Page 17 - Drumul_socialismului_1986_06
P. 17
^ a...
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VflJ
JUMTUI
ITETUtm îJUDETEAfM HUNEDOARA Al P C
U LAR J U D E Ţ E A N
I.M.M.R. SUneria, secţia a doua. In atelierul ventile, lăcătuşul Loghin Fotlor veri
VINERI, 6 IUNIE 1986 4 pagini — 50 bani fică la ştandul de probe calitatea reparaţiei unul distribuitor de aer.
VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN UNIT ATI
AGRICOLE DIN JUDEŢELE CĂLĂRAŞI, IALOMIŢA, CONSTANTA, TULCEA Şl BRĂILA
T o v a r ă ş u l Nicolae rate pe cîmpurile experi toamnă şi scarificărilor, lu îmbunătăţirea continuă a tivitate, elemente de bază varăşul Nicolae Ceauşescu
în
Ceâuşcscu, secretar general mentale au pus în evidenţă crări hotărîtoare pentru re soiurilor de grîu, orz şi se pentru a obţinerea recolte anul a precizat că nimic nu jus
viitor
tifică acest nivel de pro
unor
cît
al Partidului Comunist preocuparea cercetătorilor ţinerea apei în sol şi dez cară, corespunzător con ducţie, că dacă s-ar fi
Român, : preşedintele Re de aici de a îmbunătăţi voltarea viguroasă a plan diţiilor fiecărei zone pedo mai mari, sigure şi stabile. respectat normele de den
publicii Socialiste Româ calităţile biologice şi pro telor, chiar în condiţii de climatice a ţării. T o v a r ă ş u l Nicolae sitate a plantelor pe metru
nia, a efectuat, joi, o vi ductive ale plantelor, de a secetă. De asemenea, s-a în continuare, au fost Ceauşescu a felicitat pe pătrat, distanţa dintre rîn-
zită de lucru în. judeţele furniza agriculturii noastre atras atenţia asupra impor vizitate două lanuri cu cercetători, pe toţi lucră
Călăraşi, Ialomiţa, Constan cantităţi înseninate de tanţei irigării de răsărire, grîu şi in, aparţinînd torii ogoarelor de aici şi duri, s-ar fi putut obţine
noi
cel puţin 7 000—8 000 kg
in
succese
urat
C.A.P. Tămădău din ime
le-a
:
ţa, Tulcea şi Brăila. seminţe din soiuri şi ' hi care garantează rcz stenţa
în judeţele vizitate, con brizi de înaltă productivi culturilor în condiţii cli diata apropiere a institu muncă, multă sănătate şi la hectar, producţii obliga
ducătorul partidului şi sta tate, de a elabora tehno matice mai puţin favora tului de la Fundulea. To fericire. torii pentru suprafeţele de
tului nos'tru a fost primit logii de mare eficienţă. bile. varăşul Nicolae Ceauşescu Elicopterul prezidenţial teren irigate.
cu sentimente de profundă T o v a r ă ş u l Nicolae în continuare, s-a vizitat a constatat că densitatea a aterizat apoi la Coope Apreciind faptul că po
dragoste şi stimă de lu Ceauşescu a analizat so o solă cultivată cu grîu plantelor este necorespun rativa agricolă de produc trivit evaluării producţia
crătorii ogoarelor, care au lele cultivate cu noi soiuri din linia Fundulea 4, crea zătoare şi a criticat po ţie Dor Mărunt, din Con planificată ce se va reali
exprimat recunoştinţa fier de grîu create de institut tă din indicaţia secretaru specialiştii institutului pen siliul unic agroindustrial za în cooperativă, tovarăşul
binte a tuturor oamenilor şi a subliniat că se impune lui general al partidului. tru slaba preocupare faţă Dragoş Vodă. Nicolae Ceauşescu a arătat
muncii din agricultură pen generalizarea lor rapidă, A fost remarcată buna de respectarea tehnologii Dialogul de lucru al se că aceasta este cu mult
tru grija permanentă pe astfel îneît să se poată dezvoltare a plantelor şi lor de cultură în unităţile cretarului general al parti sub posibilităţi şi a cerut
care o poartă dezvoltării realiza producţii de peste posibilitatea obţinerii unei apropiate, cerînd să se dului cu cadre din con ca cei răspunzători de o
şi modernizării acestei ra G 000—7 000 şi chiar 8 000 recolte de 7 000 kg la acţioneze cu fermitate pen ducerea cooperativei, cu asemenea stare de lucruri,
muri de bază a economici leg grîu la hectar. O a- hectar. Tovarăşul Nicolae tru ca toate unităţile pro specialişti din agricultura ce va determina diminua
naţionale, înfloririi satului tenţie deosebită s-a acordat Ceauşescu a relevat impor ducătoare să aplice nor judeţului s-a desfăşurat în rea în mare măsură a ve
românesc, îmbunătăţirii noilor linii, de mare per tanţa extinderii acestui soi mele şi regulile agroteh mijlocul unui lan dc grîu niturilor ţăranilor coopera
