Page 97 - Drumul_socialismului_1986_05
P. 97
CAMPANIA AGRICOLA DE PRIM A VAR A
Participare numeroasă, muncă responsabilă la
întreţinerea culturilor şi la recoltarea furajelor
S O C I A L I S M U L Capitala patriei îşi desfă mare suprafaţă, vedeţi, cooperativei răspunderea hăr
evidenţia
în aceste zile, cînd în
nicia
cu
şi
plantele s-au dezvoltat fru
şoară lucrările cel de al
sfeclei şi porumbului coo
bogată.
este
Important
III-lea Congres al ţără mos, promiţînd o recoltă care au muncit la praşila
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C. nimii, mecanizatorii, coo acum să acţionăm la timp, peratori din brigăzile con
peratorii şi specialiştii din la efectuarea tratamentelor, duse de Juja Băda, Sido-
SI AL CON S I Li U LUI POPULAR JUDEŢE AJN unităţile agricole ale ju a celorlalte lucrări pentru nia Muntean şi Dorica
deţului îşi amplifică efor a asigura producţii cît mai Neagu.
turile pe ogoare, hotărîţi mari la hectar. De aceea, a La recoltarea furajelor,
să cinstească înaltul şi intrat la stropitul cartofi o altă lucrare care se des
Anul XXXVIII, nr. 8 875 VINERI, 30 MAI 1986 4 pagini - 50 bani reprezentativul forum al lor şi mecanizatorul Ale- făşoară din plin în această
•• agricultorilor eu lucrări xandru Imbre. Cele două perioadă, lucrurile se pre
-------------------------------— agregate erbicidează acum
----------------------------- - sscm* de cea mal bună calitate, zintă astfel: după ce a
menite să ducă la recolte ultimele suprafeţe ocu fost încheiată prima coasă
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cît mai bogate. La C.A.P. pate cu cartofi". pe 20 de ha cultivate cu
Sîntandrei am avut prile Bine se stă şi la întreţi
jul să constatăm o bună nerea sfeclei de zahăr, lucernă — obţinîndu-se 80
ieri au Început în Capitală participare a oamenilor la unde s-a încheiat praşila de tone — aceasta a fost
praşilă şi o temeinică or a Il-a mecanică şi manuala uscată şi pusă la adăpost
ganizare a muncii. Sc ac pe toate cele 60 de ha în fînar ; au fost însilo-
zate 400 tone de orz şi
fura
Lucrările Congresului al lll-lea al ţiona, practic, în toate cultivate. La sfecla Gheor- secară masă verde, lucrare
brigăzile unităţii, la între
mecanizatorul
jeră,
ţinerea culturilor şi recol ghe Fulea executa cea de la c^re au contribuit me
tarea furajelor. După ce a a doua praşilă pe ultimele canizatorii Alexandru Dc-
consiliilor de conducere ale unităţilor încheiat cel ele al doilea suprafeţe. deosebită a- teşan, Constantin Hîncu,
pe
rebilonat
al
cartofilor
atenţie
O
cele 90 de ha cultivate, cordă conducerea unităţii, Marian şi Gheorghe Apu-
mecanizatorul Pavel Cuti- dar şi fiecare cooperator, raschivei, precum şi coo
agricole socialiste, al întregii nici, împreună cu şef al culturii porumbului. Dova Viorel Băda ; în prezent
peratorii
Fironda
Popa
şl
Mihai
Popcscu,
inginerul
da este faptul că praşila I
cooperativei, începuseră mecanică a fost încheiată o formaţie de cosaşi — din
ţărănimi, al consiliilor oamenilor tratamentul împotriva ma pe toate cele 102 ha pla rîndul cărora i-am remar
nei şi gîndacului din Co
lorado. „Ne străduim să nificate — meritul reve- cat pe Avram Băda, Ionică
încheiem tratamentul cît nindu-i mecanizatorului
muncii din industria alimentară, mai repede, să-l efectuăm Ioan Fazekaş — iar cea MIRCEA LEPĂDATU
manuală pe mai mult de
cît mai bine — spunea in
ginerul şef. Pe cea mai 95 de ha. Inginerul şef al (Continuare în pag. a 2-o
silvicultură şi gospodărirea apelor
Sub preşedinţia tovară sat, luna aceasta, şase de se aflau stema Republicii
şului Nicolae Ceauşescu, cenii şi jumătate de glo Socialiste România şi ste
secretar general al Parti rioasă existenţă. Au fost ,ma Partidului Comunist
dului Comunist Român, reafirmate sentimentele de Român, împreună cu urări
preşedintele Republicii So fierbinte dragoste, de înal la adresa partidului, a se
cialiste România, joi, 29 tă preţuire şi profundă re cretarului său general, to
mai, au început lucrările cunoştinţă faţă de condu varăşul Nicolae Ceauşescu,
celui de-a! III-len Congres cătorul iubit şi stimat, to a patriei noastre socialiste.
