Page 22 - Drumul_socialismului_1986_06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI \

Patria mea,
V a t k i a E ramul rămurind plnă departe \ )
Adîncul şi înaltul
Care nu ne mai desparte.
Patria mea, 13.00 T(
E cîmpia de griii Patria mea, 13)0o Lî
şi murmurul de izvoare E sufletul încărcat de iubire şi dor tăi
Cărarea de aproape Dulcea Limba română Dj
m
Şi petala de floare. la
Floarea ce-nfloreşte-n f is ni
Ochii m
Patria mea, Gingaşi ai şoimilor. ai
E fluierul baciului ni
MIRON JIC, lv
De cîntcc încins (Premiul Uniunii Scriitorilor e
Codrul cu visul înrourat la Concursul de cîntece c IV
şi de poezii patriotice
seriozităţi este omogenita­
L a „ S i n t e tea ideală pe care o con­ Şi de atîtea ori pentru copii — ediţia 1986) N f i
Nins.
n feră cenaclului pregătirea (
profesională a membrilor ?
săi. La „Sinteze", oamenii
De ciţiva ani am depă­ altele m-am.gîndit aflînd, nu vin să se glorifice sau „Modus vivendi" sau plăcerea copiilor de a ciuta 4 J
şit vîrsta fervorilor cena- spre sfirşitul anului trecut, I
cliere. După ce vreme de de înfiinţarea la Deva a să se demoleze, ci să La Şcoala generală nr. 8 al elevilor, formaţie artis­ ţia scenică, rămâi impre­ \
mai bine de două decenii cenaclului „Sinteze" al ca­ schimbe nişte idei, să co­ din Deva, elevul dobîndeş- tică laureată cu locul I pe sionat do larga deschidere 15.00 1
14,45 i
am fost un familiar al vie­ drelor didactice din jude­ munice, să se simtă soli­ te cunoştinţe de cultură ţară la ultima ediţie a sufletească cu care ci tră­ x
ţii de cenaclu, entuziasme- ţul Hunedoara. Un cena­ dari pe teritoriile pure şi generală şi implicit o edu­ Festivalului naţional „Cîn- iesc la această vîrstă actul 19.00 r .
le mi s-au temperat şi am clu conceput totodată şi incoruptibile ale artei. Pen­ caţie muzicală care îi tarea României". „Am pre­ artistic, rod al unei pa­ 19,20 '
devenit mai sceptic. Para- ca modalitate de perfecţio­ tru ei scrisul este o „violon sporeşte gradul de sen­ luat această formaţie în siuni care acum se nu­
frazind o celebră butadă nare profesională. Cînd se­ d'lngres" şi, chiar dacă sibilitate a r t i s t i c ă . 1980, alcătuită din elevii meşte plăcerea de a cîn- 19,50
a lui Sadoveanu, ştiu a- cretarul său, scriitorul şi sînt autentici scriitori, au Climatul muzical sănătos ta... ce le place. Şi aceas­
cum că dintr-un cenaclu profesorul Gligor Haşa, decenţa de a nu se auto- statornic 1 de conducerea tă plăcere înseamnă „în­ 21,50
5
vor ieşi exact atiţia scrii­ proclama ca atare. Unele şcolii, de cadrele didacti­ floresc grădinile" de Ti- 22,00
tori cîţi au intrat. Poate reuniuni beneficiază de ce, oameni devotaţi cu LAUREAŢII NOŞTRI motci Popovici, „Pionierii
cu mai multă experienţă, VZec&wvQ prezenţa unor invitaţi de toată fiinţa profesiei, au către ţară" de Li viu Co-
şi pe mijloacele lor, dar ^PRIVELIŞTI modalităţi eficiente de lăr­ determinat ca aici să în­ Constantin, „Cîntec pentru U5
probabil mai siguri pe ei prestigiu, devenind astfel mes, „Pomişorul" de Marin
nu mai mulţi decît au in­ gire a orizontului şi de evi­ florească colective artistice claselor V—VII, ne spu­ pionieri" de Sigismund To-
apreciate, dintre care men­
trat. Ştiu azi că marile re­ m-a invitat să particip la tare a provincializării. Ast­ ţionăm în primul rînd pe nea prof. Doina Hoţea. duţă, „Jocul miresii" de BU
velaţii a căror apariţie e şedinţa de constituire, am fel, istoricul şi criticul li­ cele ale elevilor: corul mic Colectivul ei se primeneş­ Tudor Jarda, „Trei prie­ diopi
aşteptată cu ardoare in acceptat din politeţe, păs- terar losif Cheie Pantea a al claselor II—-IV (dirijor te an de an, în locul ab­ teni" de Miriam Marbe, 6,15 !
