Page 26 - Drumul_socialismului_1986_06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL*

ÎN FIECARE UNITATE — FURAJE SUFICIENTE, DE CALITATE !

Se acţionează cu răspundere pentru

U,
li,
Sporirea beneficiilor-importantă sursă de întărire pregătirea stabulaţiei animalelor
Cu cîţiva ani în urmă,
a autofinanţării şi autogestiunii unităţilor economice cooperativa agricolă de cerna şi trifoi sînt mai iul a cărui recoltare a în­
ceput cu cîteva zile în ur­
mari ca anii trecuţi, fîne-
producţie din Turdaş avea ţele naturale au fost cu­ mă .— mecanic şi manual.
La plenara C. C. al — Deşi este relativ nouă, — Alte căi ale depăşiri­ necazuri serioase în peri­ răţate şi fertilizate chimie Sfecla furajeră a fost să­ 12,
P.C.R. din 1—2 aprilie a.c. unitatea noastră s-a impus lor la indicatorul benefi­ oada, .stabulaţiei, deoarece în primăvară, recolta este pată de "'două ori, cultura
şi, cu o deosebită forţă, în prin produsele sale atît pe cii ? nu reuşea să-şi asigure ne­ bună şi sperăm în produc­ are o densitate optimă şi 13,
magistrala cuvînţare la a- piaţa internă cît şi pe cea — încadrarea în nivelul cesarul dc furaje pentru a- ţii sporite. 14,
promite recoltă bună. Pen­
dunarea solemnă organiza­ externă. Explicaţia se gă­ de cheltuieli planificate la nimale. în ultima vreme Pentru stabulaţia urmă­ tru acoperirea necesarului
tă cu prilejul aniversării a seşte în activitatea econo­ 1 000 lei producţie marfă. însă, este vorba de stabu- toare, unitatea din Turdaş
65 de ani de la făurirea mică eficientă desfăşurată Concret, prin mai buna iaţiile 1984/1.985 şi 1985/1986 şi-a prevăzut în balanţă de suculente se va semă­ 19,
na cu porumb în cultură
Partidului Comunist Ro­ an do an. Un argument folosire şi încadrare în — situaţia s-a redresat, 546 tone fibroase, 1 600 to­ 19,
mân. tovarăşul Nicolae în susţinerea acestei afir­ suprafeţele de croit şi prin unitatea nemai'fiind nevoită ne suculente şi 400 tone dublă . întreaga suprafaţă
ocupată în prezent cu orz.
Ceauşescu, secretarul gene­ maţii este acela al reali­ înlocuirea materiilor prime să apeleze la cumpărări dc grosiere. 19,:
ral al partidului, sublinia zării şi depăşirii prevede­ cu materiale recuperabile nutreţuri; fa.pt ce se dato- — Există condiţii pentru Pregătirile în vederea strîn-
necesitatea ca fiecare în­ rilor de plan la indicato­ reuşim să reducem sensi­ reşte preocupării conduce­ acoperirea cantităţilor res­ gerii orzului sînt încheia­
te — combinele şi presele
treprindere, utilizând în rul beneficii. Pentru exem­ bil costurile de producţie. rii fermei şi a cooperati­ pective ? — 1-aim întrebat
grad cît mai ridicat capa­ plificare amintesc că, în Merite deosebite revin co­ vei pe linia realizării ba­ pe Ioan Ştefan, şeful fer­ au fost puse la punct. Im­
cităţile de care dispune, anul 1985, beneficiul a fost lectivului atelierului de lanţei furajere stabilită mei zootehnice. portant este ca sărnîn ţa
să producă mereu mai bi­ depăşit cu 635 000 lei, iar proiectare a produselor, in­ prin planul dc producţie. — Există. Avem în cul­ culturii duble să fie încor­
ne, să vîndă. să încaseze plusul • la finele primului ginerei Emilia Năfomiţă, Cum se acţionează în a- tură 15 ba cu lucerna, 47 porată în brazdă în cel
mult 48 dc ore după sece­
în termen scurt contrava­ trimestru al acestui an sc modelierei Ana-Maria Cîm- cest an pentru a se realiza ba cu trifoi, 5 ba cu sfe­
loarea producţiei şi să ob­ cifrează la 28 000 lei, ob­ pan, maistrului Vasile Tă­ cantităţi de furaje suficien­ clă furajeră şi 12 ba pa­ riş pentru a se putea ob­ 20,1
ţină beneficii, venituri pro­ ţinut în condiţiile existen­ tar, tehnicienei Diana Han- te şi de calitate, pentru jişte semănată, Avem cul­ ţine recolte cît mai bune
prii cît mai mari, din ca­ ţei unor sarcini de plan ganu, prin eforturile că­ desfăşurarea în bune con- turi frumoase de trifolie- de porumb siloz.
