Page 89 - Drumul_socialismului_1986_05
P. 89
«w*-.
USCrVRA
Inaugurarea expoziţiei omagiale „Marile bătălii
revoluţionare ale clasei muncitoare condusă de
y
Partidul Comunist Român în anii luptei ilegale,
eroismul clasei muncitoare în vasta operă
de făurire a societăţii socialiste"
mutam
în cursul zilei de marţi, blicli Socialiste România, înflăcărat, care şi-a dedi»
s-a deschis, în sala Dallcs ccl mai iubit şi stimat fiu cat viaţa, din cei mai ti
din Capitală, Expoziţia o- al naţiunii noastre. neri ani, slujirii cu cre
maglală de artă „Marile La vernisaj au luat par dinţă a măreţelor idealuri
bătălii revoluţionare ale te tovarăşii Ion Coman, de libertate şi fericire, de
clasei muncitoare condusă Dumitru Popescu, Petru progres ale poporului ro
Anul XXXVIII, nr. 8 873 MIERCURI, 28 MAI 1986 4 pagini — 50 bani de Partidul Comunist Ro Enache, Mihai Gere, Su- mân, pentru triumful so
mân în anii luptei ilegale, zana Gâdea. cialismului şi comunismu
eroismul clasei muncitoa Au fost, de asemenea,- lui pc pămîntul României,
re în vasta operă de fău prezenţi membri ai C.C. al expoziţia marchează, prin
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ rire a societăţii socialiste". P.C.R., activişti de partid intermediul unui mare nu
şi de stat, membri ai con
Expoziţia
măr dc lucrări dc pictură,
este
dedicată
împlinirii unei jumătăţi de ducerii uniunilor de crea sculptură, grafică, artă de
veac de la procesul mili ţie, reprezentanţi ai vieţii corativă realizate de crea
Perseverenţă şi răspundere ia întreţinerea tanţilor comunişti şi anti noastre culturale şi ştiinţi ga ţară. momente memora
torii de frumos din întrea
fice, un numeros public.
fascişti de la Braşov, mo
ment de seamă al istoriei Cuvîntul de deschidere a bile ale luptei revoluţio
culturilor şi recoltarea furajelor! noastre naţionale, care a fost rostit de tovarăşa Su- nare a clasei noastre mun
înscris în nemurire nume
sub
su
citoare,
Gâdea,
zana
membru
conducerea
le unul tînăr comunist ne pleant al Comitetului Po Partidului Comunist Ro
— Piuă acum pot să mă rul Vasile Lungu a înche Sidoniei Presecan, Silviei înfricat din anii de res litic Executiv al C. C. al mân, împotriva pericolului
declar mulţumită — spunea iat praşila mecanică pe C.ismaş şi Lctiţiei Oprean trişte, cel care avea să de P.C.R., preşedintele Consi fascismului, pentru apăra
Eugenia Lazăr, primarul toată suprafaţa ocupată cu efectuau întreţinerea' cu'i- vină fondatorul României liului Culturii şi Educa rea independenţei naţiona
comunei Dobra — de mo porumb, cooperatorii din turii de ccapă. O atenţie moderne, tovarăşul Nicolae ţiei Socialiste. le şi integrităţii teritoriale
dul cum se desfăşoară lu brigăzile conduse de Aurel deosebită se acordă irigă Ceauşcscu, secretarul gene Aducînd un fierbinte o- a ţării.
crările agricole în unităţile Mihuţ şi Elena Şindea au rii legumelor, brigadierul ral al Partidului Comunist magiu tovarăşului Nicolae
din comuna noastră. Majo intrat cu sapa la efec Ioan Şindea, un bun or Român, preşedintele Repu- Ccauşescu, revoluţionarul (Continuare în pag. a 3-a)
ritatea oamenilor — meca tuarea praşilei manuale. ganizator al muncii, stră-
nizatori, cooperatori şi spe Bine se acţionează şi la duindu-se ca totul să se
cialişti — acţionează cu recoltatul furajelor. Me desfăşoare „ca la carte". Fier, talc şi dolomifâ Mai muStâ preocupare
perseverenţă şi răspundere canizatorii Tiberiu Dorea, Iar felul în care se pre peste plan
la întreţinerea culturilor zintă culturile de legume
prăşitoare, la recoltarea şi la această dată, confirmă Minerii şi preparato pentru,, plombarea"...
