Page 14 - Drumul_socialismului_1986_06

Pag. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI

Iniţiativele muncitoreşti - pîrghie importantă Din activitatea Importante

în economisirea de materii prime, materiale şi combustibil sindicatelor cantităţi de

pe şantierele de construcţii se • de Prin acţiunile întreprin­ materiale 20,00 T
20,30 A
n
calităţii,
cercurile
exis­
tente în toate sectoarele în­ WiO,45 5
Sarcinile şi obiectivele absenţelor nemotivate (e- luat măsuri de extindere sporite ale etapei pe care treprinderii miniere mineri, Bărbă- recuperate c
tent,
colectivul
in­
de
deosebit de mobilizatoare xcmplu, în anul 1985 ab­ şi generalizare a acestor o parcurgem. De aceea, ne gineri, maiştri, tehnicieni a n
stabilite de Congresul al senţele nemotivate au scă­ iniţiative la toate locurile revine sarcina de a spori obţinut, în lima mai rezulta­ în perioada trecută din *
în
ca­
XlII-lea al P.C.R., marile' zut cu 1 700 ore/om fată de muncă. în acest sens, mai mult aportul organe­ te bune producţiei îmbunătăţirea cărbune. acest an, la întreprinderea (1
de
lităţii
imperative ale etapei ac­ de 1984). au fost organizate dezba­ lor şi organizaţiilor sindi­ Iţeducînd cu 2,9 puncte con­ mecanică Orăştie s-au ob­ t
tuale mobilizează eforturi­ în scopul reducerii chel­ teri, schimburi de expe­ cale, al cadrelor noastre la ţinutul de cenuşă, colectivul ţinut rezultate bune în V I
de
beneficiat
’o
le sindicatelor care, sub tuielilor materiale şi al ob­ rienţă cu participarea fac­ găsirea şi aplicarea unor a în valoare de 5,9 milioane lei. bonificaţie producţie, înregistrîndu-se 21,05 1
îndrumarea organelor şi ţinerii unor economii cît torilor de bază din condu­ soluţii economicoase şi efi­ o depăşire a planului la f
mai
•
Aplicînd
bine
organizaţiilor de partid, mai mari, comitetul sindi­ cerea subunităţilor, a punc­ ciente în producţie. în a- tiva „Contul de economii iniţia­ al producţia marfă vîndută şi t ■i
acţionează pe marele front catului a preluat iniţiative telor de lucru, cu maiştri, celaşi timp, considerăm că grupei sindicale", colectivul de încasată de 66,5 la sută. f
al muncii. în acest sens, o ce s-au dovedit eficiente şefi de echipă, conducători nu am reuşit să dezvoltăm oameni ai muncii de la între­ — începutul de an ne-a 21,45 1
a
Uricani
preocupare permanentă a în condiţiile specifice în­ auto, gestionari şi alţi oa­ la nivelul exigenţelor ac­ prinderea cu minieră milioane lei, fost favorabil, accentul s-a 22,00 I
10
diminuat
comitetului sindicatului şi treprinderii noastre. Este meni ai muncii. De ase­ tuale spiritul de economi­ cheltuielile materiale, iar va­ pus pe îndeplinirea ritmi­ r
consiliului oamenilor mun­ vorba de „Contul de eco­ menea, în adunările grupe­ sire, pentru a înţelege că loarea pieselor de schimb re­ că a sarcinilor fizice, pe
cii, a celor 53 de grupe nomii al grupei sindicale" lor sindicale au fost dez­ principala sursă de materii condiţionate se ridică pină in onorarea la termen şi în
prezent la 540 000 lei.
sindicale a fost şi este ca­ şi „Să lucrăm o zi pe tri­ bătute numeroase teme vi- prime, materiale, combus­ condiţii de calitate a con­
nalizarea eforturilor tutu­ mestru cu combustibil şi zînd reducerea cheltuieli­ tibil şi energie, o consti­ • Acţionind pe linia orga­ tractelor încheiate cu toţi
produc­
ror oamenilor muncii spre materiale economisite". lor de producţie, a norme­ tuie economisirea resurse­ nizării şi superioare a colectivul beneficiarii, pe asigurarea
ţiei
a
muncii,
reducerea consumurilor de Prin modul de urmărire lor de consum la diverse lor de care dispunem, re­ întreprinderii chimice Orăştie condiţiilor în vederea pu­ BUC
materii prime, materiale, şi aplicare a acestor ini­ categorii de materiale, cuperarea şi refolosirca ce­ a raportat depăşirea sarcini­ nerii în funcţiune a noilor iliopn
combustibil şi energie, îm­ ţiative am reuşit numai combustibil şi energie, sta- lor reutilizabile. Mai avem lor de plan ia export cu capacităţi — aprecia tova­ 6,15 SI
418 000 lei.
