Page 10 - Drumul_socialismului_1986_06
P. 10
n 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Atenfse deosebită pregătirii Eforturi stăruitoare, permanente
şi desfăşurării adunărilor generale pentru îndeplinirea sarcinilor de plan
20.00 T
Adunarea generală a or brilor de partid, în discu ţie şi să urmărească fina şi concretă implicare a tu (Urmare din pag. 1) gem la plan şi să obţinem 20,20 A
ganizaţiei de bază nr. 3 tarea şi înţelegerea pro lizarea lor. Trebuie apoi turor oamenilor. şi unele depăşiri. D
producţie, din cadrul Ex blemelor, în educarea co să facă mai mult în rezol Cu toate acestea, aduna -20,40 t
ploatării miniere Deva, ca muniştilor. Şi, într-o anu varea propunerilor şi pro rea generală din iuna mai — înseamnă că la acti ; P-
re s-a desfăşurat recent, a mită măsură, asemenea ca blemelor pe care le ridi a organizaţiei de bază nr. cărbune — o are colecti vitatea de dcscopertă aveţi t<
avut la ordinea de zi o lităţi au caracterizat şi re căm în adunările genera 3 producţie nu s-a ridicat vul sectorului IV". rezultate bune... ti
tematică cu implicaţii ma centa adunare generală. le". la înălţimea exigenţelor — Da. Am avut un plus V
jore în activitatea oameni Materialul prezentat, cei Aspectele aduse în aten impuse atît de problemati — Să notăm, tovarăşe de 155 824 mc descopertaţi 20,55 T
lor de aici. Este vorba de oare au participat la dez ţia celor prezenţi au vădit, ca abordată, cît şi de po secretar, şi numele brigă pe patru luni şi mai mult i
preocupările comuniştilor, bateri au reliefat preocu în general, o bună cunoaş tenţialul organizaţiei. Sub zilor cu cele mai mari plu de 45 000 mc în luna mai. I
ale întregului colectiv în ve pări constante, forme şi tere a domeniului analizat, liniem acest lucru din mai suri de producţie. Sîntem hotărîţi ca, prin B
derea realizării sarcinilor modalităţi de acţiune, cît şi o implicare tot mai accen multe motive. Deficienţele — Sînt cele conduse de folosirea cît mai bună a r
din programul de econo rezultatele dobîndite de tuată a organizaţiei de pornesc de la organizare şi Anton Florea, Grigore Mîn- parcului de maşini şi uti 21,15 >
misire a materiilor prime, colectiv în activitatea de partid, precum şi căi şi continuă cu participarea şi druţ, Andrei Antal, Cor laje, repararea lor la ter o
materialelor şi energiei, conţinutul dezbaterilor, cu nel Pilea, Cornel Ţîr, Io- men şi de calitate, prin (
de recondiţionară şi refo- măsurile adoptate. Concret. sif Bucur, Gheorghe Lipşa, organizarea temeinică a lu 21,50 1
losire a pieselor de schimb. VIATA DE PARTID Au fost-14 absenţi: în con Ion Boteanu. Dar majori crului pc schimburi şi for 22.00 I
„Din experienţa noastră cediu, bolnavi, • detaşaţi, tatea brigăzilor, atît de la maţii, să ne îndeplinim n
reiese că este deosebit de nemotivaţi. Materialul pre producţie, cît şi de la des lună de lună planul, atît
important să fie alese cu economisire a materialelor mijîoacc de sporire a con zentat, deşi cu o anume chideri şi pregătiri, se stră la dcscopertă, cît şi la căr
grijă temele ce urmează a rcfolosibile şi a energiei, tribuţiei tuturor comuniş substanţă, nu a reuşit să duiesc şi în bună parte bune, să încheiem primul
fi dezbătute — arăta to de recondiţionare a piese tilor în această direcţie. cuprindă întreaga comple reuşesc să-şi îndeplinească an al celui de-al optulea
varăşul Gheorghe Lazăr, lor de schimb. „Sînt încă unele canale xitate a problemei, să in sarcinile de plan în mod cincinal cu rezultate cît
secretarul organizaţiei de De la începutul anului prin care se pierd resurse s cite la discuţii şi să relie ritmic şi în condiţii de se mai bune în producţie.
