Page 29 - Drumul_socialismului_1986_06

Creşterea producţiei — preocupare
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!
permanentă a întregului colectiv

Oamenii muncii de la indicii de calitate prevă­ torul întreprinderii — ziua
Centrala termoelectrică zuţi în contracte". de duminică, 1 iunie, a
Mintia îşi mobilizează per­ După această chemare fost o zi obişnuită de lu­
manent forţele pentru a directă adresată minerilor cru. Au acţionat cu abne­
asigura, în mod ritmic, şi preparatorilor din Va­ gaţie şi multă hărnicie,
C I A L I S M C L trică necesară urmare — de situaţia contractelor în­ de ore de la oprire, să fie
reuşind ca după numai 37
lea Jiului, ne-am interesat
cantităţile de energie elec­
sistemului
pus în paralel cazanul 2 B.
cheiate cu alţi furnizori de
Prin
naţional.
A fost vorba de înlocuirea
întreprinderea
cărbune.
şi acum, în prag de vară,-
ero­
principale
ţevi
este drept, acoperă doar 5
date de cenuşă. în prezent,
— bătălia pentru tot mai
fiRGAIM AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL;: Pfc la fel ca în sezonul rece minieră Anina — care, unor din problemele prin­
una
la sută din necesarul ter­
se
energie
multă
electrică
S I A l C O N S I L I U L U I desfăşoară la aceleaşi înal­ mocentralei — a rămas da­ cipale care ne preocupă o
opriri­
evitarea
constituie
toare cu 24 000 tone de
te cote şi putem consem­
na dorinţa unanimă a har­ cărbune. Stocul din depo­ lor accidentale. La toate
nicilor energeticieni de a zitul de combustibil al cele 3 cazane despre care
îmbogăţi cu noi succese Mintiei s-a subţiat, a ajuns am vorbit opririle s-au da­
Anul XXXVIII, nr. 8 884 MARŢI, 10 IUNIE 1986 4 pagini - 50 bani
bilanţul primului an al ce­ sub 25 000 tone ! torat unor defecţiuni inter­
lui de-al 8-lea cincinal. în
luna mai 198G s-a obţinut
ÎN SPIRITUL IDEILOR Şl ORIENTĂRILOR FORMULATE DE un plus de 15 milioane
kWh, faţă de programul
TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU LA CONGRESUL ŢĂRĂNIMII
prevăzut. „Această realiza­ Alte preocupări ? A in­ venite în funcţionarea a-
re, ca şi toate celelalte — trat recent în reparaţie gregatelor, situaţii pe care
ne-a declarat ing. Mircea
Sporirea producţiei la hectar ia toate Bădărău, director adjunct grupul nr. 4. nu le-am prevăzut şi care
al I.E. Deva — se află în în ziua de 2 iunie 1986, au diminuat simţitor pro­
strînsă legătură cu canti­ echipe formate din ingineri, ducţia de energie electri­
culturile-obiectiv de maximă însemnătate tăţile de cărbune primite tehnicieni şi muncitori spe­ că. Am analizat cu toată
din Valea Jiului. Ne-am cialişti acţionau pentru responsabilitatea aceste c-
repararea operativă a con­ venimente şi am hotărît
Secretarul general al parti­ tuată a producţiilor de car­ a irigaţiilor, desecărilor şi depăşit sarcinile de pro­ ductei principale de abur respectarea cu stricteţe a
dului, tovarăşul Nicolae tofi, fructe, sfeclă de zahăr combaterii eroziunii solului. ducţie deoarece minerii şi de la cazanul 3 B. Am con­ duratei de funcţionare la
Ceauşescu, a subliniat, în şi altele. De asemenea, creşterea pro­ preparatorii ne-au livrat, semnat alte două interven­ fiecare parte componentă
cuvîntarea rostită la Congre­ La materializarea acestor ducţiei agricole Ia hectar la la rîndul lor, în plus faţă ţii anterioare. După o ac­ a agregatelor, respectarea
sul al lll-lea al ţărănimii, obiective o contribuţie tot toate culturile, astfel încît de cantităţile planificate tivitate neîntreruptă de 27 graficelor de reparaţii, su­