fiecare cenaclu, departe trîndu-mi însă cele mai se­ conferenţiat despre „Con­ Elena Bogariu), grupul solvenţilor plecaţi venind „Albinele" de Doina Nem- Rece
de a se arăta săptămînal rioase rezerve. Cunoşteam ceptul de creaţie în opera instrumental (dirijor — E- forţe proaspete. în aceste ţeanu Rotaru. în finala jurn
Priir
sau măcqr lunar, se lasă entuziasmele începuturilor lui Lucian Blaga", întilni- lisabeta Meszaros), orches­ condiţii, munca de instrui­ Festivalului naţional „Cîn- cina
aşteptate îndelung, vreme de acest gen, ideile gene­ rea cu scriitorul Gabriel tra de cameră (dirijor — re este anevoioasă, dar tarea României", corul a preş
de ani, uneori chiar de de­ roase, planurile măreţe şi Gafiţa a devenit o pasio­ Octavian Negreanu). La dragostea pentru copii mă interpretat „Cîntec despre diilo
i^tiri
cenii. Am aflat de aseme­ mă temeam să nu asist, ca nantă dezbatere despre ro­ rîndul lor, oamenii cate­ face să accept cu drag... partid" de Adrian Pop, dlo;
nea că un cenaclu, oricît de atîtea ori, la un sim­ man, iar cea cu Octavian drei au alcătuit orchestra efortul suplimentar, dorind „Trei prieteni" de Miriam, ştiri
ar fi de prestigios, nu te plu foc de artificii. A tre­ Paler una nu mai puţin de cameră (dirijor — Oc­ să formez un cor omogen, Marbe şi „Cîntec de ogra rară
V°P«
poate salva de la deriva cut de atunci mai bine de memorabilă despre rapor­ tavian Negreanu), activea­ cu înalţi parametri inter­ dă" de Constantin Catrinai ute
pe apele băltitoare ale o jumătate de an şi din tul dintre etic şi estetic în ză şi sprijină numeroase pretativi, de care însă Sînt piese corale, unele vers
11,35
artă. Miine, o întîlnire cu
veleitarismului dacă n-ai aceeaşi prudenţă, poate colective artistice de ama­ niciodată... nu sînt îndea­ extrem de dificile, pe ca­ ictii
idee de gramatica româ­ exagerată, n-am scris încă unul dintre marii noştri tori din municipiu, sînt juns de mulţumită. încerc re nu prea multe forma­ cult
stilisticieni, G. I. Tohănea-
mou
nească şi dacă nu posezi nimic despre „Sinteze". Azi principali organizatori ai ca timpul pe care elevii ţii de copii se pot mîndri Ava
13,0<
acel minimum de cultură însă pot s-o fac. nu, şi cu noua sa carte, „Primăverii muzicale dc- îl petrec la repetiţii să fie că le au în repertoriu. Bul
Cuvinte româneşti. Evoluţia
care să-ţi servească la ar­ vene". cît mai plăcut şi util". Fiecare ieşire în public Mcr
gumentarea logică şi civi­ Pot s-o fac pentru că la „Sintezelor" e de urmărit în cadrul unui astfel de Formaţia cuprinde ac­ reprezintă un prilej de dioj
lizată a unei idei. La toa­ „Sinteze" se lucrează se­ cu tot interesul. climat favorabil îşi desfă­ tualmente 30 de interpreţi, mai bună cunoaştere a po­ spii
dali
te acestea şi încă la multe rios, iar garanţia acestei RADU CIOBANU şoară activitatea corul de unul mai drăgălaş decît sibilităţilor interpretative sile
cameră „Modus vivendi" altul. Urmărindu-le evolu- ale corului, un examen Bul
trecut însă cu brio. Corul Mu:
evoluează în concerte pro»- nea
prii la nivelul municipiu­ seri
Tllăieţui lac lui şi în judeţ, se mîndreş- na(
pol
te cu înregistrări la radio fori
Sînt mîndru că ' şi televiziune. Reala satis­ de
aici facţie o constituie însă e- por
19,3
am zărit întîia oară ducaţia muzicală a tine­ +
lumina într-o floare de măr rilor, formarea publicului 20,0
aici unde tinerii respiră istorie, avizat de mai tîrziu care La
Rai
înfăşurat în ştergare de iarbă ştie să preţuiască actul ar­ 22,5
îmi acopăr umerii tistic muzical la adevărata
cu fruntea sa valoare.