bază. Proccdînd astfel, am pînă în prezent, au fost — arăta inginerul Tiberiu feze preocupările esenţiale curitate a muncii. „Patriei — mai mult căr BUC
reuşit ca în acest cadru obţinute economii substan Iaeobescu. Putem şi tre ale oamenilor în acest do Din luna aprilie şi colec bune". o chemare-îndemn diopro
0,15 SI
să abordăm chestiuni ma ţiale la combustibil, cape buie să facem mai mult meniu. A lipsit în bună tivul Carierei Cîmpu lui Recolt
jore privind activitatea de te detaşabile, capse, dina pentru etanşarea coloane măsură spiritul critic şi Neag se alătură unităţilor adresată de secretarul ge jurnal
producţie, educarea comu mită şi lemn de mină. lor de apă şi aer, pentru autocritic. De aici şi lipsa carbonifere din Valea Jiu neral al partidului, tova Primii
cinalu
niştilor, viaţa internă de „Problematica pc care o utilizarea mai raţională a. de concreteţe a propuneri lui care-şi îndeplinesc şi răşul Nicolae Ceauşescu, presei
partid etc. Pe lingă o te dezbatem astăzi — spunea explozivului, reducerea con lor şi de eficienţă a adu depăşesc prevederile. „Ce tuturor lucrătorilor din (I ii lor
ştiri;
matică adecvată, biroul tovarăşul Tibor Vad. mi sumurilor de lubrifianţi şi nării în ansamblul ei. Tre lor 2 705 tone de căr bune industria carboniferă a ţă cultatc
organizaţiei de bază caută ner — este una dintre' a lemnului de- mină". Pro buie arătat, de asemenea, realizate în plus în luna rii, este materializată ne de şti
permanent să imprime a- cele mai importante din bleme de real interes au că adunarea generală nu abătut de minerii Văii Jiu popul;
rUe si
dunărilor generale un pro activitatea noastră, cu im fost subliniate în cadrul s-a finalizat cu măsuri aprilie — de cînd şi uni gram
nunţat caracter de lucru, plicaţii majore în realiza adunării şi dc Duca Flu concrete, cu responsabili tatea noastră a trecut la lui. In fruntea întrecerii tlce;
cu dezbateri bogate în con rea planului. Avem rezul tur. Nicolae Oprean, Va- tăţi care să conducă la programul continuu de lu în această amplă acţiune ştiri;
ţinut, caro să sc soldeze tate bune, dar mai avem siîe Ştef, Iosif Vîtcă, care perfecţionarea muncii. cru — le-am adăugat mai patriotică, revoluţionară se Iul co
citate;
cu rezultate pozitive cît încă multe de rezolvat. au făcut şi unele propu Tonte acestea trebuie să mult de 4 000 tone peste situează, la această dată, ştiri;
mal consistente în munca Trebuie să insistăm pe la neri pentru îmbunătăţirea stea mai mult în atenţia plan în Idna mai — men două din colectivele pres l-Ni
de fiecare zi a celor 57 de tura educativă şi să acţio muncii. în principal pro biroului, a comitetului de ţiona ing. Silviu Constan- tigioase ale municipiului ' ra
ap
comunişti, a întregului co năm mai ferm pentru bu punerile au avut drept o- partid. Numai printr-o te tinescu, şeful carie: '. în Petroşani: minele Paroşeni IJ,00 1
-
0
lectiv . na gospodărire a materia bioct calitatea rccondiţio- meinică pregătire şi desfă şi I.onea. Exemplul lor dc Buletii
Sînt, desigur, caracteris lelor şi materiilor prime năriîor, utilizarea raţională şurată în condiţii optime, continuare, sîntem anga Clubul
tici esenţiale, care dau a- deficitare, pentru întreţi a materialelor şi combus adunarea generală îşi va jaţi cu toate forţele să re abnegaţie şi dăruire mun Radioj 1