re să-şi asigure dezvolta­ deosebit de mobilizatoare. rora multe produse sînt diţiuni a viitoarei stabula- ne, iar pe fineţe, după ul­ Iată cîteva considerente 21,5
rea proprie şi să aducă o — Ce reflectă depăşirile tricotate la metraj şi croi­ ţii, cum a cerut tovarăşul timele ploi. iarba creşte care îndreptăţesc concluzia
contribuţie tot mai înseni­ înregistrate la acest indi­ te prin încadrare, realizîn- Nicolae Ceauşescu. secreta­ frumos. că Ia C.A.P. Turdaş se ac­ 2i,t
nată la satisfacerea cerin­ cator ? du-se o reducere a indi­ rul general al partidului la — Prima coasă la lucer- ţionează cu răspundere —
ţelor societăţii. Am urmă­ — Ele confirmă efortul celui de consum al mate­ cel de-al III-lea Congres nă s-a încheiat. Ce pro­ în lumina orientărilor şi 20,(
rit, în timpul discuţiei cu permanent al întregului riei prime de la 1,36 la al ţărănimii ? ducţie s-a obţinut ? indicaţiilor cuprinse în cu­ 20,2
ec. Maria Ghinea, conta­ nostru colectiv de a utiliza 1,14. Elocvent pentru pre­ — Şi în acest an, C.A.P. — Lucrarea s-a făcut cu vîntarea tovarăşului Nicolae
bilul şef al întreprinderii eficient potenţialul pro­ ocuparea în direcţia înlo­ Turdaş îşi va asigura ne­ membrii cooperatori. Avem Ceauşescu la Congresul 20,1
de tricotaje tip lină Hune­ ductiv, concomitent cu îm­ cuirii unor materii prime cesarul de furaje .— arăta pînă acum, în 'baza fura­ ţărănimii — pentru • a se 21,0
doara, modul în care se bunătăţirea structurii pro­ cu materialo recuperabile Ioan Vcrejan, vicepreşe­ jeră 80 de tone fîn de bu­ asigura furaje în cantităţi
răspunde în această tînără ducţiei şi valorificarea su­ este următorul exemplu: dinte al biroului executiv nă calitate. De pe cele 15 suficiente şi de calitate
unitate a industriei uşoa­ perioară a resurselor ma­ în primul trimestru al a- al consiliului popular co­ ha vom mai lua încă trei pentru viitoarea stabulaţic
re hunedorenc imperative­ teriale şi de muncă. nului în curs, din căzături munal. Au fost luate toa­ recolte. a animalelor.
lor întăririi autofinanţării — Vă rugăm să detaliaţi. de lînă de la răscroieli au te măsurile în acest sens : Frumos este — cum 21,5
şi autogestiunii — cerinţe — îndeplinirea şi depă­ fost confecţionate 2 500 bu­ suprafeţele cultivate cu lu­ ne-a.m convins — sî trifo­ TRAIAN BONDOR jr
de bază ale sporirii efi­ şirea beneficiului planificat căţi tricotaje, obţinîndu-se
cienţei economice a între­ pentru anul trecut şi pri­ un spor de 509 000 lei la I!
gii activităţi desfăşurate mul trimestru al anului producţia marfă.