adîncită
în sufletul patriei. Miine, corul de cameră -
ALEX. PODEA, al elevilor de la Şcoala
muncitor - C.S. Hunedoara generală nr. 8 Deva va
(Premiul ziarului „Drumul socialismului" din nou oaspetele Festiva i
la Concursul de poezie - Costeşti '86) lului coral „Tiimotei Po- la
povici", organizat la Mar- rc«*
ga (judeţul Caraş-Severin). Ry'
CRONICA LITERARA îi dorim succes şi să ră- de:
di?
mînă acelaşi mesager me­ (M
O carte — document rituos al şcolii care îl găz­ mi
duieşte şi al Devei muzi­ Pi­
ni:
La scurt timp după e- crări istorice de sinteză» cale. nu
ditarea răscolitoarei lucrări din memorii de război, din MINEL BODEA se
intitulată sim.plu dar su­ procese verbale, din acte Ui
re
gestiv MOISEI, revista administrative oficiale sau Corul (le cameră „Modus vivendi". CRONICA FILMULUI bc
„Vatra", în aceeaşi colec­ din numeroase şi patetice VI
tu
ţie a sa „Biblioteca de is­ declaraţii ale supravieţui­ 11 L<
torie — documentele con­ torilor holocaustului de la CRONICA DISCULUI Furtună în Pacific ru­
tinuităţii", a tipărit, de Oarba de Mureş, lăsînd di
curînd, o nouă carte-do- conştiinţa lectorului să Unul dintre cei mai în­ fost încredinţată, încura- U
m
cument cu titlul EPOPEEA cumpănească liber şi să se George Gershwin zestraţi operatori de ima­ jîndu-se reciproc în mo­ za
DE PE MUREŞ, semnată pătrundă de fiorii admira­ gine români, Nicu Stan, mentele cele mai grele, oa­ lu
de dr. Grlgore Ploeşteanu. ţiei şi recunoştinţei faţă de Cunoscut pianist şi com­ audierea a două lucrări ce­ demonstrează, prin pecetea menii din echipaj acţio­ Ş»
Lazăr Lădariu şi Suciu T. cei ce-au înfruntat cu e- pozitor american, George lebre: • „Concert în Fa pusă asupra celui de-al nează ca o familie unită SC
p.
Vasile. roism furia dementă a Gershwin s-a născut în pentru pian şi orchestră", treilea film propriu (co- şi izbutesc să evite o ca­ G
Cartea se constituie într­ cotropitorilor şi, prin jert­ 1898 în Brooklyn, New care reprezintă o încerca­ scenarist Constantin No­ tastrofă iminentă. Repa­ CI
tl
uni mpresionant corpus de fa supremă, au eliberat'Ar. York, S.U.A. Deosebit de re remarcabilă de încadra, vac), virtuozitate şi în mâ­ rând instalaţiile, ci fac po­ ia
inii de documente, date şi dealul, reconstituind frun­ dotat din punct de vedere re a elementelor ritmice şi nuirea „baghetei" regizora­ sibilă păstrarea navei în C
informaţii prin care se re­ tariile fireşti ale ţării. muzical, reuşeşte să se a- melodice proprii muzicii de le. Povestirea acestei izbu­ stare de plutire pînă la Vi
S
constituie filmul luptelor în unele capitole ale lu­ firme de la vîrsta de 16 Jazz, în forma tripartită tite pelicule de acţiune şi deplina sa recuperare de ri
eroice ale armatei române, crării sînt inserate ade­ ani cu numeroase piese de a concertului clasic pentru suspans porneşte de la o către vasul românesc tri­ s
alături de armata sovieti­ vărate dosare cu sute de muzică uşoară. Strălucit un instrument solist şi situaţie-limită, cu evidentă mis în ajutor. G
că, pentru eliberarea Ar­ probe privitoare la crime­ improvizator, pătrunde mai orchestră. • „Rapsodia al­ miză psihologică, sugerată Actori de marcă dau via­
dealului de nord, răpit le şi atrocităţile de cum­ apoi în lumea teatrelor, bastră" scrisă de Gershwin de chiar titlul filmului. Un ţă personajelor exemplare .