rea
dunărilor generale consis nerea maşinilor şi utilaje dovedi rolul mobilizator, cuperăm ritmic din res citorească se cere preluat, Urmaş
tenţă şi fac din acestea lor. Este necesar ea biroul tibililor. mai buna organi eficienţa cerută. tanţe, astfel ca în cinstea extins, generalizat la ni Cini.ee
cadrul principal de orga să repartizeze răspunderi zare a muncii în acest do zilei de 23 August şi a velul întregului Combinat Coordi
16,55 1
nizare a activităţii mem concrete în această dircc- meniu. o mai responsabdă VALENTIN NEAGU „Zilei minerului" să ajun minier Valea Jiului. 17.00
17.05 1
lai n(
frâţesi
(Urmare din pag t) rado pe aceeaşi suprafaţă. 17,40 <
Mai multă preocupare pentru Participare numeroasă, Da rîndul lor, mecanizato . 10,00 c
Vlsta
rea pe 10 ha. Da porumb, rul Ion Cosma şi coopera dio; 4
^plombarea"... drumului calcarului ! unde se execută praşila a ritmuri bune torii din brigăzile conduse Ui; ÎS
10.05 I
Il-a mecanică, lucrarea de Ileana Gabor si Miron un un
este, de asemenea, avansa Tătnaş au finalizat praşila jurnal
(Urmare din pag. t) puţin, transportul C.F.R. tă. Mecanizatorul Pavel culturilor, iar Petru Raita în ce priveşte porumbul, a doua mecanică şi ma ra ’86
aprobind ia rîndu-i alt Popa a încheiat de prăşit şi Alexandru Budai asigu după ce Vasile Bob a în nuală pe cele 30 ha ocupa dv. ; 2
„Se poate îmbunătăţi ra plan. Un edificator exem 30 de ha din cele 47 de ră zilnic apa necesară cheiat praşila I mecanică te cu sfeclă de zahăr. 23.00 1
Prono
dical situaţia pe drumul plu în acest sens îl repre ha ocupate cu cultura res plantelor. pc 95 de ha, tot el, îm La porumb, praşila I turnă
calcarului !" — este con zintă prevederile pentru pectivă. Sergiu Sbuchea, ingine preună ou Gavrilă Miti- mecanică şi manuală — ţi 24.00 1
cluzia la care au ajuns luna mai a.c. : Bine s-a acţionat şi la rul şef al C.A.P. Deva era teanu, au început erbici- nea să precizeze Lucian
toţi interlocutorii noştri, — plan atelier Crăeiu- recoltarea furajelor, unde mulţumit de modul în ca darea pe vegetaţie, lucra Albu, inginerul şef al u-
indiferent dacă reprezen ne.şti: 127 000 tone; — preciza Livia Brehar, re s-au angajat mecaniza re ce este finalizată pc 50 nituţii — este, de aseme
tau atelierul Crăciuneşti, — plan transport I.T.A.: inginerul şef al cooperati torii şi cooperatorii la în do ha". nea, încheiată pe toată su
transporturile I.T.A. sau 101 000 tone; vei — s-a încheiat prima treţinerea cul turilor prăşi - Şi aici se acţionează zil prafaţa cultivată.
C.F.R., uzinele nr. 2 sau — plan transport C.F.R.: coasă manuală pe cele 34 toarc. „Da această dată — nic la recoltarea trifolie- Atenţie mare se acordă JEV
7 ale C.S. Hunedoara. Sub 100 000 tone. de ha cultivate cu trifo- sublinia el — am înche nelor. Pînă acum s-au re aici recoltării şi depozită (l*atri
scriem unei asemenea a- Sîntem de aceeaşi păre liene, depozitîndu-se pînă iat praşila a doua meca coltat lucerna şi trifoiul rii, fără pierderi, a furaje cenuşi
re cu aprecierea formulată de pe 43 de ha, depozitîn DOAR
precieri, dar menţionăm acum în fînare 65 tone de nică (Augustin Oiaru şi lor. Mecanizatorul Nicolae (Mode
u este necesar să fie eli de ing. Gheorghe Gheoară, nutreţuri. Gheorghe Burlcanu) şi ma du-se în finar 170 tone de Cioază a recoltat lucerna bând!)
