Page 21 - Drumul_socialismului_1986_06
P. 21

in ţara noastra

                                                                                                      a preşedintelui Republicii


                                                                                                      Libaneze, Amin Gemayel

                                                                                               La    invitaţia   tovarăşului   ÎNCEPEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
                                                                                              Nicolae   Ceauşescu,   pre­
                                                                                              şedintele   Republicii   Socia­  La   Palatul Consiliului  zaţiei   pentru   Eliberarea
                                                                                              liste  România,  vineri  după-   de  Stat  au  început,  vineri   Palestinei,   pentru   o   solu­
                                                                                              amiază  a  sosit  la  Bucureşti,   0   iunie,   convorbirile   ofi­  ţie  care  să  asigure  retra­
                                                                                              într-o  vizită  în  ţara  noas­  ciale   între preşedintele  gerea   Israelului   din   toate
                                                                                              tră,   preşedintele   Republi­  Republicii  Socialiste  Româ­  teritoriile   arabe   ocupate,
                                                                                              cii   Libaneze,   Amin   Gc-   nia,   tovarăşul Nicolae  dreptul   la   autodeterminare
                                                                                              mayel.                     Ceauşescu,   şi   preşedintele   pentru   poporul   palestinian
                                                                                               Vizita   preşedintelui   Li­  Republicii   Libaneze,   Amin   —  crearea  unui  stat  pro­
                                                                                              banului   în   România,   mo­  Gemayel.              priu,   independent   şi,   tot­
                                                                                              ment   important   în   dez­  în   timpul   convorbirilor   odată,   să   asigure   integri­
                                                                                              voltarea   raporturilor   de   au   fost   evidenţiate   bunele   tatea   şi   securitatea  tuturor
                Anul XXXVIII, nr. 8 882   S1MBĂTĂ, 7 IUNIE 1986        4 pagini — 50 bani     prietenie  şi  colaborare  din­  relaţii  de  prietenie  şi  co­  statelor din zonă.
                                                                                              tre   cele   două   ţări,   con­  laborare   dintre   România   Preşedintele   Amin   Ge­
                                                                                              stituie   o   expresie   a   bu­  şi   Liban,   posibilităţile   mayel  a  prezentat  ultimele
                                                                                              nelor   relaţii   româno   —   existente   pentru   extinde­  evoluţii   ale   situaţiei   din
                       ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC                                            libaneze,  o  ilustrare  a  do­  rea   şi   planuri   a   acestor   Liban  .şi  eforturile  depuse
                                                                                                                                               pe
                                                                                                                                  diversificarea
                                                                                              rinţei  comune  de  a  le  con­
                                                                                                                                                                     reconci­
                                                                                                                                                           realizarea
                                                                                                                                                    pentru
                                                                                                                         multiple
                                                                                              feri  noi  dimensiuni  în  con­  raporturi,   în   interesul   şi   lierii naţionale.
                                                                                              cordanţă  cu  năzuinţele  am­  spre  binele  celor  două  ţări   Apreciind   contribuţia   ţă­
                                EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R.                                    belor  popoare,  în  interesul   şi  popoare,  al  cauzei  păcii,   rii   .noastre   la   rezolvarea
                                                                                                     păcii,
                                                                                              cauzei
                                                                                                                     şi
                                                                                                           înţelegerii
                                                                                              conlucrării internaţionale.  înţelegerii   şi   colaborării   problemelor   şi   din   Orientul
                                                                                                                                                                       Liban,
                                                                                                                                                                  din
                                                                                                                                                    Mijlociu
                                                                                                                         între naţiuni.
                Sub   preşedinţia   tovarăşului   Nicolaq   conducerilor  organelor  economice  centra­  Ceremonia   sosirii   înal­  Au   fost   examinate,   de   preşedintele   Amin   Gemayel
             Ccauşcscu,  secretar  general  al  Partidului   le,  ale  tuturor  unităţilor  productive  să   tului   oaspete   a   avut   loc   asemenea,  probleme  ale  si­  şi-a   exprimat   speranţa   că,
             Comunist  Român,  vineri,  C  iunie,  a  avut   urmărească   riguros   îndeplinirea   progra­  pe  aeroportul  Otopeni,  îm­  tuaţiei   din   Orientul   Mij­  şi  în  viitor.  România  va
             loc  şedinţa  Comitetului  Politic  Executiv  al   melor  de  măsuri  stabilite  pentru  reduce­  podobit sărbătoreşte.  lociu.        sprijini   cauza   poporului
             C.C. al P.C.R.                           rea  cheltuielilor  de  producţie  şi  recupe­  La   ova   16,00,   aeronava   P  r e ş e d  i n  t e l e    Nicolae   libanez   în   vederea   înfăp­
                în   cadrul   şedinţei,   Comitetul   Politic   rarea  restanţelor,  prin  găsirea  şi  aplicarea   cu   care   a   călătorit   şeful   Ceauşescu  a  reafirmat  po­  tuirii   aspiraţiilor   sale   de
             Executiv  a  examinat  RAPORTUL  PRI­    de  noi  soluţii  tehnice,  tehnologice  şi  or­  statului libanez a aterizat.  ziţia   principială,   construc­  pace şi libertate.