Rccoli
bunătăţirea calităţii lucră­ în anul 1985 să obţinem e- bilindiu-se direcţiile de încă prea multe cazuri de răşul Radu Trufaş, secre­ jurnal
rilor executate, întărirea conomii de peste 7 500 000 acţiune pentru ridicarea la risipă, de utilizare neraţio- • Uotărîţi să ocupe uu loc tarul comitetului de partid Primi
ordinii şi disciplinei. în lei, care. se materializează noi cote a parametrilor mală, deteriorare şi gospo­ fruntaş in în întrecerea socialis­ u- al întreprinderii. în para­ cinalu
antrenate
tă,
sînt
care
cadrul străduinţelor noas­ în 24 MWh energie elec­ tehnico-cconomici de efi­ dărire necorespunzătoare a nităţilc Centralei minereurilor lel cu activitatea direct presei
diilor
tre pentru creşterea efi­ trică, 110 tone combustibil. cienţă ai activităţii noas­ materialelor. Acestea nu Deva, colectivul de Ia IJVI. productivă, în secţiile şi ştiri;
Hunedoara
in
luna
a
realizat,
cienţei întregii' activităţi, a 150 tone metal, 49 mc ma­ tre. O contribuţie impor-, şi-au găsit tratarea nece­ mai, peste plan 1 240 tone fier atelierele noastre s-a acor­ cultăt
fiecărui lucrător în parte terial lemnos, 97 tone ci­ tantă în modernizarea pro­ sară în toate adunările de minereu marfă, 1 030 tone do- dat o importanţă deosebită de şl
fornn
şi, îndeosebi a reducerii ment, 185 tone cărămidă cesului tehnologic şi obţi­ grupă şi colectivele de lomită şi 3 tone talc. Mobili­ recuperării, recondiţionării Armo
cheltuielilor materiale, un . refractară, 5 milioane lei nerea de economii a adu­ muncă, pentru conştienti­ zat de a aceste rezultate, colec­ şi refolosirii materialelor. lelin
perioada
tivul
declarat
2—7
rol deosebit îl au iniţiati­ valoarea pieselor recondi­ s-o iniţiativa proprio „Fie­ zarea şi însuşirea obiecti­ iunie săptămînă a producţiei ces,
Publi
vele muncitoreşti. Avînd în ţionate. în trimestrul I care cadru tehnico-econo- velor iniţiativelor muncito­ mărite, preconizînd ca prin de şt
vor
se
vedere acest fapt, am se­ 1980 economiile se ridică mie — un promotor ener­ reşti, care să se materia­ acţiunile ce producţiei iniţia in ra f<
şi
organizarea
a
lecţionat şi adoptat an de la peste 2 200 000 lei, ma­ gic al noului în producţie". lizeze faptic în concepţia muncii, să obţină peste plan gazin
an în cadrul întreprinde­ terializate în 80 tone me­ Ea s-a dovedit ca o bună şi atitudinea oamenilor 1000 tone minereu brut, 200 12,45
flio-U
tone
rii acele iniţiative care. tal, 48 tone ciment, 33,5 pîrghie în mobilizarea po­ noştri, într-un spirit de U00 tone minereu în si concentrat, 3 ; 1!
50
dolomită
tono
prin obiectivele lor răs­ mc material lemnos, 73 to­ tenţialului nostru de cadre, iniţiativă şi răspundere talc. 05
pund cel mai bine sarci­ ne cărămidă refractară, 1,8 pentru îmbunătăţirea teh­ muncitorească. • o săptămînă a produc­ .0
nilor şi nevoilor celor mai tone cc şi altele, ceea ce nologiilor de execuţie şi a Conştienţi de aceste mi­ ţiei mărite au declarat şi co­ ră;
stringente ale muncii co- reprezintă o economie de metodelor de lucru. Dintre nusuri şi de obligaţiile ce mitetele sindicatelor din com­ conoi
meili'
'ectivului. 560 lei pe om al muncii, realizările mai importante ne revin pentru elimina­ binatul siderurgic şi I.A.C.K.S. de ş
Siderurgiştii
Hunedoara.
