceauşescu sublinia: „în ac amplificarea proceselor de
mân, pornind do la rolul tualul cincinal vom conti recuperare şi refolosire a
hotărîtor po care îl' arc nua să punem pe primul materialelor în activitatea
baza de materii prime şi plan dezvoltarea puternică de producţie. De asemenea,
energetice asupra dezvol a energiei şi a bazei de toţi factorii implicaţi vor
tării continue şi susţinute materii prime". trebui să acţioneze cu fer
a progresului economico- Aşadar, unul dintre obiec mitate pentru buna func
social al patriei, a situat tivele cele' mai importante ţionare a centralelor elec Aspect clin timpul lucrărilor simpozionului.
în centrul politicii de con ale planului în acest an ş’ trice şi. îndeosebi a celor Foto NICOLAE GHEORGHIU
strucţie socialistă întărirea cincinal îl reprezintă asi pe cărbune, pentru intra
şi lărgi rea continuă a aces gurarea bazei de materii rea în funcţiune a primei
teia, asigurarea necesarului prime şi resurse energeti centrale electrice atomice, Partidului Comunist Român, ricolului fascismului, revizio Comitetului judeţean Hune
economiei româneşti intr-o ce. pentru materializarea a celorlalte obiective, în în care un loc distinct şi nismului şi războiului" — doara al P.C.R. ; „Strălucita
Vnăsură tot mai marc din căruia se cer concentrate vederea asigurării, intr-un pilduitor îl are atitudinea e- prof. loan Frăţilă, director la activitate revoluţionară teo
resursele interne, cit şi uti toate forţele, toate mijloa timp cit mai scurt, a inde xemplară, modelul de com Filiala Hunedoara a Arhive retică şi practică a tovară
lizarea raţională a acestor cele tehnice şi materiale. pendenţei energetice a ţă portament revoluţionar, de lor Statului ; „Rolul esenţial, şului Nicolae Ceauşescu, în
bogăţii în activitatea pro Cea mai mare atenţie tre rii . înflăcărat patriot, manifestat determinant, încredinţat de organizarea şi desfăşurarea
ductivă. buie acordată dezvoltării Pe baza obiectivelor pre de t o v a r ă ş u l Nicolae Partidul Comunist Român, to victorioasă a revoluţiei şi
Tri magistrala cuvântare bazei de materii prime in zente şi de perspectivă ale Ceauşescu la procesul de la varăşului Nicolae Ceauşescu construcţiei socialiste în pa
rostită la adunarea solem terne. prin valorificarea dezvoltării economiei na Braşov, prefigurînd cu putere în procesul de la Braşov în tria noastră. „Epoca Nicolae
nă consacrată aniversării a superioară, integrală, a mi ţionale, au fost elaborate strălucitele trăsături ale per transformarea acestuia în- Ceauşescu", epoca celor
65 de ani de la făurirea nereurilor şi substanţelor sonalităţii celui care astăzi tr-un moment de seamă a mai grandioase împliniri, în
P.C.R.. tovarăşul Nicolae utile existente în ţară, prin (Continuare în pag. a 2-a) conduce cu genială clarvi luptei împotriva fascismului, dezvoltarea şi înflorirea mul
ziune şi aleasă înţelepciune pentru libertate şi dreptate
destinele României. socială, pentru apărarea in tilaterală a ţării, în creşte
Au fost prezentate, în dependenţei, suveranităţii şi rea bunăstării poporului şi
continuare, următoarele co integrităţii patriei. Ecoul in a prestigiului internaţional
municări: „Partidul Comu- tern şi internaţional al pro
munist Român, organizatorul cesului intentat militanţilor (Continuare în pag, a 3-a)
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ
. :
Toate forţele umane şi mecanice-la întreţinerea
culturilor şi la recoltarea furajelor!
Cooperativele agricole Din situaţia operativă la meinic, cu răspundere ma
de producţie din Burjuc şi zi. rezultă că, pînă la în ximă faţă de soarta pro
din Gurasada sînt vecine, ceputul acestei săptâmîni. ducţiei. Astfel, culturile de
beneficiază, deci, de ace în cele două unităţi s-a sfeclă, cartofi si porumb
leaşi condiţii de climă şi încheiat prima rebilonare sînt frumoase, evoluează bi
sol. In ambele unităţi, for a cartofilor, lucrarea fiind ne, ceea ce ne face să spe
efectuată dc mecanizatorii răm la o recoltă bogată.