             VIND   STADIUL    REALIZĂRII,   LA   31   ganizatorice,   înlăturarea   şi   prevenirea   în   întîmpinarea   înaltu­  tivă   a   României   privind   T  o  v  a r ă ş u  l    Nicolae
             MARTIE  1986,  A  PRINCIPALILOR  INDI­   pierderilor,   rentabilizarea   tuturor   activi­  lui   oaspete   a   venit   pre­  reglementarea   globală,   pe   Ceauşescu  a  subliniat  im­
             CATORI  TEHNICO-ECONOMICI  APRO­         tăţilor   şi   produselor,   pentru   realizarea   şedintele Nicolae Ceauşescu.  cale  politică,  a  situaţiei  din   portanţa  pe  care  o  repre­
             BAŢI  LA  CAPACITĂŢILE  DE  PRODUC­      ritmică  şi  integrală  a  planului,  încadrarea   Erau   prezenţi   membri   Orientul   Mijlociu,   instau­  zintă   întărirea   unităţii   tu­
             ŢIE   INDUSTRIALE    PUSE   IN   FUNC­   în  consumurile  normate,  utilizarea  inten­  ai  Consiliului  de  Stat  şi  ai   rarea   unei   păci   juste   şi   turor   forţelor   politice   şi
             ŢIUNE.                                   sivă   şi   eficientă   a   dotărilor   existente,   guvernului,   generali,   alte   trainice  -  în  această  regiu­  sociale  din  Liban,  realiza­
                Din  analiza  datelor  cuprinse  în  Raport,   creşterea calităţii produselor şi a muncii.  persoane oficiale.  ne.   /             rea,   pe   calea   tratativelor,
             precum  şi  din  informările  prezentate  în   La   indicaţia   tovarăşului   Nicolae   A  fost  de  faţă  ambasa­  Şeful   statului   român   a   a   unei   largi   reconcilieri
             cadrul  şedinţei  de  conducătorii  ministe­  Ceauşescu  s-a  liotărît  ca,  în  cel  mai  scurt   dorul   Libanului   în   ţara   subliniat   necesitatea   orga­  şi  conlucrări  între  acestea,
             relor  economice,  rezultă  că,  deşi  în  acest   timp,  Consiliul  Central  de  Control  Munci­  noastră.  nizării  unei  conferinţe  in­  pentru  a  se  asigura  inde­
              domeniu  s-au  obţinut  unele  progrese  în   toresc  al  Activităţii  Economice  şi  Sociale,   P  r e ş e d  i n  t e l e     Nicolae   ternaţionale   privind   O-   pendenţa   şi   suveranitatea
             comparaţie  cu  anii  precedenţi,  la  o  seric   Ministerul  Finanţelor,  organele  de  control   Ceauşescu a întâmpinat cu  rientul  Mijlociu,  cu  partici­  naţională, integritatea te-
             de  obiective  nu  s-au  realizat  încă  para­  financiar  să  stabilească  şi  să  treacă  efec­           parea  tuturor  statelor  inte­
              metrii proiectaţi.                      tiv  la  aplicarea  de  măsuri  concrete  pen­  (Continuare în pag. a 4-a)  resate, inclusiv a Organi­  (Continuare în pag. a 4-a)
                Criticînd   această   situaţie,   secretarul   tru  lichidarea  stărilor  de  lucruri  negati­
             general   al   partidului,   tovarăşul   Nicolae   ve  existente  în  acest  domeniu,  pentru  în­
              Ceauşescu,  a  cerut  să  se  stabilească  pro­  cadrarea  riguroasă  a  costurilor  de  pro­
              grame   de   măsuri   concrete,   pe   fiecare   ducţie  în  normele  stabilite  prin  plan.  Re­
              minister,  care  să  asigure  realizarea  în   zultatele  acestei  acţiuni  urmează  să  fie   CAMPANIA AGRICOLA DE VARĂ
              cel  mai  scurt  timp  a  tuturor  indicatori­  prezentate  într-o  viitoare  şedinţă  a  Comi­
              lor  telinico-cconomici  aprobaţi,  a  produc­  tetului Politic Executiv.