condiţiilor de muncă şi spectivă, dintre care Fun-' în cel mai scurt timp, în nice stabilite, în vederea din soiul „Fundulea 2G2" tori să fie puşi în discuţia
viaţă ale tuturor cetăţe dulea 4, ce prezintă un unităţile de producţie. Pe creşterii producţiei cerea şi al unui lan de orz. adunării generale şi traşi
nilor patriei. potenţial ridicat de pro o solă alăturată a fost exa liere. Secretarul general al la răspundere p e n t r u
în cinstea sosirii secre ducţie, cu calităţi deose minat un nou soi de orz în încheierea vizitei, a- partidului a apreciat. însă, nerespectarea legilor pen
tarului general al partidu bite pentru panificaţie, şi — Fundulea 123 — recent dresîndu-se celor pre că rezultatele obţinute nu tru neîndeplinirea obli
;
lui, formaţii alcătuite din linia Fundulea 490, preco omologat, apt să dea o zenţi, secretarul general al sînt pe măsura dotării teh gaţiilor ce le rov n.^ Să
membri ai gărzilor patrio ce, cu conţinut mare de producţie de peste 8 000 partidului a făcut cunos nice, a potenţialului pro facem totul, a subliniat
tice şi detaşamentelor de proteine. kg la hectar. cute impresiile bune pe ductiv al pămîntului din secretarul general al parti
pregătire a tineretului Secretarul general al T o v a r ă ş u l Nicolae care i le-a produs acti această zonă, criticînd sla dului, pentru a obţine re
pentru apărarea patriei au partidului a apreciat, de Ceauşescu a intrat apoi pe vitatea desfăşurată de ba preocupare pentru folo colte tot mai bogate, pe
prezentat onorul. asemenea, preocupările pri o sală cu grîu neirigat, un institutul de la Fundulea sirea eficientă, cu randa măsura condiţiilor pe care
Expresie a înaltei pre vind crearea de noi soiuri de soiurile Fundulea 29, şi a insistat să se treacă mente superioare, a mij partidul şi statul nostru le
ţuiri a oamenilor muncii de orz, cu bob mai marc, Flamura 80 şi Fundulea cu hotărîre la generaliza loacelor şi condiţiilor de crează dezvoltării agricul
din patria noastră, tova şi a cerut să se acţioneze 133, cultivate după tehno rea operativă a rezultate care dispune agricultura turii, a progresului ştiin
răşul Nicolae Ceauşescu a mai hotărît pentru genera logii specifice, asigură o lor cercetării, la elaborarea judeţului. O dovadă în ţei şi tehnicii în toate
fost întîmpinat peste tot lizarea hibrizilor de grîu producţie de 5 000 kg la şi aplicarea de noi tehno acest sens o constituie şi domeniile de activitate.
cu pîine şi sare, cu flori. şi secară — aşa numitele hectar. S-a precizat şi aici logii, la accelerarea omolo producţia medie de 5 000 Ultimul obiectiv al vizi
Vizita a început în ju triticale — cu spicul şi că dacă sînt respectate gării şi introducerii în kg grîu şi orz la hectar, tei în judeţul Călăraşi a
deţul Călăraşi, la Institu boabe mari, care asigură tehnologiile prevăzute, se cultură a soiurilor şi hi în teren irigat, evaluata a
tul de cercetări pentru producţii .sporite la hec pot obţine recolte bune brizilor de înaltă produc- se obţine în acest an. To- (Continuare in pag. a 4-a)
cereale şi plante tehnice tar. Totodată, conducătorul chiar în condiţii dc secetă.
Fundulea. partidului şi statului a Totodată, s-a arătat, că
Conducătorul partidului subliniat necesitatea stabi asigurîndu-se o densitate La invitaţia preşedintelui Nioolae Ceauşescu
şi statului a analizat mo lirii, . o .dată cu omologarea superioară a plantelor, pe
dul în care institutul îşi fiecărui soi şi hibrid, a teh aceste terenuri neirigate astăzi soseşte în ţara noastră, într-o vizită de iucru,
îndeplineşte atribuţiile cc-i nologiilor de producţie, a s-ar fi putut obţine re
revin în amplul efort de respectării riguroase a tu colte mai mari. preşedintele Libanului Amin Gemayel
ridicare generală a agri turor regulilor agroteh T o v a r ă ş u l Nicolae
culturii. în consens cu nice. în acest sens, s-a Ceauşescu a cerut specia La invitaţia tovarăşului liste România, astăzi so şedinţele Republicii Liba
imperativele noii revoluţii relevat că se impune efec liştilor să continue activi Nicolae Ceauşescu, pre seşte în ţara noastră. în- neze, Amin Gemayel.
