Page 94 - Drumul_socialismului_1986_05

rag. z
DRUMUL SOCIALISMULUI

In jurul
Conducere • Exigenţă • Responsabilitate misie d
dinţa c
Congre:
consiliil
O ale
cole so
„Nu-i suficient să-ţi cunoşti sarcinile, ci să te Despre creşterile, sub gii ţâri
t Gospodine şi activiste obşteşti toate aspectele, înregis­ liilor oi
din ind
implici cu rîvnă pentru materializarea lor“ In Hunedoara, zona in au luat pe cont propriu ' trate în ultimii ani de silvicult
prestigiosul colectiv mun­
rirea a
20,00 Tel
care activează aceste har­ confecţionarea a o serie ) citoresc de la Întreprinde­ 20,40 AC
nice femei e cunoscută sub de obiecte vestimentare l rea mecanică Orăştie s-a
Actul conducerii are o zate cu eficienţă mai spo­ ionul Ruda, condus de numele de ,,Cartierul 25 pentru aceşti copii, repara- ) scris mult. Cu toate a- noi
*
multitudine de faţete. Ne rită au fost cîteva dintre sing. Hrişcă Radu, este un O.M.". S-au ambiţionat să rea celor stricate în timpul ) cestea ne bucurăm să-l mii
vom referi în rîndurile ce direcţiile spre care ne-am indiciu că sîntem pe un ia pe cont propriu orice jocului sau altor activităţi, t auzim vorbind pe un ve­ far
urmează doar la unele îndreptat atenţia. Aceasta drum bun. Cum vor reuşi acţiune care ar face din Ca nişte adevărate mame. 1 teran şi destoinic comu­ pei
sig
dintre acestea. a făcut ca, de la începutul în continuare ca în între­ cartierul lor un cartier frun­ Şi pentru că organizaţia 1 nist al întreprinderii, care, 20,35 Pa
— Desigur că a conduce anului, sectorul nostru să cerea socialistă, la care am taş. Au început prin a da are şi un plan economic ) deşi esfe de mal mulţi po
un sector de producţie — dea peste plan 255 tone chemat toate sectoarele mereu faţă primăvâratică de colectare a materiale­ ani inginerul şei al „Me­ Sp
in
subliniază ing. Gheorghe minereu, un aport deose­ minei, să realizăm indica­ zonelor libere de construcţii lor relolosibile, pe care canicii", întregul colectiv 21,25 E |
Roşea, şeful sectorului bit avîndu-1 raionul Măgu­ torii stabiliţi ? Prin întă­ din jurul blocurilor, aşa că femeile şi-au propus să-l ţ ii ştie pe Remus Mogo- Cei
Musariu I al întreprinde­ ra condus de sing. Liviu rirea ordinii şi disciplinei, florile fac aici un perma­ depăşească anul acesta cu 1 şan, îl recunoaşte, il res­ ni:
rci
rii miniere Barza, nu este Adrian Marcu. şi în această direcţie mai nent „schimb de generaţii". 10 la sută, colectează şi } pectă, il preţuieşte ca pe ★
suficient să-ţi cunoşti cu Nu se poate vorbi de buna utilizare a fondului Organizaţia de cartier a predau din gospodăriile J un muncitor comunist fără sa
exactitate sarcinile, să fii conducere — continuă ing. de timp, eliminind absen­ femeilor insă nu acţionea­ proprii tot ce poate reintra ) astimpăr, aspru cind tre- 21,45 Tc
conştient de însemnătatea Ştefan Candin, şeful secto­ ţele de orice natură, prin ză doar în aceste teritorii
realizării lor, ci să te rului Valea Morii, fără a-i creşterea responsabilităţii ale frumosului şi utilului. in circuitul economic. Gos- ^
implici cu rîvnă pentru în- asocia cuvîntul obligaţie. fiecărui om al muncii. în­ In cartierul 25 se află şi podine, mame, activiste ob- i Cadrefe de bază
deplinirea riguroasă a în­ Respectiv obligaţia de a tărirea rolului şi autorităţii leagănul de copii. De cite şteşti. N-am pomenit spe- }
datoririlor ce revin între­ răspunde de îndeplinirea conducătorului formaţiei do lucruri şi lucruşoare nu au cial nici un nume. Pentru 1 buie, dar Întotdeauna cu BUCI
