Page 25 - Drumul_socialismului_1986_06

încheierea vizitei in fara noastră
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ!

a ••
&

JUOITUL HUMDOMAE Libaneze, Amin Gemayel
S M lM I ÎNCHEIEREA CONVORBIRILOR OFICIALE

Palatul
Consiliului
La
rinţa de a continuo dia­
carea şi diversificarea co­
de Stat s-au încheiat sîm- posibilităţi pentru amplifi­ mayel şi-au exprimat do­
cele
două
oficiale
laborării
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C. bătă, preşedintele Republi­ ţări — dintre plan politic, logul la nivel înalt, relc-
convorbirile
pe
între
S I A l C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N cii Socialiste România, to­ economic, tehnteo-ştiinţi- vînd rolul său important
în dezvoltarea relaţiilor de
varăşul Nicolae Ceauşescu, fic, cultural şi în alte do­
prietenie şi colaborare din­
şi preşedintele Republicii menii — în folosul am­
Libaneze, Amin Gemayel. belor ţări şi popoare, al tre cele două ţări şi po­
Anul XXXVIII, nr. 8 883 DUMINICĂ, 8 IUNIE 1986 4 pagini - 50 bani poare.
Ultima rundă de convor­ progresului şi prosperităţii
biri a fost consacrată exa­ lor. Preşedintele Republicii
minării în continuare a Totodată, a fost mani­ Libaneze a adresat pre­
Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la adunarea
unor probleme privind festată convingerea că, în şedintelui Nicolae Ceauşescu
dezvoltarea relaţiilor bi­ spiritul celor discutate, vii mulţumiri pentru pri­
solemnă consacrată aniversării partidului laterale, precum şl a unor România şi Libanul vor mirea călduroasă şi ospi­
aspecte ale activităţii po­ conlucra tot mai activ pe talitatea de care s-a bu­
Strălucită sinteză a unui drum istoric litice Internaţionale. arena mondială, împreună curat în timpul şederii ir:
Cei doi preşedinţi şi-au cu alte state, în lupta pen­ ţara noastră, pentru pro­
giorios, viziune clarvăzătoare exprimat satisfacţia faţă tru dezarmare şi pace, pen­ gramul ce i-a fost rezerva!
cu acest prilej.
ale
tru
vizitei,
rezultatele
soluţionarea
construc­
de
convorbirilor purtate în tivă, pe cale paşnică a Convorbirile s-au desfă­
asupra perspectivei socialismului aceste zile, pentru înţe­ complexelor probleme ce şurat într-o atmosferă de
legerile convenite cu pri­ confruntă omenirea, pen­ cordialitate, de înţelegere
si comunismului în România lejul dialogului la nivel tru un climat de înţele­ şi stimă reciprocă.
înalt româno—libanez. S-a gere şi largă colaborare Rezultatele vizitei au fost
subliniat că vizita şi con­ internaţională. consemnate într-un comu­
Formarea şi afirmarea conştiinţei socialiste — vorbirile au pus în evi­ P r e ş e d i n ţ i i Nicolae nicat, care se dă publici­
denţă existenţa unor reale Ceauşescu şi A m i n G e ­ tăţii.
operă complexă, profund revoluţionară
CEREMONIA PLECĂRII OFICIALE
„La acest măreţ jubileu, doresc să sub­ voltată, în care să se ma­
nifeste cu tot mai multă Sîmbătă, 7 iunie, s-a în­ voltarea raporturilor dintre Cei doi preşedinţi au
liniez din nou marea importanţă pe care a putere principiile comuniste cheiat vizita oficială efec­ România şi Liban. în fo­ trecut, apoi, în revistă,
avut-o tot timpul activitatea ideologică, de de muncă şi de viaţă. tuată în ţara noastră, la losul şi spre binele ambe­ garda de onoare.