aici. în Lurs are la bază rea­ Asimilarea în fabri­ Un obiectiv esenţial-creşterea producţiei de legume B
„A fi revoluţionar — a- lizarea unor plusuri de 8,662 — leti:
răta tovarăşul Nicolae milioane lei (1985) şi 2,372 caţie a noi modele şi pro­ cexi
tua
Ceauşescu în cuvîntarea la milioane lei (trim. I 1986) duse presupune, desigur, (Urmare din pag. 1) — Dacă an de an obţi­ legumicultor. în plus, noi te ;
adunarea solemnă dedicată faţă de plan la producţia introducerea unor noi teh­ nem însemnate beneficii am organizat irigarea în­ sat(
min
gloriosului jubileu al parti­ marfă vîndută şi încasa­ nologii. inginerul şef al asociaţiei, la cultura legumelor — tregii suprafeţe, în schim­ pen
dului — înseamnă a acţio­ tă. Acestea au fost posi­ — Aşa este. Noile mo­ Liviu Ghirca —, este fap­ spunea ing. Nistor Giura buri prelungite, astfel că juri
na pentru organizarea în­ bile ca urmare a mobili­ dele asimilate anul acesta tul că în acest an s-a or­ Dorin, şeful fermei nr. 3 —, nici o cultură n;u a fosW: nou
tregii activităţi cconomico- zării stocurilor existente în fabricaţie, rod al pre­ ganizat încercarea a 5 so­ asta se datoreşte .şi faptu­ afectată de secetă. Avem selă
socialc pe principiile auto- la începutul acestui an şi ocupărilor colectivului ate­ iuri de tomate şi două so­ lui că lucrătorii noştri au certitudinea că în acest nn lare
lor;
conducerii şi autogestiunii, accelerării încasărilor con­ lierului de creaţie, condus iuri de ardei gras la cul­ înţeles bine rostul aplicării ne vom desfăşura activi­ 16,01
pentru aplicarea fermă a travalorii produselor. în de ing. Mihaela Dumitriu. turile din solarii, în vede­ principiilor noului meca­ Mu:
17,31
noului mecanism economi- special a celor destinate au impus aplicarea unor rea generalizării în pro­ nism economic, ale retri­ tatea în condiţii de eficien­ Foii
co-financiar". exportului. De altfel, pon­ noi tehnologii: semifang cu ducţie. De asemenea, s-a buirii muncii în acord glo­ ţă sporită, realizînd însem­ 20,«
— Ce acoperire în fapte derea producţiei de export aruncare, tricot cu ace încercat cultivarea .fasolei bal. Dacă toate culturile nate beneficii — aşa cum Cu
afir
are. în acest sens, acţiu­ în producţia marfă obţi­ trase, intarsie şi finisaje di.n soiul Bogdana în cul­ au o densitate corespunză­ a cerut secretarul general Tur
nea revoluţionară în între­ nută în trimestrul întâi ’06 prin sculptarea articolelor tură intercalată. în acest toare şi sînt menţinute cu­ al partidului, ca fiecare u- Con
prinderea de tricotaje, to­ a crescut cu 10 la sută fa­ din lînă ş.a. Contribuţia mod vom reuşi să stabilim rate dc buruieni, ia.r sta­ ni.tate agricolă să lucreze sc :
varăşă Maria Ghinea ? ţă de anul trecut. noilor tehnologii la înde­ care sînt cele mai produc­ rea lor fitosanitară este bu­ mâi
tive soiuri, avînd totodată nă, aceasta dovedeşte răs­ pe principiul autogestiunii, nai:
spoi
plinirea beneficiilor în in­ în vedere timpurietntea li­ punderea cu care munceş­ să-şi acopere cheltuielile tras
CANTINELE „SIDERURGISTUL" HUNEDOARA tervalul de timp care a vrării. te fiecare mecanizator şi din venituri proprii. că
-
trecut de In începutul a- nul
Şl CEA A I.M, BARZA - LOCUL I PE ŢARĂ nului este de 19,35 la sută.