minate necorelările între şeful 3ecţici vagoane, din Activitate intensă se des nuală pe toate cele 55 de nutreţuri. de pe 25 de ha, care a fost (Modt
cadrul uzinei nr. 2: „Pro
multa
prevederile cuprinse în făşoară în grădina de le ha ocupate cu sfeclă de za La C.A.P. Brănişca, me deja şl depozitată (80 tone) PETR'
planurile fiecărei unităţi blemele pe care le implică gume, unde s-a încheiat hăr. Şi la cartofi, meca canizatorul Eugen Mîrza a şi trifoiul de pc alto 25 de miliar
calcarului"
ţin
„drumul
ce concură la buna desfă exclusiv de competenţa ce plantatul roşiilor, ardeilor nizatorul Nicolae Dupuţ, încheiat rcbilonatul II la ha. Cele aproximativ 60 seriile
nul n
şurare a acestei activităţi. lor ce concură la bunul şi vi netelor pe întreaga care a preluat cultura în cartofi pc toate cele 45 de tone obţinute se transportă brie);
A-
planificată.
suprafaţă
Nu se poate ca lucrurile mers al activităţii de apro cuiii cooperatoarele din e- acord global, a încheiat ha cultivate iar Ion Floca în aceste zile din cîmp cu Con ('
rcbilonatul II şi tratamen
să meargă bine atîta ti.mp vizionare cu calcar a ce chipa Măriei Bud execută tul împotriva manei şi a şi Lucian Bîc au încheiat două trailcre, conduse do S pocit
Axente Negrilă şi Augus
împotriva
tratamentul
turaJ)
ma
cît prin prevederile pla lor două combinate side lucrările de întreţinere a gîndacului din Colorado. nei şi gîndacului din Colo- tin ŢIc. nlrea
NEA:
nului Uzinei nr. 2 din rurgice. Este o problemă (Minei
Combinatul siderurgic Hu de conştiinţă aceea de a In grădina de legume a rele ş
nedoara îi revenea ca sar elimina neajunsurile sem unităţii, cooperatorii din URTCt
cină de producţie, pe pa nalate pe un drum de nici echipele conduse dc Sabin cri ml
tru luni ale acestui an, 50 de kilometri, atîta timp „Cum vă simţiţi la Geoagiu — Băi ?“ Lucaci şi Lctiţia Bedca zat);
eludai
extragerea şi livrarea că cît se fac eforturi consi plantau vinetele şi roşiile GURA
tre secţiile beneficiare a derabile pentru aducerea (Urmare din pag. 1) mănîncă mai cu poftă de- zaţi doi în cameră. Masa pe ultimele suprafeţe pla nlc, a
unei anumite cantităţi dc altor materii prime nece clt acasă. In cameră este este corect şi igienic ser nificate şi executau praşi ORAŞ
(Pairi
calcar, iar I.T.A. contrac sare proceselor tehnologice frumos, curat, linişte. Ne vită, mîncarea bună. Eu la la celelalte culturi. loniei
tează prin propriul său din siderurgie de la distan SI un ic Moldova: Vă spun place foarte mult, ne sim fac împachetări cu parafi După .ce mecanizatorul GIU-I
plan cu 300 000 tone mai ţe incomparabil mai mari". drept, mă simt bine aici. ţim foarte bine. nă şi băi de sulf. Medicii Florin Buştca a încheiat (Casa
Cazarea, masa, tratamen tratamentul împotriva ma TEG:
tul — ireproşabile. Cadrul —- Bunică, ţi-am spus cu sînt deosebit de atenţi nei şi gîndacului din Co ticl (1
pitani
natural este o adevărată că este ca-n basme — cu noi. Rămîn 20 de zile lorado, Graţian Bistrian a LAN:
îneîntare. Da anul vin cu zicea micuţul Mircea-Cris în această staţiune de o început ieri rcbilonatul tlel
soţia şi cu cei patru copii tian — şi nc roagă să rară frumuseţe, despre care III pe cele 20 de ha cul SIMEI
neţii
ai mei. scriem la ziar şi părerea voi vorbi şi colegilor mei tivate cu cartofi la C.A.P. Cheia
Paşcu Felccan, fochist lui. de muncă. Sigur voi veni Leşnic. Inginerul şef al ,1HEI.