              ţiei   planificate   la   capacităţile   puse   în   în   cadrul   şedinţei,   TOVARĂŞUL     ÎN SPIRITUL IDEILOR Şl ORIENTĂRILOR FORMULATE DE
             funcţiune,  la  toate  obiectivele  de  investi­  NICOLAE  CEAUSESCU  A  PREZENTAT
              ţii.  S-a  stabilit  ca  guvernul  să  urmăreas­  O  SERIE  DE  CONSTATĂRI  SI  CONCLU­   TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU LA CONGRESUL ŢĂRĂNIMII
              că,  să  asigure  şi  să  răspundă  nemijlocit   ZII  DESPRINSE  DIN  VIZITELE  SI  A-
              de  înfăptuirea  în  cele  mai  bune  condiţii   NALIZELE  FĂCUTE  ÎN  ACESTE  ZILE                      IMPERATIVUL ACESTOR ZILE :
              a  acestor  programe  de  măsuri  —  să  in­  ÎN  UNITĂŢI  AGRICOLE  DIN  10  JU­
              formeze   Comitetul   Politic   Executiv   în   DEŢE ALE ŢĂRII.
              legătură  cu  modul  în  care  au  fost  solu­  Secx-etarul  general  al  partidului  a  a-   Toate forţele satelor - la recoltarea,
              ţionate   problemele   privind   încadrarea   preciat  că  în  cele  mai  multe  din  unită­
              fiecărei  capacităţi  de  producţie  în  indica­  ţile  vizitate  culturile  se  prezintă  bine,  că     9                                          7
              torii tehnico-economici aprobaţi.       acolo  unde  s-a  lucrat  cu  conştiinciozitate         strinsul şi depozitarea furajelor!
                în  continuare.  Comitetul  Politic  Exe­  şi  răspundere  şi  au  fost  respectate  pre­
              cutiv  a  dezbătut  RAPORTUL  PRIVIND   vederile  legale,  normele  stabilite  privind
              MODUL  DE  ÎNDEPLINIRE  A  PLANULUI     densitatea   plantelor,   calitatea   arăturilor,   Paralel   cu   întreţinerea   rile   formulate   de   tovară­  şi  150  tone  lin.  La  A.EI.
              COSTURILOR  DE  PRODUCŢIE  ÎN  TRI­     există  condiţii  pentru  obţinerea  unor  pro­  culturilor,  în  toate  unităţi­  şul   Nicolae   Ceauşescu   la   Ilia  sînt  depozitate  1  200
              MESTRUL  I  198G  ÎN  INDUSTRIA  RE­    ducţii  mari  la  orz  şi  grîu,  la  celelalte  cul­  le   agricole   din   judeţul   cel   de-al   III-lea   Congres   tone  suculente  şi  125  tone
              PUBLICANĂ.                              turi, superioare nivelelor planificate.  nostru   se   acţionează   cu   al  ţărănimii,  în  marea  ma­  fibroase.   Rodica   Ioschicî,
                Analiza  efectuată  a  pus  în  evidenţă   S-a  subliniat  necesitatea  de  a  se  face   forţe   umane   şi   mecanice   joritate   a   unităţilor   se   coordonatoarea   activităţii
              faptul  că,  deşi  pe  ansamblul  industriei   o  evaluare  cît  mai  exactă  a  producţiilor   sporite  la  recoltarea,  trans­  munceşte   cu   răspundere   zootehnice   din   C.U.A.S.C.
              republicane,  s-au  înregistrat,  faţă  de  a-   agricole,  de  a  se  asigura  strîngcrea  în   portul  şi  depozitarea  fura­  pentru   a   aduna   cît   mai   Ilia,  care  ne-a  însoţit  în
              cccaşi  perioadă  a  anului  trecut,  însem­  cele  mai  bune  condiţiuni,  fără  pierderi,   jelor  —  activitate  deosebit   grabnic  şi  a  pune  la  adă­  raidul de joi, sublinia :
              nate  reduceri  la  costurile  de  producţie,   într-un  timp  cît  mai  scurt,  de  3—4  zile,   de   importantă,   menită   a   post  recolta  de  furaje  —   —   în  cele  două  unităţi
              acestea  prezintă,  în  primul  trimestru,  o   a întregii recolte de orz şi grîu.  asigura   toate   condiţiile   spunea   Virgil   I-Iatfaludi,   se   munceşte   cu   hărnicie,
              depăşire   faţă   de   prevederile   planului.   Dat  fiind  că  unele  unităţi  au  şi  trecut   pentru   buna   desfăşurare  a   preşedintele   consiliului   u-   de   dimineaţa   devreme   şi
              S-a  arătat  că  neîncadrarea  în  costurile  de   la  recoltarea  orzului,  că  în  următoarele   viitoarei   stabulaţii   a   ani­  nic   agroindustrial.   Afirma­  pînă  seara  tîrziu,  fără  pau­
              producţie  stabilite  se  datoreşte  faptului  că   zile  se  va  trece  şi  la  strîngcrea  griului  în   malelor.  Pentru  a  consem­  ţia  se  bazează  pe  ceea  ce   ze.  De  altfel,  ambele  com­
              nu  în  toate  centralele  şi  întreprinderile   cele  mai  multe  din  judeţele  ţării,  s-a  evi­  na  cum  se  munceşte,  în  a-   s-a realizat pînă acum.  plexe  au  condiţii  să-şi  rea.