Formularea clară şi preci­ invitaţia preşedintelui Re­ lor popoare, al cauzei des­
înarmare a partidului cu concepţia revoluţio­ să a stadiului în care ne publicii Socialiste Româ­ tinderii, păcii. înţelegerii La despărţire, preşedin­
aflăm, precum şi a obiecti­ tele Nicolae Ceauşescu si
nară despre lume ?i viaţă, activitatea politi- nia, tovarăşul Nicolae şi cooperării între naţiuni. preşedintele Amin Gemayel
vului strategic imediat are
preşedintele
de
plecării
ofi­
Ceremonia
cu
co-educativâ de formare a omului nou, con­ inestimabilul merit de a înar­ Ceauşescu, Libaneze, Amin ciale a şefului statului li­ şi-au strîns miinile îmbrăţişat
Republicii
prietenie,
s-au
structor al socialismului". ma organizaţiile de partid, Gemayel. banez a avut loc pe platoul cu multă căldură.
colectivele de oameni ai
NICOLAE CEAUSESCU muncii cu cunoaşterea te­ Dialogul la nivel înalt din faţa Palatului Republi­
cii.
meinică a dimensiunilor, o- româno—libanez se înscrie,
în concepţia partidului a Programului de edificare rientărîlor şi obiectivelor ce prin rezultatele sale ca un O gardă militară a pre­ După ceremonie. pre­
rastru, a secretarului său a socialismului şi comunis­ trebuie înfăptuite în etapa moment important în cro­ zentat onorul. S-au into­ şedintele Amin Gemayel a
general, tovarăşul Nicolae mului în România — expre­ inaugurată de Congresul al nica relaţiilor de priete­ nat imnurile de stat ale plecat într-Q călătorie în
Ceauşescu, făurirea societă­ sie revelatoare a gîndirii Xlll-lea, constituindu-se tot­ nie şi colaborare dintre Republicii Libaneze şi Re­ unele zone din ţara noas­
ţii socialiste şi comuniste re­ partidului asupra unităţii odată, într-o viziune de lar­ cele două ţări, ca o con­ publicii Socialiste Româ­ tră, într-o vizită ou ca­
prezintă o operă complexă dintre factorii obiectivi şi gă deschidere pentru în­ tribuţie de seamă la dez­ nia. racter neoficial.
şi de lungă durată tocmai subiectivi ce formează opera treaga activitate politico-
pentru că implică, dintr-o constructivă. ideologică desfăşurată de
anumită perspectivă, o du­ Aşa cum a arătat secreta­ organizaţiile de partid, de
blă construcţie — atit cea rul general al partidului la toţi factorii cu atribuţii în CE LOC OCUPA CĂMINUL CULTURAL
materială, cit şi a omului — adunarea solemnă consacra­ acest domeniu. ÎN ZIARUL DE AZI :
ambele laturi fundamentale tă aniversării a 65 de ani Referindu-se la direcţiile IN VIAŢA SPIRITUALĂ A COMUNEI?
aflîndu-se permanent intr-un de la făurirea Partidului principale de acţiune ale fl| Sporirea beneficiilor —
raport dialectic de intercon- Comunist Român, trecerea la activităţii ideologice, în Ra­ importantă sursă de
autogestiunii Autoritatea şi prestigiul
diţionare. O asemenea vi­ înfăptuirea celui de al 8-lea portul prezentat la Congre­ întărire a autofinan­
ziune realistă se consolidea­ plan cincinal inaugurează, sul al Xlll-lea, tovarăşul ţării şi
ză de la etapă la etapă, în fapt, o nouă etapă de Nicolae Ceauşescu sublinia unităţilor economice
capătă noi dimensiuni şi se dezvoltare economico-socială că : ,,Trebuie acţionat pentru se cîştigă prin muncă
afirmă ca o valoare auten­ a patriei — trecerea, pînă în ridicarea nivelului şi eficien­ | 37 de ani de rodnică
activitate în apărarea
tică’, originală a partidului 1990, a României de la sta­ ţei învâţămîntului politico —