al consiliilor- de conducere varăşul Nicolae Ceauşescu, De-a lungul esplanadei,
ale unităţilor agricole so care şi-a consacrat eroica de o parte şi de alta, pe
cialiste. al întregii ţără sa viaţă şi activitate re mari panouri se prezintă
nimi, al consiliilor oame voluţionară cauzei partidu date sintetice, care ilus
nilor muncii din industria lui. patriei şi poporului. trează sugestiv .puternica
alimentară, silvicultură şi Pionieri si şoimi ai pa dezvoltare a agriculturii,
gospodărirea apelor, eveni triei, tinere şi tineri s-au industriei alimentare, sil
ment de mare însemnătate apropiat de tovarăşul viculturii şi gospodăririi a-
in viaţa ţării şi a întregu Nicolae Ceauşescu, de to pelor în perioada inaugu
lui nostru popor. varăşa Elena Ceauşescu, rată de Congresul al IX- '' „ ' *
Instituite din iniţiati oferindu-le cu afecţiune lea al Partidului Comunist
va tovarăşului Nicolae buchete de flori. Român. Realizările remar
Ceauşescu, congresele ţără Momentul sosirii con cabile obţinute în aceste
nimii reprezintă o expre ducătorului partidului şi întreţinerea culturilor, importantă lucrare de sezon, sc află in centrul activităţii Io-
execută
ma
sie a profundului demo statului a fost întregit de importante domenii reflec cuitorilor la satelor. în fiecare la unitate agricolă din judeţ în se imagine un acum pra.şilele muncă
justeţea
parti
politicii
tă
de
aspect
nuale
celelalte
culturi
prăşitoarc.
sfeclă,
porumb,
cratism ce caracterizează cîntecele patriotice, dansu surprins pe ogoarele C.A.P. Căstău.
orînduirea noastră socia rile din frumosul şi boga dului, contribuţia hotărîtoa-
listă, reunind reprezentan tul folclor românesc inter rc a tovarăşului Nicolae
ţii milioanelor ele oameni pretate de sutele de tineri Ceauşescu la dezvoltarea
ai muncii ce îşi desfăşoa prezenţi pe alee. unei agriculturi intensive,
ră activitatea în aceste im T o v a r ă ş u l Nicolae modeme, care să aducă o ÎN ZIARUL DE AZI ; SĂPTĂMTNA CULTURAL-EDUCATIVĂ
portante sectoare ale eco Ceauşescu, tovarăşa Elena contribuţie tot mai însem
nomiei naţionale. Ceauşescu. ceilalţi tovarăş* nată la progresul general • Creşterea răspunde 6 6
T o v a r ă ş u 1 Nicolae din conducerea partidului al ţării, la ridicarea bună rii faţă de îndepli Universul copilăriei
Ceauşescu, tovarăşa Elena şi statului au străbătut a- stării întregului popor. nirea sarcinilor — 99
Ceauşescu au fost întîmpi- leea ce duce spre pavilio Sînt oglindite adîncile pre trăsătură dominantă • „COPIII LUMII DO- la noua Orşovă, Băile
naţi, la intrarea în Com nul central, unde sc desfă faceri înnoitoare interveni a activităţii în cam RESC PACEA". Apropierea Herculone, Caransebeş, Bă-
plexul expoziţional din şoară lucrările congresului. te în viaţa ţărănimii, a sa pania agricolă sărbătorii de la 1 Iunie cia, fiecare popas a fost
Piaţa Scînteii, de nume Pe monumentalul arc telor patriei noastre. inundă cu frumuseţi uni o lecţie deschisă, întreaga
roşi locuitori ai Capitalei, ce străjuieşte intrarea în • Dialog cu cititorii versul copilăriei. Cei mici excursie constituindu-se in
care le-au făcut o primi Complexul expoziţional sînt ...Ora 9. Are loc des • Cîntarea României. se întrec in jocuri şi cîn- tr-o veritabilă recapitulare
re entuziastă. Cei prezenţi înscrise datele ce marchea cinderea lucrărilor celui Performanţa se pre tece, în manifestări încăr a orelor de istorie şi geo
au s c a n d a t îndelung ză cei mai rodnici şi lu dc-al III-lea Congres al găteşte în cadrul e- cate de candoare şi gingă
„Ceauşescu — P. C. R. 1", minoşi ani din istoria ţă consiliilor de conducere tapei de masă şie. Miercuri, centrul mu grafie, răspunzind cu gene
rozitate genericului sub
manifestîndu-şi încrederea rii: 1965—1986, „Epoca ale unităţilor agricole so nicipiului Deva a căpătat care s-a desfăşurat.
