Page 86 - Drumul_socialismului_1986_05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULU

Baza de materii prime şi resurse energetice - factor Dialog viu, antrenant, fructuos

hotăritor pentru progresul economico-social al patriei pe un frumos platou montan

(Urmare din pag. 1) plan cincinal rezultate po­ la parametri optimi a com­ Poiana Răchiţelei, sat al progresul neîntrerupt în cut a locuitorilor de pe a- 20,00 1
zitive în producţie. Stau plexelor mecanizate şi civilizaţie şi bunăstare. ceste plaiuri, munca isto­ 20,20 A
comunei
mărturie şi locurile frun­ combinelor de tăiere, a tu­ avut loc, Cerbăl. Aici a Salutând cu căldură şi vitoare la bocşe, oieritul, 11
trecute,
zilele
Programul-directiva de cer­ taşe ocupate în acest în­ turor maşinilor şi instala­ respect prezenţa oaspeţilor I'-«P5 E
cetare şi dezvoltare în do­ ceput de an în întrecerea ţiilor din dotare, promo­ „Tribuna democraţiei". — reprezentanţi ai mai remarcând transformările ş
Acolo sus, pe un platou
ce au avut loc în viaţa lor
meniul energiei pe perioa­ socialistă pe ţară de uni­ varea unor noi telmologii, multor unităţi industriale în anii construcţiei socia­ 20.50 a
da 1981—1990 şi orientările tăţi reprezentative ale in­ utilizarea raţională a for­ situat la peste 1 000 m alti­ şi instituţii judeţene, între liste. S-au electrificat, cu fc
principale pînă în anul dustriei hunedorene, cum ţei de muncă şi a timpu­ tudine, satul se înfăţişea­ care ai C.S.II., I.T.A., ani în urmă, toate satele 21,10 A
2000, precum şi alte pro­ sînt E. M. Mintia-Veţel, lui de lucru în subteran, ză ca o linişte, sub cer I.F.E.T., Ocolul silvic Hu­ comunei, s-au construit 21.50 1
grame speciale pe sectoare I.P.E.G. Deva, I.E. Deva, întărirea disciplinei etc., senin şi calm, ascuns prin­ nedoara, I.M.I-L, policlinica magazine, dispensare, casa
şi
pruni,
nuci,
tre
cireşi
ale industriei extractive, E.M. Deva, I.M. Dîlja. cît şi prin punerea în func­ scumpii, mişeîndu-se domol municipală Hunedoara, di­ Comunală, s-au făcut dru­
în cadrul acestor progra­ Continuînd linia, genera­ ţiune a noi şi moderne ca­ recţiile comercială şi de muri noi, s-a îmbunătăţit
me, aşa după cum a sub­ lă a politicii sale economi­ pacităţi de extracţie. şi sigur înainte, spre ele­ drumuri şi poduri — pri­ transportul; înfăţişarea sa­
liniat în repetate rîn- ce — de dezvoltare perma­ Desfăşurarea eficientă a vaţie materială şi spiri­ marul comunei, Vasile telor s-a schimbat, iar
duri tovarăşul Nicolae nentă, în ritmuri crescînde, procesului dezvoltării in­ tuală, în matca noastră Popa a înfăţişat principa­ oamenii muncesc şi trăiesc
Ceauşescu, cercetarea geo­ a bazei de materii prime tensive şi calitative în ac­ socialistă generoasă. nuc
logică are un rol de o în­ şi resurse energetice — la tuala etapă face necesar ca în a treia decadă a lunii lele preocupări ale locuito­ incomparabil mai bine, mai dioprt
semnătate deosebită în asi­ fundamentarea căreia se­ în unităţile din judeţul mai, acolo, la Poiana Ră­ rilor comunei Cerbăl pen­ omeneşte. 6,15 SI
gurarea economiei naţiona­ cretarul general al parti­ nostru să se situeze în cen­ chiţelei Ccrbălului — am­ tru înfăptuirea sarcinilor Dialogul „s-a încălzit", a In ini
le cu surse de energie şi dului şi-a adus o contribu­ trul atenţiei înfăptuirea bele cu umbre şi rezo­ cconomico-sociale şi cul­ devenit mai concret, pe sulul
diojui
cu materii prime din dife­ ţie de cea mai mare im­ programelor privind înde­ nanţe de puritate, cu turale ce le revin în a- măsură ce se derula, expri- t-arft;
rite domenii, atît pentru portanţă, în următorii ani plinirea exemplară a sarci­ frumos cîntcc de talangă ceastă perioadă şi în mînd aspiraţia firească a 8,10 C