gului colectiv al sectoru­ în cele mai bune condiţii nevoie micuţii care au gă­ că femeile acestea, cu \ sufletul lingă oameni şi, iliopro*
lui, dar şi celor de la ni­ a sarcinilor încredinţate. lucru, a şefului de echipă sit aici căldura căminului toate merită egal res- ^ mai ales cu fapta. ★ Buh
Congre
velul raionului, revirului, La rîndul său, responsa­ şi maistrului. pierdut ? In consecinţă, fe­ pectul nostru. (ION VLAD, 1 — Comuniştii sini cadre­ nimă 1:
echipei, fiecărei persoane. bilitatea cuprinde deosebit meile cartierului 25 O.M. corespondent). .' le de bază in unitatea tui pr
voltare
Nivelul de organizare, cli­ de multe aspecte. Condu­ ESTERA ŞINA noastră. Nu există echi­ român-
i:
matul de muncă, relaţ le cătorul trebuie să fie model pă, formaţie de lucru, nai ; 7,
de muncă şi comportament schimb, atelier unde să al cine
jnterpersonale şi de grup deoarece calitatea com­ nu lie muncitori comu­ produc
sînt cîţiva factori do care portamentală a fiecărui nişti. Oameni de nădejde l m
. j
;
este necesar să ţină seama om din subordine este la fiecare loc de muncă, sei ; 8
cel învestit cu atribuţii de supusă influenţelor celui la fiecare punct de lucru. diilor :
ştiri;
conducere. Ca şef de sec­ care îi dirijează. De aceea, Mulţi sint in activitate de maţii
tor, am în subordine peste relaţiile dintre oamenii a- cind s-au pus temeliile în Fes
500 de oameni, care lu­ celuiaşi grup trebuie să actualei noastre întreprin­ „Chita
10,30 A
crează pe 18 nivele de ex­ fie relaţii principiale, să deri, aliată in continuare, Buletii
în plină dezvoltare. A-
ploatare. Sectorul este or­ fie respectate, normele eti­ dică de pe vremea cind Succes
Public
ganizat în patru raioane, cii şi echităţii socialiste eram o lăbricuţâ do in­ ele şt
cu unele zone de exploata­ de către fiecare iocadrat dustrie locală. Ei, mun­ moara
Magaz
re foarte vechi. De mare într-un efort organizat de citorii comunişti, la ora fie ; 1
perspectivă este noua zo­ muncă. actuală peste 1 400 la ★ Rac 1
univei
nă, „Maria". Controlul a- Sectorul nostru este unul număr, au dat şi dau, jurnal
mănunţit al fiecărui loc de dintre cele mal mari ale zi şi noapte, noi strălu­ econo
medic
muncă, efectuat împreună întreprinderii. Este com­ ciri emblemei ,,I.M.O.“ 1 '«Ic şt
• PublicJnd vorbele comu­
cu cei 30 de maiştri, in­ pus din trei raioane : Car­ nistului Remus Mogoşan, i. noasti
tc cîu
gineri şi tehnicieni, în pen, Valea Morii Veche şi mai frumoase decit le-am gram
le s
cadrul căruia urmărim res­ Ruda. Cum în 1985 am transcris noi, aducem şi ştiri ;
pectarea tehnologiilor de obţinut locul I pe între­ in rîndurile de faţă elo­ tinere
lucru, disciplina, respecta­ prindere, dorim să ne giul muncii neprecupeţite nai ;
tieră
rea normelor de tehnica menţinem şi în acest ah a muncitorilor, a comu­ La
O zi
securităţii muncii şi luăm pe unul din locurile frun­ niştilor cu emblema jur na
măsuri concrete pentru taşe. Faptul că pe primul „I.M.O." pe salopetele de muzi-
lucru. Ni-I o f e r ă minu­
îmbunătăţirea condiţiilor trimestru al anului curent natul prilej al aniversării letin
de muncă, ca şi efectuarea am realizat un spor de 700 Răspunderea muncitorească, comunistă eu care acţionează rectificatorul Viorel Şte- gloriosului jubileu al
de
Petrila,
brigadă
Ia
II
I.U.M.
Pe­
mecanică
unor lucrări importante tone minereu peste plan — fănescu şi şeful de înaltul titlu Constantin muncitori de elită. secţia execută arbori a canelaţi pen­ partidului.