prin odiosul Dictat de la plită barbarie săvîrşite de scriind son guri pentru re­ echipaj românesc (dar, nu puse să reziste unor întîrrt
Viena, din 1940. Autorii armatele furibunde fascis- vistele muzicale, care s-au în 1924 la solicitarea cele­ „pentru Singapore"), navi- plări ieşite din comun :
întruchi­
Condurache
Dan
îşi delimitează perimetrul to-hortiste atît asupra pri­ bucurat de o largă popu­ brului şef de orchestră de gînd spre ţară cu o încăr­
investigaţiei în perioada zonierilor, cît şi asupra laritate. jazz simfonic, Paul White- cătură de mare importan­ pează, cu maturitate artis­
pe
tică,
navei,
căpitanul
luptelor desfăşurate în populaţiei civile din Tran­ man. „Rhapsody in blue" ţă economică, pe nava „Sa­
Dintre lucrările sale cele
septembrie 1944, pe cursu­ silvania de nord după is­ mai importante se pot a- este o fantezie pentru turn", este surprins de o Victor Ionescu; Şerban Io.
rile superior şi mijlociu toricul act de la 23 Au­ pian şi jazz simfonic, de puternică furtună în Pa­ nescu îşi etalează, de ase­
ale Mureşului, îndeosebi în gust 1944. minti: suita simfonică „Un o deosebită originalitate, cific. între abandonarea menea, talcntu-i prodigios
american la Paris", „Uver­
zona localităţii Oarba de Completată cu un bogat, tura cubană" şi opera care se bucură şi astăzi navei şi asumarea firească intr-un rol pe măsură, cel
Mureş — (Dealul Sîngeor- divers şi impresionant ma­ a riscului salvării încărcă­ al secundului Cristian Ata-
giu — cota 495) — unde terial iconografic, lucrarea „Porgy and Bess“, a cărei de un remarcabil succes. turii sale, cu orice preţ, nasiu; Dorel Vişan, „pe
au căzut eroic la datorie e un vibrant omagiu adus muzică are la bază folclo­ In discul la care ne refe- echipajul bravilor marinari fază", în rolul mecanicu­
„10 800 militari români eroilor şi luptătorilor pen­ rul negru, acţiunea operei rinr, orchestra simfonică a patrioţi alege lupta pen­ lui şef. Se mai disting!
(morţi, răniţi şi dispăruţi), tru eliberarea Ardealului aducînd aspecte din viaţa cinematografiei, dirijată de tru saivarea navei. George Motoi (Florescu),
adică niai mulţi decît în şi zdrobirea fascismului, populaţiei de culoare din Paul Ropescu şl avînd ca Filmuil este un autentic Valeria Seciu (în'rolul A-
întreg războiul de indepen­ dar şi un necruţător rechi. America. solist pe talentatul pianist generator de tensiune psi­ nei — o apariţie feminină
denţă din 1877—1878". zitorlu şi o sentinţă de Ca un omagiu adus me­ Dan Mizrahy interpretează hologică, ce creşte o dată fulgurantă), Gheorghe Co-
cu sporir.ea dificultăţilor ce
Petre
A u t o r i i oferă ex­ condamnare absolută a răz­ moriei lui Gershwin — de­ cu măiestrie cele două lu­ le creează echipajului sti­ •zorici (directorul), Pandurn),
hi 1937, la Holly­
cedat
(Toma
Nicolae
trase, fragmente, citate boiului — maşină inferna­ wood, la numai 39 de asâ ci" ări. hia dezlănţuită. Animaţi de Remus Mărgineanu etc.
şi decupaje din presă, din lă a morţii, — discul pe c*re vi-1 pre­ conştiinţa răspunderii în
jurnale de fraoi, di» lu­ Prof. DUMITRU SUSAN zentăm astijrf, ne propune Prof. ELENA TĂMĂŞAN realizarea misiunii ce le-a VERONICA PALADE