perfecţiona­
oamenilor
la
dezvoltarea forţelor de se va pune accentul pe nilor de plan pe anul 1986 şi poezie, purtat în braţe perspectivă. în esenţă, lo­ 3.00 B
Kăspu
producţie şi întărirea bazei creşterea producţiei de şi pe întregul cincinal. de vînturi calde şi line, cuitorii acestor sate aduc re, la devenire si împlini­ lor; 1
tehnico.-materiale, cît şi cărbune şi de minereuri, Oamenii muncii liunedo- împreună cu grai de cio- re. Treptat, s-a formulat 10.05 (
asis­
îmbunătăţirii
dorinţa
pentru creşterea avuţiei de alte resurse minerale reni din sectoarele de ma­ cîrlie, invocînd floare şi tenţei medicale, a apro­ popul
Oraţie
naţionale şi ridicarea, pe utile şi nemetaliferc, de terii prime şi resurse ener­ animal sălbatic — abia în­ „Tribuna vizionării magazinului să­ lui
această cale, a nivelului energie electrică, de care getice trebuie şă valorifi­ floreşte liliacul, iarba abia tesc, preluării la timp a Cintct
voluţ.i
de trai material şi spiri­ ţara arc acută trebuinţă. ce, aşa cum a recoman­ ajunge la un lat de mină, democraţiei" riţa; j
tual al poporului. Acestea sînt, de altfel, dat tovarăşul Nicolae iar cucul îşi aruncă peste animalelor contractate, a 11.05 :
Acţionînd sub impulsul sectoarele cheie ale econo­ Ceauşescu, în grad cît mai văi, izvoare şi cetini cîn- la Poiana Răchiţelei transportului în comun şi lor ;
:
acestor imperative majore mici n-a ţ o hale, sectoare în înalt, însemnatul potenţial tecul său unic, etern de multe altele. Oamenii ar 12.00
12.05
— determinante ale pro­ care judeţului nostru îi re­ productiv disponibil, să ac­ bucurie şi tinereţe. vrea să aibă şi un telefon Din (
gresului şî prosperităţii pa­ vin mari sarcini. Sporurile ţioneze cu hotărîre pentru Dimensiunea satului se o contribuţie importantă în sat, şi un cîntar pen­ 13.00 1
triei socialiste —, oame­ la producţia de cărbune materializarea sarcinilor exprimă extrem de revela­ la formarea şi dezvoltarea tru vite, şi cizme de cau­ diojui
nii muncii din sectoarele cocsificabil şi energetic din încredinţate, creînd astfel tor în faptul că şcoala şi fondului de stat de pro­ ciuc, şi caiele şi rafuri de de şt:
peutri
miniere şi energetice ale Valea Jiului, la minereuri, o bază trainică pentru în­ căminul cultural se întru­ duse agroali montare, la căruţe şi altele. tliojur
judeţului nostru — apre­ în cadrul C.M. Deva, se tregul cincinal, pentru ac­ pează într-o clădire, în realizarea sarcinilor de Pe loc, cu toţii de faţă, zeta t
ciat ca mare rezervor de vor realiza pe seama creş­ centuarea dezvoltării mul­ întregime din structură autoaprovizionare terito­ „Tribuna" a şi stabilit con­ lot in
65 al
materii prime şi resurse terii productivităţii mun­ tilaterale a patriei noastre lemnoasă, ambele institu­ rială. tribuţia fiecărei părţi — a 17,30
organelor
şi
a
locuitorilor
energetice — au obţinut în cii, prin planificarea şi or­ şi realizarea bunăstării ma­ ţii avînd menirea de a Apoi, Ionel Codreanu, reprezentate aici — la 18.00
letin
lunile trecute din primul ganizarea temeinică a lu­ teriale şi spirituale a în­ purta peste ani ştafeta director adjunct al Cabi­ soluţionarea- problemelor vista
an al celui de al optulea crului în şbntajo, folosirea tregului popor. muncii pămîntului şi edu­ netului judeţean pentru dezbătute. tlio ;
caţiei oamenilor. Deci, a- activitatea ideologică şi La rîndul său, procuro­ ţii, n
* M,
coio, în cămin şi şcoală politico-educativă, a în­ rul Gheorghe Igna a vor­ 20
s-au adunat bărbaţi, femei,
Recuperarea şi utilizarea cît mai eficientă tineri şi copii, îmbrăcaţi treţinut un real interes bit sătenilor despre unele Mc
mflllC!