neţărmurită în partidul Ceauşescu — epoca de aur cialiste, al întregii ţără- • Săptămînn viitoare Ia un colorit nou, iar trotua
nostru comunist, de la fău a României". Pe un imens televiziune rele au fost transformate • „ZILELE CARJII PEN
rirea căruia s-au aniver fundal purpuriu şi tricolor (Continuare în pag. a 4-a) TRU COPII". Ieri, ‘au con
în autentice expoziţii de
pictură. Tema desenelor pe tinuat manifestările la Pe
asfalt - ,,Copiii lumii do troşani. In organizarea Bi
Argumentul hărniciei: 24 milioane lei în plus Ia producţia marfă resc pacea" - a prins bliotecii judeţene, la Şcoa
viaţă prin cromatism şi la generală nr. 7 din Pe
troşani* s-a realizat un
Din prima lună a anului materiale izolatoare — un înalta conştiinţă revolu B.C.A. suplimentar sarci fantezie creatoare, şoimi ai fructuos dialog cu tema
oamenu muncii de la în plus valoric de 3 milioane ţionară .şi patriotică de care nilor stabilite. patriei din toate grădini „Carte, lectură, educaţie"
treprinderea do materiale lei ş.a. Aceste frumoase dau dovadă lucrătorii a- —- Nu a fost nevoie decît ţele municipiului relevîn- unde sursele de informare
de construcţii Deva, prin- realizări sînt rodul efor cestei unităţi pentru în de simpla reglare a reţete du-şi talentul şi sponta au cucerit teren prioritar.
tr-o mobilizare bună în turilor în muncă ale oa deplinirea exemplară a lor de fabricaţie, fără nici neitatea in redarea unei
producţie şi o aprovizio menilor noştri, ale preocu- plănuiţii. o modificare la tipare — generoase idei. • SPECTACOL FESTIV.
nare ritmică cu materialele spunea ing. Florian Gheor • „FRUMOASĂ Şl BO „Am fi dorit să fie in sală
necesare, au reuşit să ob ghe, şeful secţiei. Pe a- GATĂ EŞTI, PATRIA MEA", toţi părinţii şi toţi dascălii
ţină importante depăşiri - CINCINALUL VIII • DEZVOLTAM INTENSIVA -f ceastă cale am produs în — aşa şi-au intitulat elevii noştri, să se bucure îm
la toţi indicatorii de plan. Mipmouna plus în acest an mai mult clasei a IV-a C, de la Şcoa preună cu noi şi de reuşi
Economista Elena Gostian, de 8 400 mc de B.C.A. la generală nr. 2 Deva (in- tele noastre artistice. Dai
,.
„
. , „
...
, r- i-i sala „Arta din Deva o
şefa biroului plan, sub parii lor de zi eu zi pentru Din cîteva. secţii am re Ceea ce nu este deloc vaţalor Nicolae Gavrila] , , ...
• ,.
linia : satisfacerea operativă a ţinut preocupări majore puţin avlnd în vedere ce excursia organizată fost nemeaDatoare pentru
(*xriirţin n rn n r> n ni n np im pe un
^
^
— în momentul de faţă, cererilor de materiale de ale colectivelor pentru îm rinţele şantierelor la acest traseu care le-a întregit sutele de spectatori care au
toate secţiile întreprinderii construcţii pe şantiere. în bunătăţirea producţiei, atît sortiment. lecţiile de geografie şi is dorit să participe la spec
noastre înregistrează spo cheiem activitatea din pri sub aspect cantitativ, cît — Ce vă preocupă în torie a patriei. De pe de tacolul festiv care a mar
ruri faţă de producţiile mele cinci luni ale anu şi calitativ. prezent? fileul Văii Jiului - unde cat, deopotrivă, o aniver
planificate. Cele mai sem lui cu un spor la producţia La secţia de beton celu — Găsirea soluţiei opti s-au fixat pe viu noţiunile sare şi o sărbătoare : îm
nificative depăşiri sînt la marfă de circa 24 milioa lar ' autoclavizat, de Ia în- me de evacuare a produ- de viaduct, pas, trecătoare plinirea a trei decenii de
total prefabricate, Unde ne lei. ceputul anului curent s-a selor din secţie în depozit, - la giganticele utilaje la inliinţareo Casei pio
s-au obţinut, de la înce fără a mai apela la moto- miniere de la Motru, de nierilor şi şoimilor patriei
putul anului şi pînă în Petru Bugnaru, secretarul trecut Ia fabricaţia B.C.A. stivuitoare. O cale ferată la Casa memorială „Ecate- Deva şi Ziua de 1 Iunie"
prezent, peste 7 400 mc, comitetului de partid al cu o înălţime de 65 cm, rina Tfiodoroiu", unde ghid — ne scriu micii corespon-
la panouri mari — 750 mc, întreprinderii, aprecia cli faţă de 60 cm înainte, fapt LIVIU BRAICA le-a fost însăşi sora eroi
la tuburi premo — 2 km, matul angajant, dăruirea care permite realizarea lu nei - la Porţile de Fier, (Continuare în pag. a 3-a)
la B.C.A. — 8 400 mc, la ' şi abnegaţia în producţie, nară a circa 800—1 000 mc (Continuare in pag. a 2-a)