Şi în continuare ne vom
în cadrul amplului pro­ za s-au situat pe locul I preocupa intens pentru pu­ Formarea şi afirmarea conştiinţei socialiste
gram de dezvoltare a pro­ pe ţară. nerea în valoare a noi căi
ducţiei culinare, pentru o Se cuvine subliniat că în D
tot mai bună servire a cele 146 cantinc-restaurant de acţiune, care să ducă (Urmare din pag. 1) fundamentate de documen­ Una din exigenţele majore Ir»
populaţiei, între cele 146 şi cantine muncitoreşti din la sporirea beneficiilor, a- tele Congresului al Xlll-lea, aşezate de tovarăşul Nicolae rea
cantine-restaurant şi canti­ judeţul nostru servesc zil­ vînd în vedere însemnate­ cinile ce revin fiecărui do­ de cuvîntările tovarăşului Ceauşescu în faţa muncii RA
deri
ne muncitoreşti din judeţ nic masa aproape 100 000 le rezerve de care dispu­ meniu de activitate, să asi­ Nicolae Ceauşescu, organiza­ educative este întărirea ca­ •clişt
se desfăşoară o permanen­ de oameni, că întreaga ac­ ne colectivul nosti'U, con­ gure dezvoltarea conştiinţei ţiile de partid din judeţul racterului revoluţionar al (Mo
tă întrecere cu cele simi­ ţiune de dezvoltare a ştienţi fiind de faptul că revoluţionare, însuşirea tră­ nostru au aşezat constant acesteia, în strînsă concor­ mul
lare din ţară. în urma eva­ producţiei lor culinare, de numai astfel vom produce săturilor moral-politice ale în centrul activităţii educati­ danţă cu obiectivele actualei PE3
mili
luării rezultatelor, a punc­ întărire a gospodăriilor a- mai mult. mai de calita­ omului nou, participarea ac­ ve valorile fundamentale ale etape constructive. O ase­ nul
tajelor dobîndite, cantina- nexe proprii, de alimen­ te, vom cîştiga mai bine. tivă a membrilor de partid, societăţii noastre, între care menea dimensiune a activi­ seri.
restaurant „Siderurgistul", taţie ştiinţifică şi mai a celor ce muncesc la în­ principala este munca — tăţii educative este puternic Un
rea)
relevată şi în Raportul la
făptuirea Programului parti­
unica activitate socială crea­
din Hunedoara, şi cantina bună servire sc află în Convorbire consemnată de dului". toare de bunuri materiale Congresul al Xlll-lea : „Va bob,
VUI
muncitorească a I.M. Bar­ plină ascensiune. MIRCEA DIACONU in virtutea orientărilor şi spirituale. în marile com­ trebui să fie intensificată turc
binate siderurgice şi minie­ activitatea multilaterală de I.OI':
rul)
re, în unităţile economice
Ce arată un prim bilanţ al acţiunilor aparţinînd aitor ramuri — ridicare a conştiinţei socia­ U R
de
liste, revoluţionare a tuturor
construcţia de maşini, con­ oamenilor muncii, de com­ mnn
zat)
de gospodărire şi înfrumuseţare strucţii, industria uşoară, a- batere hotărîtă a diferitelor şie);
lui
manifestări
gricultura etc. — cultivarea
mentalităţi
şi
atitudinii înaintate faţă de obscurantiste, înapoiate des­ chet;
Şi în această primăvară, frumoase, prLinenindu-se Lucrări de amploare au mizegetusa, Toteşti, RapoJt muncă, afirmarea responsa­ pre muncă şi viaţă". In a- neru
locuitorii oraşelor şi sate­ mereu. Am fost, de ase­ fost efectuate de către şi altele. bilităţii depline faţă de pro­ ceastă bogată zonă sînt cu­ sent
Pas
lor hunedorene au partici­ menea, martori la o mai populaţia satelor pe păşuni prietatea socialistă şi valo­ prinse orientările privitoare C,EO
pat în număr mare la gos­ temeinică organizare a lu­ şi fineţe. în parcuri şi A fost folosit mai bine rificarea ei superioară in fo­ la educaţia materialist — cu r
cadrul creat de legea pri­
podărirea şi înfrumuseţa­ crărilor, în sensul asigu­ scuaruri, în zonele dintre vind răspunderile consilii­ losul dezvoltării armonioase ştiinţifică, patriotică, afirma­ tură
larn;
rea localităţilor în care rării de către consiliile popu- blocuri au fost plantaţi a societăţii ocupă un loc rea largă a valorilor mo­ ■ Circ;
trăiesc şi muncesc. lor populare, unităţilor so­ central în activitatea orga­ rale ale poporului nostru, ' trese
cialiste ş> cetăţenilor pen­
Un prim bilanţ, pînă la nizaţiilor de partid, sindicat, ale colectivelor muncitoreşti SIMl
rate
15 mai, al lucrărilor exe­ Localitatea — oglinda spiritufui cetăţenesc tru gospodărirea şi înfru­ U.T.C., de femei şi O.D.U.S. în cadrul Festivalului naţio­ Sfirf
oa-
museţarea
localităţilor
cutate prin contribuţia în şi de legea cu privire la Prin adunări, conferinţe, ex­ nal „Cintarea României" etc. GITF
muncă a cetăţenilor arată contribuţia în bani şi mun­ puneri, schimburi de expe­ rul).