nostru. diul de ţară in curs de dez­ ideologic de masă, care tre­ intereselor patriei şi Raidul întreprins ’ prin coordonator al căminului
După cum se ştie, la pro­ voltare la un stadiu supe­ buie să înarmeze pe comu­ poporului cămine culturale din co­ cultural (plecat la cursuri
punerea tovarăşului Nicolae rior, de ţară mediu dezvol­ nişti, pe oamenii muncii cu fii Ce arată un prim bi­ muna Dobra a coincis cu de perfecţionare) este su­
Ceauşescu, Congresul al XIII- tată, urmînd ca în perspec­ principiile fundamentale ale lanţ al acţiunilor de perioada în care, în aşe­ plinită cu răspundere de
lea a adoptat Programul tivă, pînă în anul 2000 pa­ partidului, obiectivele şi sar- gospodărire şi înfru­ zările acesteia, se desfă­ factorii educaţionali din
ideologic, de formare a omu­ tria noastră să devină o ţară museţare şura săptămîna cultural- sat, prof. Rozalia Coşo-
lui nou, ca parte integrantă socialistă multilateral dez­ (Continuare in pag. a 2-a) educativă „Laudă omului, veanu, director adjunct al
laudă muncii sale”. Aşa­ căminului cultural impli-
dar — un bun prilej de a cîndu-se în realizarea ma­
constata, la faţa locului, nifestărilor din programu:
modul în care factorii edu­ săptămînii. (Păcat, însă, că
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ caţionali, oamenii satelor acest program n-a... meri­
* se implică în organizarea tat un afiş pe măsura săr­
• v :• . .. v ... - • • . . .
şi susţinerea unor mani­ bătorii, paginile mici, dac­
ÎN SPIRITUL IDEILOR SI ORIENTĂRILOR FORMULATE DE festări care animă, anual, tilografiate pierzîndu-se în­
viaţa spirituală a aşezări­ tre litourile ce anunţă fil­
TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU LA CONGRESUL ŢĂRĂNIMII lor rurale. mele lunii iunie I). Aşadar
Căminul cultural Dobra. în ziua raidului nostru, în
repara­
După
dc
lucrările
Un obiectiv esenţial - creşterea producţiei de legume ţii capitale, care se desfă­ timp ce în cămin continu­
au
la
sediul
reparaţiile,
şoară în interiorul cămi­ ocolului silvic, personalul
Asociaţia economică de in toate fermele s-a acţio­ selor. în acest sens, pre- ferma noastră, între care nului cultural, s-ar crede muncitor participa la ex­
stat şi cooperatistă cu pro­ nat cu întreaga răspunde­ luînd experienţa înainta­ aş aminti pe mecanizatorii că aici n-ar putea avea punerea „Anul Internaţio­
fil horticol din Deva îşi re pentru respectarea pla­ tă, am generalizat metoda Ilie şi Remus Momeu, Au­ loc nici o manifestare. Şi, nal al Păcii. Poziţia Româ­
aduce, an de an, o contri­ nului de cultură, pentru de plantare a răsadurilor relia Burlacu, Georgeta totuşi, gospodarii satului niei faţă de marile pro­
buţie însemnată la realiza­ asigurarea bazei materiale concomitent cu udatul, ceea Tălmaciu şi Estera Gher- l-au amenajat pentru a bleme ale contemporaneită­
rea programului de auto- necesare îndeplinirii con­ ce, chiar şi în condiţiile ghely, din echipa condusă găzdui deschiderea săptămî- ţii", susţinută documentat
conducere şi autoaprovizio- tractelor. De altfel, putem de secetă din primăvară, de Dorica Buble. Angela nii cultural-educative, care şi atractiv de Ionel Co­
nare teritorială. Lucrătorii aminti că, pînă acum, au ne-a asigurat o bună prin­ Crăciun, Ioana Tudorică şi s-a desfăşurat în prezenţa di eanu, director adjunct la