depozitarea furajelor, în Comuna Dobra hărnicia .şi răspunderea cu rii din întreprinderea
grădinile de legume. Do care s-a muncit. minieră Hunedoara îşi
rim ca la Congresul ţără La C.A.P. Lăpuşnic se justifică aspiraţiile lor drumului calcarului (M)
nimii, care îşi va desfăşu Adrian Flocan şi Iăcob muncea, de asemenea, pe Ia cucerirea unui loc
ra lucrările în această Popa au recoltat, balotat mai multe fronturi. Meca fruntaş în întrecerea so Ca orice drum, cel al de lucru, excavatoarele nu
săptămână, să ne prezen şi transportat în baza fu nizatorul Ghcorghc Simode, cialistă pe anul 1986, calcarului arc şi ci un sînt folosite cu maximum
tăm cu fruntea sus. Acest rajeră trifoiul şi lucerna care efectua praşila a Il-a în care sînt angrenate punct dc plecare. Acesta de eficienţă, aceasta fiind
lucru îl argumentăm cu de pe 43 de ha. Inginera la porumb, încheiase, pînă toate unităţile compo este Atelierul de calcar una dintre cauzele care
faptul că pra.şila I manuală Argentina Mihuţ, şeful fer ieri, lucrarea pe 15 ha din nente ale Centralei mi Crăciuneşti, din cadrul au dus la înregistrarea,
la sfecla furajeră este în mei zootehnice, preciza că cele 51 de ha cultivate. nereurilor Deva. Argu uzinei nr. 2 a Combinatu după patru luni din 1086,
cheiată, acum efeotuîndu-sc, s-au însilozat 200 tone fu Rcbilonatul al doilea la mente: cele 1240 tone lui siderurgic Hunedoara. a unei restanţe la activi
unde este cazul, praşila a raje şi s-au pus la adă cartofi este, de asemenea, fier în minereu marfă, tatea de transport auto de
IT-a. La cartofi s-au în post în fînare 50 de tone 1030 tone doloniită şi 3 Ca orice activitate de pro 12 200 tone calcar faţă de
cheiat două praşile meca de lucernă. MIRCEA LEPÂDATU tone talc micronizat ob ducţie. aprovizionarea cu planul asumat de I.T.A.
nice, iar la porumb, în în grădina de legume, ţinute peste planul „la calcar a celor două com întreţinerea drumurilor
fiecare unitate se execută cooperatoarele din echipele (Continuare în pag. a 3-a) zi" al acestei luni. binate din judeţul nostru dc la carieră la staţia de
praşila a 11-a. La această în cantităţile şi sortimen concasare. în lungime de
cultură, se efectuează şi tele prevăzute prin plan 7 km (pentru treapta a
praşila manuală, dar nu este condiţionată, in mare Il-a) şi 5 km (pentru
mai acolo unde este ne măsură, de modul în care treapta a III-a), cele două
cesar, întrucît 70 la sută demarează această activi drumuri pe care se trans
din suprafeţele ocupate cu tate. în cazul de faţă — portă calcarul extras din
porumb au fost erbicidate. dc modul în care colecti cariera Crăciuneşti pînă
Cum este vremea recoltă vul atelierului se achită de la staţia de concasare de
rii furajelor, nc-am mo sarcinile ce îi revin, res la Fizeş au nevoie de o
bilizat forţele şi la aceas pectiv derocarea. încărca toaletare permanentă, dat
tă importantă lucrare,că rea în autobasculante, în fiind faptul că din auto
reia în fiecare unitate i se treţinerea drumurilor de la basculante cad frecvent bu
acordă atenţia -cuvenită. carieră la staţia dc con- căţi mari de rocă. Sub
Trifoiul şi .lucerna se re casare, prelucrarea şi în liniem că această activita
coltează mecanic, iar fînu- curcarea în vagoane a te (plus pregătirea frontu
rile manual, cu cosaşii. în calcarului. Pentru o ana rilor de forare şi a hălzii
legumicultura se efectuea liză detaliată a acestui dc zgură) se execută cu un
ză plantările pe ultimele complex de activităţi, am buldozer a cărui cotă do
combustibil
repartizată
suprafeţe şi acordăm mare apelat la datele furnizate pentru o lună de zile îi
atenţie irigării culturilor.
dc sing. Cornel Iuga. de pcrniţle. funcţionarea timp
Intr-adevăr, în satele co la sectorul carieră, Lazăr de 16 ore în întreg acest
munei Dobra se munceşte Avram. de la evidenţa interval (!').
cu răspundere în. această transporturilor I.T.A. şi Prelucrarea şi încărcarea
perioadă. La C.A.P. Do C.F.R. şi Carol Ileutschy, în vagoane a calcarului.