s-au
Astfel, în vederea creş­ fapt ce no îndreptăţeşte să menţionăm tehnologia de rea lor, comitetul sindical angajat să realizeze suplunen- noasl
terii productivităţii muncii, afirmăm că în anul 1986 reparare a coşurilor de fum va acţiona mai energic pen­ tar 300 tone cocs, 300 tone te ci:
gram
a calităţii lucrărilor, a în­ vom depăşi angajamentul vechi prin cămăşuire, co- tru unirea şi mobilizarea fontă, 300 kg piese de schimb, le se
500 kg piese recondiţionate.
tăririi ordinii şi discipli­ luat de a realiza 1 300 lei frag cu avansare pe ori­ eforturilor oamenilor mun­ terna
nei, a recuperării materia­ economii pe om al muncii. zontală. foreză pentru sufo- cii, ale cadrelor, în direc­ • Comitetul sindicatului de Bulei
Am fi
lelor rcfolosibile şi crearea Cu rezultate foarte bune ţia transpunerii în viaţă a la întreprinderea mecanică O- Practic, sîntem într-o eta­ Radi.
organizează
dezbaterea
răştic
unor condiţii cit mai bune se prezintă în această primă traversarea căilor de co­ sarcinilor ce ne revin din „Preocupări ale comisiei ingi­ pă de profunde transfor­ gesti.
tr-o
:le muncă, cu rezultate tot parte a anului, brigăzile municaţie şi altele. hotărîrile Congresului al nerilor şi tehnicienilor pentru mări, din lună în lună ne. i muzi
con­
unor
mai rodnice, am aplicat şi 01-, 62. A.C.C. Autobază şi Cu toate rezultatele bu­ aplicarea moderne, soluţii vede­ extindem, producţia capă­ letin
structive
în
generalizat iniţiativa pro­ altele. ne dobîndite, dispunem XlII-lea al P.C.R., din rea sporirii calităţilor func­ tă amploare, însă „recupe­
prie „Formaţia de lucru Avînd în vedere dificul­ încă de însemnate rezer­ documentele de partid şi ţionale şi a competitivităţii rările" nu sînt neglijate.
— rhodel de organizare şi tăţile existente în aprovi­ ve, insuficient valorifica­ din hotărîrile Congresului produselor". Sigur, pe reţeaua uzinală,
disciplină", care încă din zionarea tehnico-materială, te. Ele ţin, în primul rîrid, Uniunii Generale a Sindi­ • Din iniţiativa comitetului mai sînt „gîtuiri" în ceea
-inul aplicării s-a materia­ sarcinile ce ne revin în re­ de faptul că o parte din catelor, dezvoltînd iniţiati­ sindicatului, Ia o I.M. Livczeni ce priveşte colectarea şi
rotundă,
masă
s-a
organizat
lizat în îmbunătăţirea sub­ ducerea cheltuielilor mate­ cadre sînt încă un factor va şi preocuparea lor pe la care nu participat repre­ depozitarea pe sorturi a
stanţială a acestor indica­ riale la 1000 lei producţie, potenţial latent şi nu am coordonatele marilor dezi­ zentanţi ai consiliului oame­ materialelor recuperate, DE
nilor
tori, îndeosebi reducerea comitetul sindicatului a derate ale etapei actuale. ingineri, muncii maiştri, şi sindicatului, dar ele vor dispare prin la u:
tehnicieni,
reuşit să realizăm integral mineri fruntaşi. La masa ro­ rea
din fondul nostru de ca­ tundă au fost dezbătute preo­ finalizarea tuturor inves­ RA:
LIVIU IENĂŞONI, tiţiilor, prin organizarea dern
dre o investiţie socială c- preşedintele cupările comisiei inginerilor dişlli
(Mod
şi
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARA. ficicntă, concretizată în- comitetului sindicatului rea tehnicienilor de pentru creşte­ în depozitului central de ma­ mulţi
producţiei
cărbune
tr-un aport creativ cores­ de la I.A.C.R.S. lumina obiectivelor şi sarcini­ teriale recuperabile. PETJ
punzător' cerinţelor mereu Hunedoara lor adoptate de Congresul al în fiecare atelier exis­ 'ilia
XlII-lea al partidului.