              industriale  s-a  acţionat  cu  întreaga  fer­  denţiat   necesitatea   organizării   temeinice   ceste  zile  la  umplerea  „că­     lizeze  şi  chiar  să-şi  depă­
              mitate  şi  răspundere  pentru  valorificarea   a   recoltării,   transportului   şi   depozitării   mărilor"   zootehniei   am       şească  necesarul  de  fibroa­
              tuturor   posibilităţilor   create,   respectarea   corespunzătoare a întregii producţii.  întreprins  un  raid  în  uni­  R  A  I D   Î N  se   prevăzut   pentru   iarna
              strictă  a  normelor  de  consum  şi  elimi­  Cadrele  de  conducere  din  Ministerul   tăţi   aparţinînd   C.U.A.S.C.   C.U.A.S.C. I L  I A  următoare.
              narea  cheltuielilor  neeconomicoase,  a  ori­  Agriculturii  şi  din  direcţiile  agricole  ju­  Ilia.                                 O  confirmare  a  spuselor
              căror  forme  de  risipă,  pentru  folosirea   deţene, specialiştii din agricultură, orga-  UN BILANŢ SUCCINT                         interlocutoarei   noastre   am
              deplină a potenţialului tehnic şi uman.                                           —   Hotărîţi   să   traducă   Prima  coasă  la  lucerna  şi   cules-o  de  la  A.E.I.  Ilia.
                Comitetul Politic Executiv a indicat        (Continuare in pag. a 4-a)        în viaţă ideile şi orienta-  trifoi   aproape   s-a   încheiat   Aici,   o   formaţie   alcătuită
                                                                                                                         şi  a  început  recoltarea  fî-   din  Nicolae  Gîta,  Laurean
                                                                                                                         neţelor   naturale.   Au   fost   Tamaş,  Sideraş  Dane,  Mar­
                                             ÎN PRIM PLANUL ACTIVITĂŢII C.M. DEVA                                        organizate  cinci  formaţii  de   cel  Feneş  şi  Vasile  Cîmpan
                                                                                                                         mecanizatori   care   lucrează   lucra   la   recoltatul,   trans­
                                                                                                                         cu   hărnicie   la   însilozări.   portul  şi  depozitarea  fura­
                                 Asigurarea bazei de  materii  prime,   punerea                                          Pînă  în  prezent,  la  nivel   jelor.  Se  muncea  cu  grijă
                                                                                                                                                    pentru  a  se  strînge  toată
                                                                                                                         de  consiliu  unic  au  fost
                                                                                                                         depozitate  4  000  tone  su­  recolta,  fără  să  se  piardă
                                                                                                                                                    nimic  în  timpul  transpor­
                                 în funcţiune a noilor capacităţi de                        producţie                    culente   recoltării,.   tone   fîn.   tului.   Di.mitrie   Ioschici,
                                                                                                                                 şi
                                                                                                                                    650
                                                                                                                         Ritmul
                                                                                                                                          transpor­
                                                                                                                         tului   şi   depozitării   creşte   directorul   complexului,
               In  amplul  proces  de  dez­  economiei  naţionale  an  de   funcţiune  a  noi  şi  moder­  din   care   la   construcţii-   de  la  o  zi  la  alta.  Părerea   ne-a spus :
              voltare   a   economiei   na­  an  mari  cantităţi  de  resurse   ne   obiective   de   interes   montaj  —  1,1  miliarde  lei,   mea  este  că  se  munceşte   —  Azi  am  început  recol­
              ţionale  un  rol  deosebit  re­  minerale   valoroase,   înfăp­  naţional.   Astfel,   sporul   depăşindu-se   prevederile   bine,  cu  hărnicie  şi  răs­  tarea  ovăzului  masă  verde
              vine   industriei   extractive,   tuind   cu   succes   sarcinile   considerabil   de   producţie   stabilite.   Cu   toate   aceste   pundere.  de  pe  cele  40  de  ba  ocu­
              chemată  să  pună  la  dispo­  trasate   în   acest   domeniu   raportat   la   finele   cinci­  sporuri   nu   am   încheiat   —  Sînt  şi  excepţii,  tova­  pate   cu   această   cultură.