agrare. Discuţiile desfăşu tuarea arăturilor adinei de tatea do cercetare pentru şedintele Republicii Socia- tr-o vizită de lucru, pre-
Sesiune ştiinţifică omagială consacrată
CAMPANIA AGRICOLA Dl VARĂ
aniversării a 50 de ani de ia procesul
ÎN SPIRITUL IDEILOR Şl ORIENTĂRILOR FORMULATE DE
luptătorilor comunişti şi antifascişti
TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU LA CONGRESUL ŢĂRĂNIMII
Participare amplă, responsabilă la de la Braşov
Joi a avut loc în Capi tral al partidului, ai Con tirăzboinice, pentru apăra
efectuarea lucrărilor de întreţinere tală sesiunea ştiinţifică o- siliului de Stat şi ai gu rea integrităţii şi indepen
magială cu tema : „50 de vernului, conducători ai or denţei ţării. Contribuţia to.
ani de Ia procesul luptăto ganizaţiilor de masă şi varaşului Nicolae Ceauşescu
a culturilor, asigurarea furajelor şi irigat rilor comunişti şi antifas obşteşti, oameni ai muncii în organizarea şi conduce
cişti de Ia Braşov. Activi
şi
insti
din
întreprinderi
revoluţionare,
rea
mişcării
tatea revoluţionară a tova tuţii bucure.ştene, persona antifasciste din România" ;
Ideile şi orientările cu hectar. Ca urmare, la a- gerca furajelor fără pier răşului Nicolae Ceauşescu, lităţi ale vieţii noastre şti
prinse în cuvîntarea ros ccastă dată, în majorita deri, pregătind, în acelaşi strălucit conducător de inţifice şi culturale, acti Ion Popescu-Puţuri, mem
tită de tovarăşul Nicolae tea unităţilor din consiliul timp, temeinic secerişul or partid şi de stat, exemplu vişti de partid şi de stat. bru al C.C. al P.C.R., di
Ceauşescu, secretarul gene nostru lucrările de întreţi zului. de dăruire patriotică pen Lucrările seminarului au rectorul Institutului de Stu
ral al partidului, la Con nere a culturilor prăşitoa- La C.A.P. Romos am gă tru cauza poporului, a in fost deschise de tovarăşul dii Istorice şi Social-Po-
gresul al III-lea al ţără sit aceeaşi bună organiza dependenţei şi suveranităţii Ion Ursu, membru supleant litice — „Procesul militan
nimii — arăta Aurel Do re a muncii şi largă parti patriei". al Comitetului Politic E- ţilor comunişti şi antifas
boş, preşedintele C.U.A.S.C. C.U.A.S.C, Geoagiu cipare a oamenilor în La lucrările sesiunii, or xecutiv al C.C. al P.C.R., cişti de la Braşov — eve
niment de seamă în lupta
Geoagiu — constituie şi cîmp, ca de fiecare dată ganizată de Consiliul Na prim-viceprcşedinte al Con poporului român împotriva
pentru mecanizatorii, coo de-a lungul campaniilor a- ţional al Ştiinţei şi învă- siliului Naţional al Ştiinţei fascismului, revizionismului
peratorii şi ‘ specialiştii din re se află în stadii bune, ţămîntului, Academia Re şi învăţămîntului. şi războiului. Rolul tova
unităţile consiliului nos cum bine se prezintă lu gricole. Se muncea pe mai publicii Socialiste România, In continuare au prezen răşului Nicolae Ceauşescu
tru unic un program con crurile şi la recoltarea, multe fronturi la prăşi !â, Academia „Ştefan Ghcor- tat comunicări tovarăşii : în desfăşurarea acestui pro
cret de acţiune, un îndemn transportul din cîmp şi de tratamente şi recoltarea fu ghiu“ şi Institutul de Stu Ion Coman, membru al Co ces" ; Constantin Olteanu.
mobilizator la muncă sus pozitarea furajelor sau în rajelor. Hernian Zeii şi dii Istorice şi Social-Politi- mitetului Politic Executiv, membru al Comitetului Po
ţinută şi responsabilă, pen legumicultura. în continua Vasile . Macoviciuc au în- ce, au luat parte membri secretar al C.C. al P.C.R. litic Executiv al C. C. al
tru a. executa toate lucră re vom acţiona cu aceeaşi şi membri supleanţi ai Co — „Partidul Comunist Ro- P.C.R., prim-secretar al Co.
rile la timp şi de calitate, răspundere pentru înche MIRCEA LEPĂDATU mitetului Politic Executiv, mân — Organizatorul şi mitetului municipal Bucu-
în aşa fel îneît să obţinem ierea grabnică a praşilelor secretari ai C.C. al P.C.R., conducătorul acţiunilor pa
producţii cît mai mari .-mecanice şi manuale, strîn. (Continuare In pag. a 2-a) membri ai Comitetului Cen
: triotice, antifasciste şi an (Continuare în pag. a 2-a)