.1
Două unităţi vecine, două tă locuri special amenajate „eriil
categorie
această
pentru
Un .
de materiale. De aseme­ rea);
moduri diferite de a acţiona din satul Podele, s-au luat nea, s-au amplasat contai­ bobo
VUL.
efectuarea
măsuri
pentru
si menţinerea ordinii. nere pentru şpan (fontă, turce
(Urmare din pag. 1) şi a gîndacului din Colo­ alamă, bronz, oţeluri spe­ LONl
rado — lucrări efectuate • „Din verificările efec­ nici
Marc
de mecanizatorii Dumitru ciale ş.a.), mici rezervoa­ rese)
Colorado, lucrarea aflîn- Căleală şi Ioan Aruncu- • Cooperativa meşteşu­ mentaţie publică în care tuate în autogara din Hu­ re pentru strîngerea uleiu­ ţă şl
du-se în stadiu final. Se teanu. S-a încheiat şi pri­ gărească „Moţul" Brad nu se fumează". Pe margi­ nedoara s-a constatat că lui uzat. (Reti
munceşte şi la praşila ma­ ma praşilă mecanică a po­ răspunde N pe marginea nea articolului ou titlul de cele sesizate de grupul de Responsabilul cu activi­ £OSt(
nuală a porumbului. rumbului. executată de sesizărilor cuprinse în ar­ mai sus, apărut în nr. 8 802 navetişti sînt reale. în şic);
buni
— Care este stadiul lu­ Ioan Dobra. ticolul „Controlul oameni­ al ziarului, ne răspund: prezent, situaţia a fost re­ tatea de recuperare a ma­ rul);
crării şi ce cooperatori se lor muncii — concret, exi­ — Consiliul popular al glementată şi cursa de ora terialelor rcfolosibile, tova­ senti
evidenţiază la sapă ? — Pe ce suprafaţă cu gent, eficient. Echipele în oraşului Călan: „Am sta­ 5,40 Hunedoara — Deva răşul Viorel Stanca, a a- Pas
GEO
— Mai avem de prăşit porumb s-a efectuat pri­ acţiune — garanţia eficien­ bilit împreună cu condu­ circulă fără întîrziere la dăugat: buni.
vreo 15 hectare. Printre ma praşilă manuală ? — ţei controlului, a perfec­ cerea I.C.S. Mixtă Călan plecare". Este răspunsul — Printr-o bună colabo­ IIAŢ
primii care şi-au terminat am întrebat-o pe Marin ţionării activităţii", apărut ca în localul restaurantu­ compartimentului exploa­ rare cu factorii responsa­ tasli.
Capi
suprafeţele repartizate sînt Baciu, inginera şefă a uni­ în coloanele ziarului nr. lui „Şurianu", local de ca­ tare autobuze din cadrul bili din producţie, o pre­ CAL
Cornelia Muntean. Kiss tăţii. 8 812. Reţinem că la sec­ tegoria I din Oraşul nou, I.T.A. Hunedoara — Deva, ocupare temeinică din par- tasti
Elvira. Irina Onciulescu, — încă n-am declanşat ţia frizerie de la parterul să nu se mai fumeze, mă­ pe marginea notei „Aveţi SIM1
Foldeş Elisabeta, Torok Lu­ lucrarea — ne-a răspuns blocului 19 s-au luat mă­ sură însuşită şi aplicată cu cuvîntul", apărută în nr. tea tuturor lucrătorilor neţii
Sfir?
dovic, Otilia Beldescu, interlocutoarea. Abia acum suri de înlocuire a bonu­ toată stricteţea începînd 8 846 al ziarului nostru. pentru colectarea şi recu-
Domnica Martin, Viorcl repartizăm suprafaţa pe rilor de frizerie cu impri­ din luna martie a.c. în a- perarea materialelor refo-
Alexoi şi mulţi alţii. formaţii şi pe membri coo­ mate noi, care permit în­ ceastă unitate se serveşte • I.G.C.L. Hunedoara ne losibile, de la începutul a-
Marţi, 3 iunie a.c., am peratori. scrierea în întregime a o- zilnic masă caldă, iar ser­ răspunde că aspectul rela­ nului am obţinut însem­
întîlnit o vie activitate şi Deci, în vreme ce la peraţiilor efectuate. Şeful virea băuturilor alcoolice tat de Ştefan Oaidă 1a ru­ nate depăşiri de plan la
la recoltarea, transportul C.A.P. Băcia prima praşi­ de unitate a fost instruit este condiţionată şi de ser­ brica „Dialog cu cititorii" unele sortimente. Spre e-
şi depozitarea furajelor. Pe lă a porumbului se apro­ asupra modului de întoc­ virea mesei. Urmează ca, cu privire la nefuncţiona- xemplu, la oţel am pre­
cele 45 de ha cultivate cu pie de sfîrşit, la C.A.P. mire a bonurilor respecti­ în perspectivă, o dată cu rea liftului de la blocul Pe
■fi r:
lucernă, prima coasă s-a Tîmpa se află abia la în­ ve, pentru a nu se mai finalizarea lucrărilor la K 3, strada Bucegi, s-a dat în plus peste 400 to­ ' Ceri
încheiat şi se lucrează la ceput. Conducerea coope­ crea nemulţumiri din par­ restaurantul „Perla Streiu- confirmat. Cităm: „La ne, la bronz 8 tone, la cu­ ros.