:-ă valoarea lor se ridică lare, prin unităţi specializa­ 230 000 arbori şi arbuşti rienţă, dezbateri, prin pro­ Analiza activităţii educati­
la 240 milioane lei, din pla­ te, a materialelor şi utila­ ornamentali şi 40 km gard că a cetăţenilor la ase­ paganda vizuală, învăţămîn- ve, revoluţionare în lumina
menea lucrări.
nul anual de 512 milioane, jelor necesare. Este locul viu. Au fost reparate po­ tul politico-ideologic, ca şl exigenţelor relevate de se­
ceea ce reprezintă mai să arătăm că în primăva­ duri în lungime totală de Gospodărirea şi înfrumu­ prin alte forme şi modalităţi, cretarul general al partidului
mult de 40 la sută. Sem­ ra acestui an au fost con­ 864 m, precum şi 217 po­ seţarea localităţilor trebuie organele şi organizaţiile de în etapa actuală pune în Pei
nificativ este faptul că va­ struiţi 143 000 mp de străzi. deţe, au fost amenajate 158 să se desfăşoare însă în partid, împreună cu organis­ relief faptul că şi în jude­ domi
loarea realizărilor este mai 41 000 m,p trotuare, au fost locuri de joacă pentru permanenţă pe tot timpul mele şi instituţiile cu funcţii ţul nostru s-au obţinut re­ tea (
mare cu 40 milioane lei efectuate lucrări de între­ copii şi baze sportive sim­ anului. Este necesar ca si educative, militează mal zultate bune, dar care tre­ va £
decît cea care s-a înre­ ţinere şi reparaţii de străzi ple, 4 puncte turistice. în continuare deputaţii, activ pentru cunoaşterea te­ buie consolidate şi dez­ izolai
carac
gistrat după primul semes­ şi trotuare însumînd aproa­ S-au făcut îndiguiri pe o consiliile populare să acţio­ meinică şi-respectarea rigu­ voltate printr-un efort conti­ ţlte
tru ai anului trecut. pe 2 milioane mp, precum lungime de 50 km şi au neze pentru mobilizarea roasă de către toţi oame­ nuu, printr-o perfecţionare trica,
în această primăvară am şi pe circa 200 km de dru­ fost taluzate 809 000 mp de cetăţenilor, la executarea nii muncii a documentelor neîncetată, care să determi­ de di
va
fost martorii unei mai bu­ muri naţionale, judeţene şi maluri. unor noi lucrări, la păs­ ne mobilizarea mai activă a mode
ne mobilizări a oamenilor îndeosebi comunale şi să­ S-a acţionat bine în mu­ trarea celor realizate, ast­ de partid şi a legilor ţării, colectivelor hunedorene la nordi
de către deputaţii consilii­ teşti. S-au extins ori ame­ nicipiile Deva. Hunedoara fel îneît localităţile hune­ pentru formarea unui com­ înfăptuirea neabătută a sar­ minir
între
lor populare, de către co­ najat spaţii şi zone verzi şi Petroşani, în oraşele Vul­ dorene să fie în tot timpul portament de factură auten­ cinilor ce le revin din isto­ cele
mitetele asociaţiilor de lo­ în suprafaţă de aproape 64 can, Lupeni, Brad, Haţeg, frumoase, ospitaliere. tic socialistă în muncă. în ricele documente ale Con­ 25 dc
catari la acţiuni prin care ha şi s-au făcut lucrări de Simeria, în comunele Baia viaţa socială, în toate îm­ gresului al Xlll-lea al parti­ dimii
localităţile să devină mai înţreţinere pe alte 450 ha. de Griş, Ilia, Dobra, Sar- TH. MĂRCUŞ prejură rile. dului. servii
*