Page 1 - Drumul_socialismului_1986_06
P. 1
H O T Ă R Î R E A
cu privire ia adoptarea cuvîntării tovarăşului
Nicolae Ceauşescu, rostită la Congresul al III-lea al consiliilor
de conducere ale unităţilor agricole socialiste, al întregii
ţărănimi, al consiliilor oamenilor muncii din industria
alimentară, silvicultură şi gospodărirea apelor, ca program
de acţiune şi muncă ai tuturor oamenilor muncii din
agricultură, industria alimentară, silvicultură
Anul XXXVIII, nr. 8 877 DUMINICĂ, 1 IUNIE 1986 4 pagini — 50 bani Congresul al IH-lexi al consiliilor de muncii, sporirii eficienţei economice în
conducere ale unităţilor agricole socia aceste importante ramuri şi sectoare, co
liste, al întregii ţărănimi, al consiliilor respunzător sarcinilor stabilite de Con
gresul al XlII-Iea al partidului.
încheierea lucrărilor Congresului al oamenilor muncii din industria alimen Manifestîndu-şi cu entuziasm adeziu
tară, silvicultură şi. gospodărirea apelor
acordă cea mai înaltă apreciere tezelor, nea deplină faţă de acest amplu şi însu-
orientărilor şi sarcinilor de excepţională fleţitor document programatic, dragostea
lll-iea al consiliilor de conducere ale însemnătate cuprinse în magistrala cu- şi admiraţia neţărmurită faţă de condu
vîntare a tovarăşului Nicolac Ceauşcscu,
secretar general al partidului, preşedin cătorul iubit şi stimat al partidului şi
unităţilor agricole socialiste, al tele Republicii Socialiste România, ros statului nostru, t o v a r ă ş u l Nicolac
tită la deschiderea lucrărilor congresului.
Ceauşcscu, participanţii Ia congres se an
în unanimitate, cei 11000 de partici gajează solemn, în spirit revoluţionar, să
panţi la congres hotărăsc adoptarea cu dea deplina dovadă a capacităţii lor de
întregii ţărănimi, al consiliilor vîntării, document de excepţională im muncă, să mobilizeze puternic toate for
portanţă pentru devenirea agriculturii
noastre socialiste, drept Program de ac ţele umane şi materiale Ia înfăptuirea
oamenilor muncii din industria ţiune şi muncă pentru organele şi orga neabătută a planului de producţie pe
acest an şi pe întregul cincinal, a sarci
nizaţiile de partid, pentru organele de
stat şi economice, pentru organiza nilor măreţe ce revin agriculturii, indus
alimentară, silvicultură ţiile de masă şi obşteşti, pentru toţi triei alimentare, silviculturii şi gospodă
oamenii muncii din agricultură, industria
alimentară, silvicultură şi gospodărirea ririi apelor în cadrul amplului program
apelor, în vederea înfăptuirii noii revo iniţiat de pxirtid, de edificare a societăţii
şi gospodărirea apelor luţii agrare în ţara noastră, creşterii ac socialiste multilateral dezvoltate şi îna
şi
a
productivităţii
producţiei
centuate
intare fermă a patriei spre comunism.