Ei
lc-au
troşani,
de
adus
care să ducă la desco­ o contribuţie însemnată la G. IGNAT
tru combine de abataj, de cea mai bună calitate.
perirea de zone minerali­ acest rezultat avînd-o ra­
DE
Onta
in c
DOA
 conduce bine înseamnă a stî să lucrezi foarte bine cu oamenii..." sala
dern
uita
Cape
— De cind conduce oa­ t o v a r ă ş u l Nicolae am „furat" multe din tai­ ne dă la Bicaz. A fost o la necazuri. Aşa-i în Bicaz şi Argeş, de la Por­ ŞAN
meni, colective de munci­ Ceauşescu ne atrage aten­ nele „vorbirii" lui cu piatra muncă grea, dură, cu e- munţi... - ţile de Fier.,. jevo
cu i
tori, de constructori hidro- ţia, ne cheamă să respec­ din munte. Se deosebeau forturi mari.,. Şantierele - Am uitat să vă mai - Veneaţi director în bric)
energeticieni, inginerul Vio­ tăm acest adevăr - adică mult de cele învăţate în hidroenergetice sînt grele. întrebăm : cum conduceaţi? Retezat... (Uni
rel Dânilă ? să acţionăm, să muncim, amfiteatre. După ore în­ Sus în munţi, la început Ce importanţă acordaţi pe - Nu de aia. Oamenii sent
VUL
— Cred că aţi vrut să să ne zbatem pentru a delungate de muncă, ziua mai izolate... Dar cine nu atunci muncii cu oamenii? mă ştiau ca pe omul lor. liarc
întrebaţi de cind muncesc înfăptui sarcinile acolo şi noaptea, pe orice vre­ exclamă astăzi cuvinte de - Doar v-am mai spus : La bine şi la greu, cum NEA
pe şantierele hidrocentra­ unde ne-au fost încredin­ me, veneam acasă. Adică admiraţie cind vede lacul muncind zi şi noapte ală­ mai ziceam. Mi-a fost un rioa
LA •
lelor patriei. Pentru că a ţate de partid, de ţară. la baracă. Dar n-aveam şi barajul, construcţia de turi de ei, lăudindu-i, do- pic mai greu, chiar emo­ Yun
conduce înseamnă în pri­ - Ne-au vorbit mulţi astimpăr şi somn. Mă în­ pe Argeş !... jenindu-i, întotdeauna cu ţionant cînd m-am auzit cat
mul rînd a munci, a gîndi muncitori de pe amenaja­ torceam în galerie. Să - Ca inginer şef de şan­ cit mai multă dreptate, cu strigat de copiii construc­ clov
Cc
şi a acţiona în spirit co­ rea hidroenergetică Rîu văd dacă am făcut totul tier ne gîndim că avea adevăr, fâcîndu-i să mă torilor mei, „bună ziua, roşi
munist, revoluţionar, Înseam­ Mare-Retezat despre acest primească lingă sufletul nenea director Dânilă". Tntî
nă a lucra cu oamenii, a-î stil caracteristic tovarăşu­ lor. Pentru că lingă a! Erau primii născuţi în co­ (Mii
cunoaşte foarte bine pen­ lui director Viorel Dânilă. meu au fost şi sint toţi loniile noastre de la Brazi, mo:
gin
tru a putea conduce bine. II experimentaţi demult ? Convorbire cu tovarăşul ing. VIOREL DĂNILÂ, cei care au dovedit că ştiu Brădăţel, Baraj. Acum au săli
— Nu putem fi decit de — Nu-I experimentez, il directorul A.C.H. Riu Mare-Retezat acel simplu adevăr ce ni mai crescut, ne cunoaştem GE<
ser
bine
şi
prieteni
sîntem
acord cu dumneavoastră. aplic. In fiecare zi. De a- se cere tuturor : să ne fa­ mari. Ca între construc­ tur
Vă întrebăm atunci : cum proape trei decenii, de cind cem datoria cu tragere de tori... de
munciţi cu oamenii ? am păşit ca inginer sta­ inimă, cu dăruire comunis­ - Un director pe care-l Sui
LA
— Deschis. Cu faptele giar pe şantierul hidrocen­ bine. Şi barajul de la mai mare însemnătate să tă, cum ne îndeamnă strigă şi-l iubesc şi copiii, raj
munciţi bine şi cu oame­
pe masă ! Nu cu vorbe, tralei de la Bicoz. Cind Bicaz a ieşit nu bine, ci nii... stăruitor secretarul gene­ spune multe despre munca Slî'
(M
cu multă filozofie, din care m-am dus la meşterul din foarte bine. Pentru că ral al partidului. lui de conducere. Dar un mi;
se alunecă uşor în teoreti­ colectivul în care fusesem aşa au muncit oamenii — Nu ştiu dacă am fă­ - In Retezat v-au mai om, chiar cu 30 de ani
zări apoi de aici mai este repartizat, prima mea în­ care l-au înălţat... cut-o bine sau nu, dar urmat oameni de la Tar­ de şantier în munţi, tre- i
un pas pină la justificări trebare a fost: ,,Eu ce fac - Şi aplicarea... stilului cînd începeam Tarniţa, în niţa ? cuţi în cartea de muncă, = }
şi motivări, în spatele că­ aici ? Concret!" de muncă de a cunoaşte 1970 — de cînd doream - Să recunosc : cînd am chiar dacă e director, are
rora se ascunde absenţa — Şi răspunsul ? II mai bine oamenii a continuat... să vin acasă, în Ardeal ! inaugurat barajul de la şi dorinţe, năzuinţe...