              ziţia  celorlalte  sectoare  re­  de  către  conducerea"  parti­  nalului   trecut   s-a   realizat   anul  cum  am  fi  dorit,  o   răşe preşedinte ?  Producţia   este   foarte   bu­
              sursele   materiale   nece­  dului, personal de către  prin atragerea în circuitul  parte   din   capacităţile   cu   —  Da.  La  C.A.P.  Bretea   nă  şi  cred  că  vom  realiza
              sare   desfăşurării   în   bune                                                 termen   de   finalizare   tre­  Mureşană  şi  la  C.A.P.  Sîrbi   încă 800 tone siloz.
              condiţii   a   activităţii   pro­  I ■ CINCINALUL VIII - DEZVOLTARE INTENSIVA'-/                           se  realizează  încă  o  parti­        ★
                                                                                              buind să fie reprogramate.
              ductive.   în   acest   context,                                                  —  CUm  a  decurs  acti­  cipare  slabă  la  această  lu­  La  C.A.P.  Ilia,  Gheorghe
              Centralei   minereurilor   De­                                                  vitatea  de  investiţii  în  pe­  crare.   Conducerile   celor   Suba,   preşedintele   unităţii,
              va  i-au  revenit  şi  îi  revin                                                rioada trecută din 1986 ?  două  unităţi  nu  sc  impli­  şi-a   asumat   coordonarea
              sarcini   mobilizatoare   în   t  o  v  a  r  ă  ş  u  l     Nicolae   economic  a  noi  zone  mi­  —   în  acest  prim  an  al   că  încă  suficient  în  mobi­  recoltării  şi  depozitării  fu­
              direcţia   asigurării   bazei   Ceauşescu,   secretar   general   neralizate,   cum   sînt:   Ro­  celui   de-al   optulea   plan   lizarea  tuturor  forţelor  sa­  rajelor  şi  se  ocupă  cu  răs­
              de   materii   prime,   punerii   al   partidului.   în   ultimii   şia  Poieni,  Moldova  Nouă,   cincinal  avem  de  materia­  telor  la  coasă,  la  adunatul   pundere  de  această  proble­
              în  funcţiune,  conform  pro­  cinci   ani,   prin   eforturile   Valea   Morii,   Coranda   —   lizat,  comparativ  cu  1985,   şi transportul finului.  mă.  Aşa  sc  explică  faptul
              gramelor  stabilite,  a  noilor   partidului  şi  statului,  uni­  Hondol,   Baia   de   Aramă   un  volum  sporit  de  sar­  ★       că   la   transportul   finului
              capacităţi   de   producţie.   tăţile   centralei   noastre   au   etc.   Referindu-ne   strict   la   cini.   Conducerea   centra­  Cele   mai   mari   cantităţi   se  lucrează  cu  o  puterni­
              Inginerul   Viorcl   Ciuntu,   beneficiat   de   importante   activitatea   de   investiţii   în   lei,   unităţile,   toţi   factorii   de   nutreţuri   s-au   recoltat   că  mobilizare  de  oameni  şi
              şeful   serviciului   lucrări   •   fonduri   destinate   lărgirii   unităţile   centralei   trebuie   răspunzători de execuţia  şi  depozitat  pînă  acum  la   de atelaje, pînă acum fiind
              miniere—investiţii,   de   la   continue  a  bazei  de  mate­  precizat   că   anul   1985   a             cele  două  asociaţii  econo­
              C. M. Deva, sublinia :    rii  prime,  extinderii  capa­  reprezentat  un  an  de  vîrf   LIVIU BRA1CA     mice   intfercooperatiste.   La    TRAIAN BONDOR
                    — Centrala minereurilor   cităţilor   de   producţie,   cît   în  domeniu  :  s-au  reali­           A.E.I.  Grind  se  află  în  ba­
                    Deva a pus la dispoziţia  şi urgentării punerii în  zat peste 2,2 miliarde lei,  (Continuare in pag. a 3-a)  za  furajeră  1  550  tone  siloz  (Continuare în pag. a 3-a)
   16   17   18   19   20   21   22   23   24   25   26