bra, după ce mecanizato- maistru principal specia Iată. în sfîrşit, douii acti
list, şeful staţiei de con- vităţi în care au fost solu
casare. ţionate multe dintre minu
Derocarea. Calcarul se surile semnalate' în ultimii
Prioritate îndeplinirii | extrage din cariera .Cră ani şi - în cuprinsul anche
sarcinilor la exporl » ciuneşti din anul 1964 telor. organizate de ziarul
încoace. Tehnologiile de nostru pe drlimbi Palma
Este vremea recoltării furajelor, a trifoiului, lueenici şi ierbii de pc tinetele na derocare sînt cele prin rului. Respectarea disci
în contextul aplicării * turale. La C.A.P. Gcoagiu, ea şi in celelalte unităţi din judeţ, se acţionează cu utilaje
noii legi a retribuirii în | de mare randament dar şi cu cosaşii, la recoltatul şi Ir;) .portul nutreţurilor din cîmp. găuri de foreză cu cuptor plinei tehnologice ş-i a
acord global şi în acord J şi prin galerii de minare. muncii, calitatea lucrări
exploatea
Actualmente
se
direct a personalului > ză în treptele a doua (anul lor dc întreţinere şi r c-
muncitor, la întrepriii- l acesta rezervele de aici vor paraţii la utilajele şi insta
derea chimică Oră.ştic J fi epuizate) şi a treia ale laţiile din dotare au elimi
se bucură do o atenţie ] Muncim pentru propriu! nostru viitor carierei. fiind prevăzută nat duratele lungi de sta
deosebită îndeplinirea > ţionare la descărcare a
a
de
sarcinilor ce revin co- I Ca o strălucită materia tontelor probleme ale pro ror tinerilor la înfăptuirea deschiderea celei semestrul autobasculantelor, nereali-
patra
trepte
(în
lectivului în livrarea la J lizare a politicii partidului ducţiei, alături de oamenii sarcinilor acestui an şi ale doi al anului în curs). zarea pc sortimente a cal
termen, în cantităţile şi j nostru, industriei'■ mânieipiu- cu experienţă, de comu întregului cincinal. Creşte carului, locaţiile mari pri-
Ia calitatea prevăzute, a * lui Deva i s-a adăugat in nişti. Se află întotdeauna rea productivităţii muncii şi încărcarea calcarului în ' cinuitc de staţionarea va
produselor destinate j ultimul an al cincinalului acolo unde este nevoie de calităţii producţiei, desfăşu autobasculante. Sînt fo goanelor la' încărcare.
partenerilor externi. Do- | ce a trecut, o nouă uni ei: la reparaţiile capitale losite trei excavatoare de Rezultatele obţinute în
vezi grăitoare în acest.' tate. O întreprindere tină- ale utilajelor miniere de rarea unei activităţi eficien mare capacitate (unul în perioada care a' trecut dc
sens constituie cele 9,58 | te sînt doar cileva din do treapta a Il-a şi celălalte la' începutul anului' sînt
procente cu care a fost meniile ce se allă perma două în treapta a IlI-a).
depăşit planul total Ia I rubrica tineretului nent in atenţia organiza Interlocutorii noştri au MIRCEA DIACONU
export în perioada ce * ţiilor noastre U.T.C. Am recunoscut însă că, uneori,’
a trecut din această lu- t pornit de la premisa că aflîndu-sc în fronturi slabe (Continuare în pag. a 3-a)
na, pe devize libere I ră, care se alirină din ce mare capacitate, la lucră numai prin întronarea unei
prevederile fiind reali-. ' în ce mai mult in rindul rile de montaj, în turnăto discipline severe, otît in ac
zatc integral, iar pe re- J unităţilor de prestigiu din ria de oţel, la punerea in tivitatea profesională, cit ARGUMENTE ALE VREDNICIEI
Iăţia C.T.S. plusul ridi- * municipiu. funcţiune a noilor capa şi in viaţa. de organizaţie,
cîndu-sc la 20 la sută. | U.P.S.R.U.M. Deva este o cităţi. Colectivul de oameni ai muncii din întreprinde
Merite deosebite în ob- J întreprindere tînără din Âvind in vedere tinere putem obţine o calitate rea „Marmura" Simeria îşi sporeşte eforturile în ve
ţinerea acestor succese t toate punctele de vedere - ţea colectivului nostru, co derea încheierii cu bune rezultate în producţie şi a
revin colectivelor de oa- ' are abia un an de exis mitetul U.T.C.; sub directa REMUS BOARTEŞ, celei de a cincea luni a acestui an. Argumentele de
meni ai muncii din sec- J tenţă, rar majoritatea oa secretarul comitetului plinei angajări se constituie în realizările „la zi" ale
ţia mase plastice şi a- | îndrumare a organelor şi U.T.C. de la celor ce muncesc în atelierele de prelucrare şi de dale
lelierul de oxizi de ' menilor muncii o formează organizaţiilor de partid, ac U.P.S.R.U.M. Deva mozaicate: depăşirea cu 7 la sută a planului Ia pro
fier. tinerii, li intilntm pretutin ţionează cu hotărire pentru ducţia marfă, cu 18 Ia sută la placaje din marmură
deni la rezolvarea impor- sporirea contribuţiei tutu (Continuare în pag. a 3-a) şi cu 10 ia sută la dale mozaicate.