necesitatea ca toţi oame­ mai însemnată sînt chemaţi să fie îndeplinite irepro- de la începutul anului, pe­ ore, echipele speciale au pravegherea tuturor utila­
nii muncii din agricultură să să şi-o aducă şi lucrătorii şabil prevederile la fondul de ste 46 400 tone de cărbune. reuşit să termine repara­ jelor şi intensificarea ve­
acţioneze în spirit revoluţio­ ogoarelor judeţului nostru. stat şi la fondul de auto- Am subliniat această core­ ţiile şi să pună în pa­ rificărilor, a celorlalte acti­
nar, intr-un perfect climat Cuvîntarea rostită la înaltul aprovizionare teritorială este, lare existentă între cărbu­ ralel cazanul 5 A, în ziua vităţi preventive. Sîntem
de ordine şi disciplină pen­ forum democratic al ţărăni­ hotărîtor condiţionată de ne şi producţia de energie de 31 mai 1986, la ora conştienţi că trebuie să
tru realizarea în cele mai mii reliefează, cu claritate activitatea oamenilor — a electrică, deoarece în pre­ 17. In acelaşi mod, caza­ producem tot mai multă
bune condiţii a programelor şi cuprinzător, modalităţile cooperatorilor, mecanizatori­ zent la Termocentrala Min­ nul 2 B a fost repus în energie electrică. îndeosebi
de dezvoltare a agricul­ în care trebuie acţionat în' lor şi cadrelor tehnice -, de tia se simte o nevoie a- funcţiune luni, 2 iunie pe bază de cărbune, şi
turii pe acest an şi pe în­ vederea valorificării eficiente modul cum aceştia aplică cută de cărbune. Trebuie 1986, ora 7. „Pentru toţi vom face totul pentru rea­
treg cincinalul 1986-1990, a potenţialului productiv al tehnologiile înaintate, de să primim tot mai mult oamenii din echipele de re­ lizarea acestui deziderat I".
astfel încît hotărîrile adopta­ fiecărei unităţi agricole şi u- calitatea lucrărilor efectua­ cărbune şi, în acelaşi timp, paraţii — ne-a declarat
te de Congresul al Xlll-lea nităţi administrativ-teritoria- te, începînd de la pregăti­ acesta să se încadreze în ing. Ieronkn Rusan, dircc- MARIN NEGOIŢÂ
al partidului să fie înfăptuite le. Prioritar, organele şi or­ rea terenului, pînă la strîn-
ireproşabil. în acest con­ ganizaţiile de partid, orga­ gerea şi înmagazinarea re­
text, secretarul general al nele agricole şi conducerile coltei.
partidului a relevat că : unităţilor agricole au dato­ Experienţa unităţilor agri­
„Dispunem de tot ce este ria să asigure folosirea ju­ cole fruntaşe, care se cere
necesar. Avem o bună bază dicioasă a fiecărui metru pă­ a fi larg generalizată, de­
tehnico-materială şi, mai pre­ trat de pămînt, pornind de monstrează marile resurse
sus de toate, avem o mi­ la faptul că pămîntul este ce le avem pentru a ridica
nunată ţărănime cooperatis­ proprietatea întregii naţiuni, simţitor nivelul producţiilor
tă, minunaţi oamenŢ ai iar celor ce îl au în folosin­ medii la hectar la toate cul­
muncii, ingineri, tehnicieni, ţă le revine răspunderea în turile. Sînt bine cunoscute
care reprezintă factorul ho- faţa poporului de a-l lucra rezultatele obţinute de C.A.P.
târîtor pentru înfăptuirea în cele mai bune condiţii, Romos, Rapoltu Mare, Deva,
obiectivelor noii revoluţii a- pentru a asigura creşterea Orăştie, Ostrov, Haţeg,
grare, pentru dezvoltarea continuă a producţiei la u- A.E.S.C.H. Deva şi altele,
puternică a agriculturii noas­ nitatea de suprafaţă. Pe care an de an depăşesc
tre socialiste“. Intre sarci­ lingă măsurile luate în sco­ producţiile planificate şi a-
nile fundamentale ce stau pul ridicării gradului de sigură o rentabilitate ridi­
în faţa lucrătorilor ogoarelor fertilitate a pămîntului, prin cată a culturilor de cereale,
la loc de frunte se înscriu aplicarea îngrăşămintelor or­ plante tehnice sau legume.