faptelor de muncă, de ac­ ţineţi minte ? — ... La hidrocentrala de - majoritatea au venit Tarniţa, am zis că... am - Am, bineînţeles că am. 1
ţiune concretă. Eu zic aşa - N-am să-l uit nicioda­ pe Argeş. în 1961 deschi­ din nou cu mine. Şi la buletin de Capitală din Fetiţa mea cea mare fi
oamenilor cu care mun­ tă ! Că a fost tot unul dem Argeşul, cum se spu­ Tarniţa am ridicat unul 1962, dar efectiv n-am este studentă la.,. hidro­ tei
de
cesc : duceţi la bun sfîrşit, concret. Să răspund de o ne. Socotesc că munca de dintre cele mai înalte ba­ stat în vremea asta un an tehnică, ginerele la fel. Pe sn
la termen, de calitate tot lucrare deosebit de grea. la Bicaz mi-a fost aprecia­ raje din ţară. Aveam 39 în Bucureşti. Nu-s pentru cea mică tot acolo o trage so
ceea ce am Stabilit pentru Că eram inginer. Erau cî­ tă din moment ce eram de ani, muncisem Ia două mine bulevardele, trotua­ inima. Eu şi soţia, cu multe tr:
n l
fiecare. Dacă o să mai teva galerii ce trebuiau numit inginer şef de şan­ baraje falnice. Ridicate cu rele... Munţii cu apele lor şantiere la activ, n-avem le
rămînă vreme - după ce tăiate în cremenea munte­ tier la Argeş. O răspun­ oameni de care şi astăzi - da. Mi s-a propus a- nimic împotrivă. Dorinţă ? 1 h
terminăm treaba, repet, — lui. Meşterul era dur, as­ dere de comunist, o râs-' îmi aduc aminte, muncitori fund Ţara Haţegului. In Să mă strige pe nume de t\J
in
putem face şi ceva teorie. pru, dar pricepui Ştia pundere politică şi profe­ comunişti de mare nă­ octombrie 1974 am venit pe alt§ şgntiere de împli­ iz
Noi, pe şantierele hidro­ vorbi cu roca, o ştia şi sională de cea mai mare dejde, cu care mă şi cer­ într-O... recunoaştere. Şi nire â Programului ener­ d-
centralelor ţării în mod asculta. Şi cu lemnul cu însemnătate. Am ridicat un tam, ne şi împăcăm,, ne am rămas. Apoi, haideţi getic al partidului, tot mai k v
deosebit, trebuie să acţio­ care făceam susţinerea în baraj impresionant. Nu eu, mai^ şi ilspărţeam, dar lu­ să fiu sentimental, ml s-au mulţi copii. Nepoţii oa­ lt
năm conştienţi că în timpul drumul nostru anevoios spre craşi bune am făcut pen­ menilor mei... 1<
nostru tăria faptelor este inima muntelui ştia să să nu înţelegeţi greşit. Oa­ tru ţară.,. Numai împreu­ adunot carpenii. Mulţi de GH. I. NEGREA l X
hotărîtoare. In mod repetat vorbească. In scurtă vreme menii, mulţi ven^, cu m ţ. nă. Şi la bucurii, dar şi la Tarniţa. Dar şi de ta