Simbătă, 31 mai, s-au terii susţinute a producţiei cretarului general al .parti
încheiat lucrările Congre şi asigurării unei eficien- dului, au fost examinate,
sului ai III-lea al consilii ţe sporite. în aceste ramuri în timpul dezbaterilor, cu
lor de conducere alo uni şi sectoare ale economiei exigenţă şi răspundere, CAMPANIA AGRICOLA DE VARĂ
tăţilor agricole socialiste, naţionale, corespunzător rezultatele obţinute, pre
al întregii ţărănimi, al prevederilor actualului cum şi neajunsurile mani
consiliilor oamenilor mun plan .cincinal, hotărîrilor festate, stabilindu-se mă
cii din industria alimenta stabilite de Congresul al surile ce se impun pentru TN SPIRITUL IDEILOR Şl ORIENTĂRILOR FORMULATE DE
ră, silvicultură şi gospodă XlII-lea al P.C.R. îmbunătăţirea întregii ac
rirea apelai', care, prin în cuvîntul lor, vorbito tivităţi, pentru îndeplini TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU LA CONGRESUL ŢĂRĂNIMII
importanţa problemelor rii au reafirmat neţărmu rea exemplară a sarcini
dezbătute şi a hotărîrilor rita. dragoste, stimă şi re lor de plan pe acest an şi
adoptate, avînd la bază cunoştinţă faţă de tovară pe întregul cincinal. în Participare responsabilă ia întreţinerea
'-agistrala cuvîntare a se şul • Nicolae Ceauşescu, a
cretarului general al parti cărui contribuţie determi acest sens, vorbitorii au
dului, preşedintele Repu nantă la elaborarea şi în subliniat că în fiecare u- culturilor prăşitoare
de
nitatc, la fiecare loc
blicii, tovarăşul Nicolae făptuirea politicii interne muncă sc acţionează cu
Ceauşescu, se înscrie ca şi externe a partidului şi
un eveniment de seamă în toată energia pentru întă In toate unităţile din Matieş şi Teodor Codrin legume. Inginerul Petru
viaţa social-politică a ţă statului constituie cheză rirea ordinii şi disciplinei, Consiliul unic agroindus executau prima praşilă Bolea, şeful fermei legu
rii, în dezvoltarea demo şia progresului multilate generalizarea experienţei trial Brad, mecanizatorii şi manuală pe suprafeţele o- micole, preciza că aici s-a
craţiei noastre muncito ral al patriei noastre so înaintate, valorificarea pe cooperatorii — mobilizaţi cupate cu porumb. Pînă încheiat plantatul tuturor'
reşti-revoluţionare. cialiste, binelui şi fericirii un plan superior a resur de ideile şi chemările cu ieri lucrarea a fost înche
-.în ultima zi, congresul poporului, afirmării puter selor materiale şi umane, prinse în cuvântarea tova iată pe 30 ha din cele 38 culturilor prevăzute pînă
şi-a desfăşurat lucrările în nice a României în lume. aplicarea unor tehnologii ha cultivate. La sfecla fu la această dată, în prezent
plen. în acelaşi timp, s-a dat de lucru avansate, astfel răşului Nicolae Ceauşescu, rajeră praştia a Il-a a. fost efectuîndu-se întreţinerea
secretarul general al parti
în şedinţa de dimineaţă, expresie sentimentelor de incit, încă din acest prim manuală la cartofi, varza
an al cincinalului, să se
condusă de tovarăşul Şte profund respect şi aleasă înregistreze recolte şi pro dului, la deschiderea lu încheiată pe întreaga su
fan Toleer, directorul Trus preţuire faţă de tovarăşa crărilor celui de-al III-lea prafaţă. MIRCEA LEPADATU
tului S.M.A. al judeţului academician doctor Ingi ducţii tot mai mari, în con Congres al ţărănimii — O activitate intensă sc
diţii sporite dc calitate şi
Mureş, participanţii la dez ner Elena Ceauşescu pen eficienţă. participă în număr mare desfăşoară în grădina de (Continuare în pag. a 3-a)
bateri au relevat valoarea tru aportul însemnat la la întreţinerea culturilor
realizarea planurilor şi în cadrul lucrărilor, a
excepţională, teoretică şi prăşitoare, la lucrările din
practică, a cuvîntării ros programelor de dezvoltare fost exprimată adeziunea legumicultura, la recolta j 1 IUNIE, ZIUA INTERNAŢIONALĂ
tite de tovarăşul Nicolae economico-socială a patriei, deplină faţă de politica rea şi depozitarea furaje
Ceauşcscu la deschiderea la înflorirea continuă a externă, de activitatea des lor. \ A COPILULUI
lucrărilor congresului, ca ştiinţei, învăţământului şi făşurată pe plan interna Ea C.A.P. Brad, coope
re orientează întreaga ac culturii româneşti. ţional de partidul şi statul \ --------------------------------------------
tivitate consacrată înfăp în spiritul orientărilor, nostru, faţă do acţiunile ratorii din echipele con | La mulţi ani, Copilărie!