obţinerea, la nivelul ţării, ganice pe suprafeţe cît Important este ca metodele
în anii 1986-1990 a unei mai mari, o deosebită ce le folosesc fruntaşii în
producţii de 30—33 milioane atenţie este necesar să privinţa Organizării muncii şi
tone cereale, realizarea a fie acordată realizării in­ a producţiei, în cultivarea
circa 250-300 kg legume tegrale a prevederilor pro­ pămîntului şi utilizarea bazei
pentru fiecare locuitor, pre­ gramului judeţean de îm­
cum şi creşterea mai accen­ bunătăţiri funciare, respectiv (Continuare în pag. a 2-a)
I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva. In laboratorul de fotogrametrie
terestră din cadrul atelierului construcţii am surprins un
inginer
din
Praşilele efectuate la timp, furajele moment Boldog, activitatea colectivului format din desena-
Margareta
Floarea
subinginer
Calotiţa
şi
toarea Ludmila Haicu, în timpul efectuării unor măsură­
tori stereofotogrametriec cu ajutorul aparaturii din dotare.
strînse grabnic, fără pierderi !
Mecanizatori i, lu cr ătorii nează în ferme aparţinînd recoltat trifolienele de pe colteze şi să pună la adă­ SĂPTĂMÎNA ABSOLVENTULUI
şi specialiştii din fermele I.A.S. Simeria şi Haţeg la 80 de ha. post peste 210 tone de
I.A.S. din judeţul nostim întreţinerea culturilor şi O cultură frumoasă de trifoliene. în ce priveşte In săptămîna 9—14 iunie locale de partid şi de stat,
— mobilizaţi de chemările recoltarea furajelor. sfeclă furajeră am avut praşila a Il-a mecanică a se desfăşoară in liceele din vizite la viitoarele locuri
şi orientările cuprinse în La Complexul Bîrcea Mi­ prilejul să vedem la Fer­ porumbului, ea a fost exe­ judeţul nostru o acţiune de de muncă, întreceri sporti­
c u v î n t a r e a tovarăşu­ că (şef de complex ing. ma nr. 9 din Aurel Vlai- cutată pe 90 de ha din tradiţie, cu importante im­ ve etc.
lui Nicolae Ceauşescu, se­ Ioan Horvat), mecanizato­ cu (şef fermă ing. Eugen cele 119 ha ocupate cu plicaţii in viaţa tinerelului Prin multitudinea lac tari­
cretarul general al parti­ rul Ion Mureşan, cel care Lăzărescu), unde praşila cultura respectivă. h u n e d o r e a n ,,Săptămi- lor care se implică ,,Săp-
dului, la Congresul al III- execută praşila a doua la mecanică şi manuală s-a Din cele 87 de ha ocu­ na absolventului". tămina absolventului" este
lea al ţărănimii — sînt an­ porumb, a încheiat lucra­ încheiat pe toate cele 30 pate cu nutreţuri la Fer­ Din suita de acţiuni de­ o acţiune de mare amploa­
gajaţi cu toate forţele la rea pe 75 de ha din cele de ha, S-a încheiat, de a- ma nr. 3 Săla.şu de Jos dicate tinerilor absolvenţi re, ce uneşte tinerii absol­
executarea lucrărilor de 207 ha cultivate. Bine sc semenea, rebiionatul al (şef fermă, ing. Floarea de liceu se desprind cite- venţi, care păşesc pe trep­
întreţinere a culturilor pră- acţiona aici la recoltarea lll-lea pe toată suprafaţa Bardan), 20 de ha an fost va, de deosebită însemnă­ tele viitorului, cu aminti­
şitoare, la recoltatul şi de­ trifoliene! or. Mecanizatorii cultivată cu cartofi. Meca­ recoltate mecanic, iar 67 tate. Deschiderea acestei rea a tot ce a însemnat
pozitatul furajelor. Florea Buta, cu combina nizatorul Ioan Venczel e- ha manual. An fost depo­ săplămîni are loc printr-o viaţa de liceu, de muncă
— în toate fermele noas­ de recoltat, Ilie Puşcaş, cu fectuează acum praşila a zitate pînă acum 90 dc întilnire a absolvenţilor cu şi izbindă, cu mulţumiri ce­
tre — preciza Ludovic grebla, Ion Mureşan, pe Il-a la porumb. A încheiat tone de trifoliene. Meca­ consiliile de conducere ale lor ce le-au irdrumat pa­
Soos, inginer principal cu presa de balotat, Ion Apos­ lucrarea pe mai mult de nizatorii Viorcl Zorlescu, liceelor, sub genericul ,.E- şii in atiţia ani de şcoală.