recoltarea trifoiului. în rativei are datoria să ia tea clienţilor. Pentru ne- lui“, în seda în care se ascensorul blocului K 3, pru 600 kg, la aluminiu o vor
prezent se efectuează trans­ toate măsurile pentru re­ respectarea prevederilor serveşte masa caldă să se scara B, a fost ars elec­ tonă, la hîrtie 1,5 tone, aver
slab
portul şi depozitarea re­ cuperarea rămînerii în Decretului 975/1965 cu pri­ introducă restricţia de a tromotorul din cauza ex­ la deşeuri din lemn 4 to­ intei
coltei obţinute, activitatea urmă. mai ales fiindcă vire la modul de întocmi­ se mai fuma". ploatării necorespunzătoare ne, la textile o tonă. De pini:
realizîndu-se exclusiv cu ploile din ultima vreme au re a bonurilor de coman­ — Consiliul popular al a acestuia. Din lipsă de aseafienea, avem colectate sect
atelajele cooperativei şi ale favorizat creşterea buruie­ dă, şeful secţiei croitorie „ oraşului Haţeg: „Artico­ conductor emailat pentru peste 100 bucăţi cauciu­ turil
prin
membrilor cooperatori. O nilor. Tot aici se impune bărbaţi (blocul 19) a fost lul a fost dezbătut cu toţi bobinarea motorului, s-a de,
contribuţie importantă la şi impulsionarea recoltării, atenţionat asupra obliga­ lucrătorii din unităţile de întîrziat punerea în func­ curi, 150 kg camere, 3 to­ tre
buna desfăşurare a acestor transportului şi depozitării ţiei ce-i revine privind alimentaţie publică şi cu ţiune. Totodată, precizăm ne scule aşchietoare uzate, Izoli
Loc:
lucrări o au Andrei Toma. furajelor. Prima coasă s-a modul de completare a co­ cadrele de conducere de că ascensoarele montate la 10 tone cuţite de strung, pot
Vasile Oprea. Petru Pîrva, încheiat la trifoi şi la iarba menzilor cu toate datele la I.C.S.M. Călan — com­ blocuri sînt pentru per­ alte materiale. de i
Nicolae Ciornei. Lucius de pe marginea drumurilor cerute de formular, inclu­ plexul Haţeg. S-a stabilit soane şi nu pentru trans­ Colectivul de la I.M. O- Pt
Bodea, Foldes Iosif, Gheor- şi de pe dig, dar în baza siv data terminării lucră­ ca în oraşul Haţeg un lo­ port mobilă, covoare aga- răştie va acţiona stăruitor riicc
ghe Ba.log şi alţii. în baza furajeră n-au fost aduse rii respective şi respectarea cal de alimentaţie publică baritice etc. care determi­ pentru a valorifica în pro­ mul
furajeră s-au adunat deja pînă marţi seara, decît 4 acesteia, spre a nu se ami­ să fie deşţinat nefumăto- nă ruperea uşilor, pereţi­ ploi
150 tone siloz făcut din se­ tone de fîn. Comitetul co­ na nejustificat anumite rilor". lor interiori ai cabinei, de­ ducţie cît mai eficient re­ va raet
cară masă verde şi 60 de munal de partid, consiliul comenzi. teriorarea casetelor de sursele materiale de care tens
tone lucernă popular sînt chemate să O U.J.C.P.A.D.M. răspun­ comandă şi dispozitivelor dispune, a obţine realizări 50-’
La C.A.P Tîmpa s-au intervină energic pentru • „Pentru sănătatea de, că, în urma interven­ de semnalizare sau sigu­ cît mai bune la toţi in­ rul
terminat a doua rebilona- mai buna desfăşurare a ţiei ziarului cu privire la ranţă. în data de 8 mai dicatorii de plan. (Me
Liai
re şi tratamentul cartofilor întreţinerii culturilor şi noastră! In fiecare oraş aspectele surprinse la sec­ a.c., ascensorul a fost pus
pentru combaterea manei reeditării furajelor. i cel puţin un local de ali­ ţia „Reparaţii auto-moto" în funcţiune". LIVIU BRA1CA