asupra unor probleme mari
sărbătoreşte, în frumoase ale lumii de astăzi, între prevederi legale cu care tia dt i
oră
ei vin în contact mai frec­
a materialelor refoiosibile şi curate straie pădureneşti, caro dezarmarea şi, în vent, cum trebuie să se Noctu
şi au aşteptat tăcuţi şi cu primul rînd, cea nucleară, comporte pentru a le res­ — 24,0
(Urmare din pag. 1) numai la cîteva sortimen­ activitatea de recuperare a flori sosirea oaspeţilor. lichidarea subdezvoltării, pecta.
te care „cîntăresc" mai hârtiei şi cartoanelor, a tex­ După ora prânzului, dia­ foametei şi ignoranţei în Acolo, pe platoul mon­
predarea resurselor mate­ greu în realizarea planului tilelor şi cioburilor de sti­ logul s-a înfiripat şi s-a diverse zone ale Pămîntu­ tan de la Poiana Iîăchiţe-
riale refoiosibile existente, întreprinderii noastre. clă de la populaţie. Orga­ făcut un fir de caicr alb, lui. Starea de ascultare lci, oamenii respiră aer
obţinînd rezultate pozitive — Cum colaboraţi cu nizaţiile U.T.C., de pionieri, participanţii înşirîrrd pe tăcută s-a transformat în curat, muncesc cu sîrg şi-şi
la majoritatea sortimente­ furnizorii de... materii pri­ responsabilii noştri din el nestemate desprinse din exclamaţii la evocarea u-
D
lor. me pentru dumneavoas­ mediul rural pot să-şi adu­ ideile şi programele parti­ nor drame din diverse trăiesc viaţa în linişte şi în O
Răchiţelei
bucurie.
Poiana
— Sarcinile pe acest an tră ? că o contribuţie mai în­ dului, ale secretarului său ţări, a pericolului nuclear nu se destramă şi nu co­ Alice
sînt mobilizatoare. Com­ — Spuneam că sîntem in semnată la valorificarea a- general, tovarăşul Nicolae ce ameninţă omenirea. , boară, răniîne credincioasă DOAI
parativ cu primele patru plină campanie de reorga­ ccstor resurse valoroase. Ceauşescu, pentru binele sala
iuni din anul trecut, ce re­ nizare a activităţii de re­ Economia judeţului Hu­ patriei, al fiecărei locali­ învăţătorul satului, Va­ acestui plai de mioare. ticni,
uita i
zultate s-aU înregistrat în cuperare. Ei bine, în a- nedoara, prin specificul tăţi, nu înşirat dorinţe, sile Ciuculescu, a vorbit, Are mulţi tineri şi tinere, Hotel
1986 ? cest început de an, cele său, dispune de importante cugetări şi angajări. apoi, despre activitatea e- care nu vor să-şi pără­ FETII
— în ansamblu bune. Ele mai multe unităţi au înţe­ cantităţi de materiale re­ Pentru început, tovarăşa ducativă desfăşurată de sească satul, dimpotrivă — Kralj
sători
nu exprimă însă adevăra­ les că trebuie să recupe­ foiosibile — feroase, nefe­ Rafila Iacob, preşedintele căminul cultural şi şcoală, să-l întărească şi să-l înti­ Noicr
tul nostru potenţial de reze şi să valorifice aşa- roase, de altă natură — Comitetului judeţean de despre nevoia dezvoltării nerească. Iar această vre­ săi (l
Se î
muncă. Posibilităţile de zisele „deşeuri" metalice care trebuie valorificate în cultură şi educaţie socia­ bazei materiale a acestei re merită efort şi sprijin tural)
de nădejde.
care dispunem sînt mai sau de altă natură, atît de totalitate. în acest scop ne listă, vicepreşedinte al activităţi, angajîndu-se să (I.ucc
mari. Trebuie să ne orga­ valoroase pentru economia vom concentra forţele de Consiliului judeţean al creeze şi în acest sat cîte­ CORNEL ARMEANU Paloş
nizăm însă mai bine, să naţională. Exemple: C.S. care dispunem. I.J.R.V.M.R. F.D.U.S., a înfăţişat cîteva va formaţii artistice de a- nerui;
cerea
reactivăm activitatea de Hunedoara, I.P.I.C.C.F., Hunedoara-Deva — aceas­ direcţii de acţiune cu­ matori, care să aducă în tezat)
recuperare din toate între­ I.R.E., D.J.P.Tc., I.C.S.A.P. ta este hotărîrea colectivu­ prinse în documentele „Cîntarea României" por­ K-'-'j
prinderile, să valorificăm — din Deva, C.T.E. Mintia, lui nostru — trebuie să re­ celui dc-al XÎII-lea Con­ tul, datinile şi obiceiurile La întreţinerea C
r.