tuirii noii revoluţii agra sarcinilor şi indicaţiilor duse de Constantin Corin-
re în ţara noastră, creş cuprinse în cuvîntarea sc- (Continuare în pag. a 4-a] da, Emilia Stan, Traian lată-ne în prag de vară patriei de părintele lor ]
• » - e .la sărbătoarea adevăratei mult iubit şi stimat, tova- *
Copilării, lată-ne în zi răşul Nicolae Ceauşescu, |
de intîi Iunie cind, privind de la tribuna adunării so- i
în ochii copiilor întilnim lemne consacrate aniversă
Astăzi la Costesti—a XVIII-a seninul, marea oglindă a rii a 65 de ani de la fău- !
* purităţii. E ziua in care rirea Partidului Comunist j
•fiecare gînd, fiecare gest Român. Ziua de 1 Iunie
ediţie a manifestării politico- al părinţilor, fraţilor, buni arcul de lumină al Anului' |
1986 îşi deschide zorii sub'
cilor, educatorilor sînt înso
ţite de bucuria de a în Internaţional ai Păcii, cind ,
educative „întilnirea tineretului frumuseţa această sărbă ţele întru împlinirea ace- I
copiii Terrei îşi dau mînu- '
toare a copilăriei. Copilă
rie înflorită pe solul fertil loraşi generoase şi înăl- i
cu istoria" al unui timp eroic, ce ţătoare gînduri şi speranţe
poartă emblematic pentru pentru Planeta Albastră. I
viitorime numele celui ce
Graţie grijii partidului, |
Tărim de o copleşitoa dului; tovarăşul Nicolae veghează cu incomensu din solul rodnic al condi- .
re substanţă istorică, ioc Ceauşescu. rabilă grijă şi dragoste la ţiilor materiale, sociale şi
de sorginte a neamului Simbolul nădejdii bune- creşterea şi formarea ge spirituale se înalţă şi aici, I
neraţiei de mîine — „Epo
românesc, măreţele cetăţi dorene a României socia ca Nicolae Ceauşescu". pe vatră hunedoreană, (
ale dacilor din Munţii O- liste de mii ne este astăzi Sărbătoarea a c e s t u i trunchiul viguros al gene * 1
răştiei, amfiteatrul natural prezent pe meleag eroic şi 1 Iunie 1986 are o semni raţiilor de mîine, crescute
în cultul muncii, sub aus
al Cosieştiului au fost şi străbun, manilestindu-şi în ficaţie aparte pentru că piciile vibrante ale iubirii
rămin statornic Ungă ini crederea in viitorul luminos manifestările ei poartă în
ma tinerilor din judeţ, din al patriei. de neam şi pămînt stră
întreaga ţară. Costeşti '86 în veşmînt semnul de aură al glo moşesc, de ţară şi partid
riosului jubileu al partidu
conducător.
or
Creşele,
Ivită in urmă, cu optspre de sărbătoare. Costeşti '86 lui, sub a cărui portdrapel ganizate in majoritate pe
zece ani, această înflăcă - năzuinţa tinereţii spre un Copilăria şi-a cîştigat, pe lingă unităţile economice,
rată „htllnire a tineretului cer senin şi o lume a bine plaiul „Mioriţei", Demni asigură ocrotirea şi îngri
cu istoria" oferă o auten lui. tatea, Frumuseţea. Sărbă jirea copiilor pînă la vîrsta
*
tică şi însuUeţito-are mani Din bogăţia tematică a toarea de azi se desfă- de trei ani, cînd păşesc :
festare a dragostei de manifestării începute ieri . şoară sub semnul însufle- pragul celor peste 270 de
neam, patrie şi partidde menţionăm simpozionul şti ţitoarelor ' îndemnuri la grădiniţe, multe dintre ele
recunoştinţă pentru părin- inţific „Judeţul Hunedoara strădanie, învăţătură şi cu program prelungit, pen- 1
. iele iubit al tineretului, se muncă,!a conduită meri
cretarul general al parti tuoasă, adresate copiilor
Detaliu al „stelei" de iu ntină de la Mintia, (Continuare în pag. o 3-a) (Continuare în pag. a 2-a) ,