ţele umane şi mecanice loan Crăciun şi Ionel Pau- în cele două unităţi a-
sînt puternic mobilizate în
şeniuc. în amîndouă uni gricole se află în plină
aceste zile bune de lucru desfăşurare întreţinerea
Mlcrohid rocen.tr aht de la Uaru lucrează din plin. Cu o putere instalată de 400 lcW, tăţile a început cea de a
instalaţia pulsează permanent în sistemul naţional energia captată de pe micul tiu ce la întreţinerea culturilor doua praşilă la sfecla de manuală a porumbului, la
străbate o parte din comună. în imagine, electricianul Gheorghe Mureşan supraveghează şi la recoltarea furajelor. zahăr, la Burjuc fiind pră
starea lagărelor la grupul generator. această lucrare participînd
şite mecanic — 10 ha — un mare număr de coo
lucrare ce o efectuează peratori, în fiecare zi. Du
O cerinţa a dezvoltării intensive loan Orşa, iar la C.A.P. minica trecută la sapă au
Gurasada —• 8 ha. Atît la
circa
150
de
luat
parte
Gurasada, cît şi la Burjuc oameni la Burjuc şi c.am
Recuperarea şi utilizarea cît mai eficientă se lucrează intens la în tot atîţia la Gurasada. Pî
dc
culturii
po
treţinerea
nă în prezent, praşila ma
rumb. In prima unitate nuală a fost efectuată pe
a materialelor refolosibile s-au prăşit mecanic cele 70 de ha la Gurasada şi
125 ha semănate cu po
rumb — lucrare efectuată 65 de ha la Burjuc. Lu
— Reciclarea recurselor varăşul Nicolae Ceauşescu, lectivul întreprinderii pe cuperare şi valorificare a de mecanizatorul Tiberiu crarea trebuie grăbită, de
se înscrie printre sarcinile tuturor oamenilor muncii,, care o coordonaţi în direc resurselor provenite de la Stăniş — iar în cea de a oarece mai sînt de prăşit
de însemnătate deosebită menită să conducă Ia lăr ţia materializării acestei întreprinderile hunedorene, doua,, prima praşilă s-a- 35 de ha la Gurasada şi
ale dezvoltării intensive a girea bazei de materii pri deosebit de importante sar instituţiile social-cul tura încheiat pe cele 100 ha cul 40 de ha la Burjuc. Con
economiei româneşti în ac me a economiei naţiona cini ? le, de la populaţia din tivate cu porumb şi a în siliile populare, conduce
tualul cincinal. Transpune le, la mal buna aprovizio- — Pe baza orientărilor zonă. Prin măsurile între ceput praşila a Il-a. Lu rile celor două unităţi au
rea în practică a aceste! prinse de organul colectiv crarea o efectuează meca datoria să-i mobilizeze la
sarcini presupune intensi de conducere, lucrătorii ce nizatorul Virgil Tudosin, sapă pe toţi oamenii apţi
ficarea eforturilor oameni BUCHII inwiEBBTOî 1 IIlMiflffiiillIMItiV lor şase centre de recupe cel care a şi însămânţat de muncă ai satelor, folo-
lor muncii în direcţia creş rare din judeţ, toţi facto sindu-se din plin timpul
terii gradului de recupera rii cu răspunderi în acest această cultură. bun de lucru.
re şi utilizare, în condiţii nare a întreprinderilor, la Ş‘ indicaţiilor date de se- domeniu şi-au intensificat — Ne străduim — arăta In ambele unităţi agri
de eficienţă economică, a reducerea cheltuielilor ma cretarui general al parti eforturile pentru identifi Maria Nicolae, inginerul cole la care ne referim a
tuturor materialelor refo teriale şi a costurilor pe dului, tovarăşul Nicolae carea, stt'îngerea, sortarea, şef al C.A.P. Burjuc — să început şi se desfăşoară în
losibile. De altfel, aceasta unitatea de produs. Vă ru Ceauşescu, în perioada ca depozitarea, prelucrarea şi efectuăm toate lucrările de ritm înalt recoltarea fura-
este una dintre sarcinile găm să ne spuneţi, tovară re a trecut din acest an întreţinere a culturilor- la
prioritare trasate de condu şe Dorin Jude, director al am pus un accent sporit LIVIU BRAICA timp şi d'e cea mai bună TRAtAN BONDOR
cerea partidului şi statu f.J.R.V.M.R. Hunedoara- pe urmărirea sistematică a calitate. Ceea ce s-a lucrat
lui, personal de către to- Deva, cum acţionează co- procesului economic de re (Continuare în pag. a 2-a) pînă acum — s-a făcut te (Continuare în pag. a 2-a)