cît mai eficient resursele m i n e l e Paroşoni, Uri- gres al partidului, a căror f r u m o a s e ale satului. bunic j
de care dispunem. Faţă de cani, Vulcan, Lonea, devină unitate fruntaşă pe înfăptuire să asigure tre­ Gheorghe Peticei, Fabian GIU-:
aceeaşi perioadă a anului I.P.S.R.U.E.E.M. şi I.U.M. ţară în întrecerea socialis­ Lăscuş şi Petru Dîrnules- cuSturilor de t
trecut, din situaţiile noas­ Petroşani şi altele, care au tă cu alte întreprinderi cerea României lâ stadiul cu, oameni bătrîni, au e- Eboli
da);
-
tre rezultă următoarele manifestat o preocupare din ramură. de ţară mediu dezvoltată, vocat viaţa grea din tx e- (Urmare din pag. 1) coluli
creşteri la recuperări de constantă pentru predarea Sonai
materiale: la oţel cu 8,1 resurselor refoiosibile de cului
la sută, la fontă — 52 la care au dispus. Alte unităţi în taberele de vară—activitate responsabilă jeldr. La Burjuc s-a în­ SIME
lăreţi
sută, la cupru — 22,1 la — I.M.e-, Deva. I.S.C.I.P. cheiat prima coasă pe cele roşul
sută, la alamă — 29 la su­ şi F..G.C.L. Orăştie, I. M. 20 de ha cultivate cu tri­ nic, ;
tă, la bronz — 19,3 la su­ Hunedoara, I. M. Petrila, pentru sporirea producţiei de lapte foi — lucrare ce a exe­ GHE1
du Ic
tă, la plumb — 5,3 la sută, I.F.E.T. Deva şi enumera­ cutat-o mecanizatorul Iacob
la cenuşi de plumb — 41,8 rea ar putea continua — Rubi. în zilele următoare
la sută, la zinc — 500 la acţionează mai slab în a- — Conducerile unităţilor — Cum evoluează pro­ tul vacilor, condiţie esen­ recolta se va aduna şi se
sută, la aluminiu — 5 la ceastă privinţă, considerînd agricole din consiliul nos­ ducţia de lapte ? ţială pentru sporirea con­ va transporta în baza fu­
sută, h). cenuşi de alumi­ planul de recuperare drept tru au acordat o mare a- — De cînd animalele au tinuă a producţiei de lap­ rajeră a fermei zooteh­ |V
asigurării
niu — 68,3 la sută, la car- o... activitate oarecare. Pe tenţie pentru buna condiţii­ ieşit la păşune, creşte con­ te ? nice.
lor
desfăşu­
buri metalice — 175 la su­ lîngă faptul că nu respec­ tinuu. Dacă la 1 mai livram — La C.A.P. Turdaş, Be­ Liviu Furdui, inginerul Foi
tă, la cărămizi refractare tă prevederile sortimentale rare a păşunatului anima­ la fondul de stat 3 950 litri riu şi Orăştie există pă­ şef al C.A.P. Gurasada, ne Ii £rt
lelor — arăta tovarăşa Sil­
şuni
tarlalizate,
că
astfel
— 320,3 la sută, la liîrtie cantitative, neglijează şi lapte, în 10 mai am pre­ spunea: riabi
noap
şi cartoane — 28,4 la su­ calitatea, se abat de la via Nicula, care coordonea­ dat 5106 litri, iar în 13 se realizează un păşunat VinU
tă, la materiale textile — prevederile legale de livra­ ză activitatea zootehnică mai 5 858 litri. Cele anai raţional; în celelalte uni­ — Hotărîrea noastră este modt
195,8 la sută, la sticlă — re a materialelor refoiosi­ în C.U.A.S.C. Orăştie. în tăţi se urmăreşte pă.şuna- aceea de a asigura întrea­ minii
138,5 la sută, la total cau­ bile. Noi vom căuta să sta­ această primăvară au avut rea pe porţiuni. în unită­ ga cantitate de furaje ne­ între
cele
ciuc — 47,5 la sută, la ma­ bilim un dialog apropiat loc acţiuni de masă la C.U.A.S.C. Orăştie ţile cooperatiste din Orăş­ cesară bunei desfăşurări a 27 g
se plastice — 197,1 la su­ şi fructuos cu aceste între­ curăţarea şi fertilizarea tie şi Beriu, ca şi la Aso­ viitoarei stabulaţii a ani­ dimii