la G.I.G.C.L. Cluj-Napoca: Octavian Banc, pensio şi la anul... unităţii. Gheorghe Irimie, ibe si
— Sînt de-a dreptul in nar, fost muncitor la C.S. ...Am trecut prin multe arăta că şi la sfecla dc
cinta,t de ceea ce văd aici. „Victoria" Călan ; camere, prin sălile de ser zahăr praşila a doua me
de modul în care sînt găz — După ani şi ani de vire ale cantinelor, pe la canică a fost finalizată pe
duit. Confort deosebit în muncă la C.S. „Victoria" locurile de tratament. Pe toate cele 20 de ha culti
cameră. Mîncarea este, de Călan, de cîteva luni sînt ste tot frumos, curat, plă vate, iar cea manuală pe
asemenea, foarte bună. me pensionar. Am venit să cut, o ambianţă tonică, mai mult de 12 ha. La po
niuri la alegere. Mi se face mă tratez împotriva reu optimistă. Oameni din cele rumb, Gheorghe Rusu a Peni
tratament contra reumatis matismului. Vă spun drept mai diferite colţuri ale fost cel care a executat £1 răc
mului. Personalul medical că aici se face un trata ţării, de cele mai diverse praşila a Il-a mecanică, în- toarc.
se ocupă cu multă tra ment foarte bun. Mă simt profesii, vîrstnici şi tineri cheind-o în timp scurt şi porar
cădea
gere de inimă de fiecare bine din toate privinţele. îşi refac sănătatea şi pu în condiţii de calitate. vea şi
pacient. Vin şi la anul. Geoagiu este, intr-adevăr, terea de muncă la Geoa Aici trifolicnele, care au şi vor
Luercţia Spătaru, munci un izvor pentru refacerea giu-Băi. Cuvintele „foarte fost recoltate cu coasele cărcăi
va sui
toare la I.A.C.R.S. Hune sănătăţii oamenilor. frumos", „foarte plăcut", de către membrii coopera torul
doara : Dumitru T. jCădaru, mun „foarte bine” se aud pre tori, au fost deja depozita rile r
I.U.ÎV1. Petroşani. In secţia jne.:anic;V 2 calitatea a de — Sîntem aici pentru a citor ceferist la staţia tutindeni, dovadă că aici te în finar (45 tone), iar prinse
venit un cuvint de ordine al fiecărui lucrător, noţiune patra oară. Zic sîntem, C.F.R. Comăneşti : se depun toate strădaniile cele aproximativ 20 tone şl 12
căreia i se adaugă o a doua noţiune — cantitatea. Este pentru că este cu mine şi — Vin pentru prima pentru ca cei bare vin în xime
ceea ce constată cu satisfacţie şeful de brigadă Ioan Ral- de fin cosite de pe pajişti grade.
cu şl şeful dc schimb Mihai Strateciuc la fiecare verificare nepoţelul Mircea-Cristian dată la Geoagiu-Băi şi uni staţiune sa rămînă cu le naturale se transportă cea(ă.
efectuată. Florea. Totul este bine pare rău ' că n-am venit impresii de neuitat. Şi să în aceste zile în depozitul servic
pus la punct Nepoţelul mai demult. Sîntem ca- revină... furajer.