asociaţiei au desprins im­ fost. livrate peste 450 tone dere la culturile de ardei, Raveca Ileş, din echipa a sute şi sute de localnici, Cabinetul judeţean pentru
portantele sarcini şi obiec­ legume verdeţuri, aflîn­ , vinete şi altele. condusă de Georgeta Pană, iar spectacolul, susţinut de activitatea ideologică şi po-
tive ce le r.evin din cuvân­ du-se în curs de valorifi­ — De pe cele 30 de ha au înţeles şi înţeleg bine cei mai tineri artişti ama­ litico-educativă. Şi tot a-
tarea rostită de tovarăşul care varza timpurie şi mor­ solarii, noi trebuie să pro­ răspunderea ce le revine tori — copiii grădiniţei — tunci, într-o pauză de m u n ­
Nicolae Ceauşescu, secre­ covii din răritură, iar la ducem 1 400 tone legume în lumina orientărilor des­ a fost o revelaţie. „Vrem că în legumicultura. la
ta r general al partidului, mijlocul acestei luni înce­ — spunea ing. Li viu Ar- prinse din cuvîntarea tova­ ca pînă duminică să fina­ C.A.P. Dobra, brigada şti­
la recentul Congres al ţă­ pem livrarea roşiilor din deanu, şeful fermei nr. 8. răşului Nicolae Ceauşescu lizăm lucrările de amena­ inţifică a comune' (prof
rănimii, fiind .mobilizaţi să solarii şi a cartofilor tim­ Culturile de tomate, ardei rostită Ia congresul ţărăni­ jare a tavanului suspen­ Silvia Lăncrăjan, prof. Ro­
asigure înfăptuirea lor în purii. Culturile au o stare şi castraveţi au o bună mii şi acţionează cu fermi­ dat ca, după manifestări­ zalia Coşoveanu şi tehni­
cele mai bune condiţii. bună de întreţinere, atît dezvoltare şi promit recol­ tate pentru îndeplinirea le de închidere a săptămî- cianul Ioan Şindea) reali­
— Am reţinut — nc spu­ lucrătorii permanenţi, se­ te superioare. în paralel, planului. Ca dovadă, s-au nii culturale ce vor avea za un viu dialog privind
nea ing. Radu Bolog, di­ zonieri, cit şi unităţile e- am produs peste 10 mili­ livrat mai mult de 100 to­ loc pe stadion, să organi­ dezvoltarea, particularită­
rectorul asociaţiei — că In conomice din municipiu, oane fire de răsaduri pen­ ne legume, iar în ceea ce zăm aici hora, seara de ţile şi tehnica culturii le­
continuare trebuie să pu­ care ne sprijină în efec­ tru unităţile cultivatoare priveşte veniturile, am în­ joc şi voie bună — no a- gumelor.
nem accentul pe sporirea tuarea lucrărilor făcîndu-şi din judeţ. Unii beneficiari deplinit peste 24 la sută sigură Ioan Fonoage, vi­ Documentarea clin satul
producţiei, astfel incit să cu conştiinciozitate datoria. — C.A.P. Batiz, Strei şi din prevederile 'tmuale. cepreşedinte al biroului e- Ro.şcani a început ta... şroa-
se asigure circa 250—300 Ar fi de menţionat şi fap­ Boşorod — au întîrziat însă — Un alt aspect ce tre­ xecutiv al Consiliului la generală, acolo unde se
kg legume pentru fiecare tul că o dată cu preocu­ preluarea răsadurilor, pro- buie remarcat —- aprecia popular comunal Dobra. află, de fapt, sufletul miş­
locuitor al ţării. Unitatea parea de a creşte producţia dueîndu-ne unele greutăţi Lipsa secretarului adjunct cării cultural-educative si
noastră va obţine şi livra la unitatea de suprafaţă, în eliberarea la timp şi N. TIRCOB cu probleme de propagan­ LUCIA UCIU
în acest an peste 8 500 to- acordăm atenţia cuvenită cultivarea terenului ocupat dă al comitetului comu­
rw, ! r. rm mo în fîlrp SCOn reduceri} costului produ­ cu răsaduri. Lucrătorii din (Continuare în pag. a 2-a) nal de partid, şi director (Continuare in pgg. a 3-a)