tă ş.a. Desigur, gama ma­ prinderi, pentru a evita pajiştilor naturale, în toa­ ciaţia economică intercoo- malelor. ceaţJ
— Sînt' condiţii în acest
terialelor recuperabile este necazurile de natura amin­ te comunele. mari creşteri ale produc­ peratistă din Beriu, se face sens ? La
mult mai, largă; în enume­ tită. De aşemenea, încă nu — Cîte tabere de vară ţiei de lapte marfă s-au păşunatul animalelor şi — Da. Ploile căzute în Ii pr
după mulsul de seară, me­
cu c
rarea făcută ne-am oprit decurge cum trebuie nici există în C.U.A.S.C. Orăş­ înregistrat la Asociaţia e- am ia
tie ? conomică intcrcooperatistă todă ce se va extinde în ultima vreme au favorizat aven
— Unsprezece pentru va­ din Beriu, C.A.P. Pricaz, perioada următoare şi la creşterea lucernei, trifoiu­ do c
CU TOŢI INDICATORII DEPÂSITI celelalte unităţi. lui şi ierbii pe fineţe. în­
cile cu lapte şi tot atîtea Mărtineşti şi în alte uni­ Vinti
Colectivul de muncă al Sporurile de producţie în­ pentru tineretul bovin. în tăţi. — Ce ne puteţi spune treaga suprafaţă de pro­ moţii
cal '
Secţiei de cherestea Vaţa registrate au la bază creş­ patru unităţi agricole va­ — Sînt asigurate condiţii despre taberele pentru ti­ duse furajere a fost re­
de Jos a obţinut, în pe­ terea productivităţii mun­ cile cu Lapte păşunează în pentru preluarea laptelui 7 neretul bovin ? partizată pe formaţii, pe Pe:
rioada care a trecut de la cii cu 2,1 la sută peste apropierea fermelor zoo­ — Da. Acolo unde nu — Şi aici sînt asigurate membrii cooperatori şi vom zile:
tat i
începutul anului, rezulta­ sarcina stabilită. O con­ tehnice, astfel că nu se ri­ poate intra cisterna, lapte­ toate condiţiile pentru bu­ strînge recolta la timp, evi- rui
te bune în producţie la tribuţie însemnată la ob­ dică probleme în ce pri­ le este coborât cu căruţe la na desfăşurare a păşuna- tîndu-se orice risipă. cal
toţi indicatorii. Astfel, la ţinerea acestor rezultate veşte adăparea şi adăposti- locurile stabilite, unde este tului. în tabere există apă, în cele două comune a ploal
cări
producţia globală, sarcini­ şi-au adus-o lucrătorii rea lor. în taberele preluat de maşini. Ţin să adăposturi pentru îngriji­ început şi recoltarea finu­ suflE
le de plan au fost depă­ Ionel Nicolae, Roman pentru vacile cu lap­ precizez că, pînă în pre­ tori, ţarcuri pentru anima­ lui de pe marginea şose­ sili c:
şite cu 1,2 la sută, la Meltiş, David Feher, Ian- te sînt asigurate condiţiile zent, graficul stabilit în le ş.a. Au fost asiguraţi lei naţionale — lucrare ce din
pera
producţia netă cu 8 la cu Baliţa, Ioan Toc, necesare pentru buna des­ ce priveşte preluarea lap­ reproducătorii necesari. Du­ se apropie de sfârşit — şi
sută, la producţia sorti­ făşurare a păşunatului: a- telui a fost respectat, ast­ pă părerea mea, păşuna­ de pe lîngă drumurile co­ 0 şi
max
mentală cu 1 500 mc che­ Nicolae Crepcia, Sofia dăposturi pentru îngriji­ fel eu n-au fost probleme tul anintalelQr a început şi munale. Lucrarea se cere, grad
restea de fag şi mai mult Obîrşan şi alţii. (Vasile din acest punct de vedere. se desfăşoară în bune con- de asemenea, grăbită de­ prin-
de 25 mc lăzi din fag. Grigoraş, corespondent). tori, ţarcuri pentru anima­ ddţiuni. oarece iarba este mare, nu­
le, apă pentru adăpat ş.a. —■ Cum se face păşuna- TRAIAN BONDOR mai bună de coasă.