producţia vegetală la uni­ Ion Ilobeanu şi Marius poca Nicolae Ceauşescu - Tuturor mult succes !
tatea coordonatoare — s-au Popescu continuă trans­ epoca marilor impliniri, sub DANIELA GHIMBĂŞANU,
încheiat praşilele I meca­ CAMfMJ*IA AGRICOLĂ DE YARĂ portul pînă la depozitarea flamura partidului". Au instructor
nică şi manuală la po­ întregii cantităţi dc fura­ loc, de asemenea, întîlniri al Comitetului judeţean
rumb şi sfeclă furajeră, a- je. La rîndul său, Iosif cu membri al organelor al U.T.C.
cum cxccutîndu-se cea do tol şi Fănică Şerban, care jumătate din cele 90 de ha Farcaş, care efectua pra­
a doua praşilă mecanică. asigurau transportul nu­ cultivate. şila a doua mecanică la
Pe suprafeţele plantate cu treţurilor din cîmp, au Şi în această fermă se porumb, a încheiat lucra­
cartofi se efectuează rebi- reuşit să recolteze şi Să de­ acţionează zilnic la recol­ rea pe 85 de ha din cele
lonatul al lll-lea şi trata­ poziteze în fînare peste 300 tatul furajelor. Pînă la a- 116 ha cultivate. OAMENI Al MUNCII DIN AGRICULTURĂ,
mentele contra manei şi tone. ceastă dată mecanizatorii Bine se acţionează la
gîndacuhii din Colorado. La Ferma nr. 1 Hăşdat Gheorghe Olah şi Ioan recoltatul furajelor şi la LOCUITORI Al SATELOR !
O atenţie mare se acordă (şef de fermă ing. Gustav Loga au recoltat şi depo­ Fermele nr. 5 Unirea şi
în fiecare unitate recoltă­ Schmidt), suprafaţa ocupa­ zitat peste 120 tone de nu­ nr. 8 Călan, unde au fost Acţionaţi cu fermitate, folosind feres­
rii, transportului şi depo­ tă cu porumb este de 120 treţuri. însilozate pînă în prezent trele dintre ploi, pentru întreţinerea irepro­
zitării furajelor. Se recol­ ha. Praşila a Il-a mecahi- Sub directa coordonare 1100 tone şi, respectiv, 250
tează mecanizat sau ma­ că o execută aici mecani­ a inginerului Pui.u Badea, tone de nutreţuri masă şabilă a culturilor, pentru strîngerea şi de­
nual trifolienele, dar şi fî- zatorii Gheorghe Hanţig şi responsabilul- cu baza fu­ verde, depozitîndu-se, în pozitarea furajelor. Pregătiţi temeinic recol­
nurile de pe pajiştile na­ Vasile Moroz, care .au în­ rajeră la Ferma 2 Rîu Alb acelaşi timp, în fînare cîte
turale. Practic, în toate cheiat lucrarea pe 80 de a I.A.S. Haţeg, mecaniza­ 70 de tone de trifoliene. tarea fără pierderi a cerealelor păioase.
unităţile s-au depozitat ha. La recoltatul şi trans­ torii Li,viu Zoran, Pamfil De asemenea, în aceste Acţionaţi energic pentru îmbunătăţirea ac­
deja în fînare şi silozuri portul furajelor din cîmp Dumitrescu şi Vaier Rî- două ferme s-a finalizat
însemnate cantităţi de nu­ erau antrenaţi mecaniza­ paci muncesc zilnic la re­ şi pi-aşfla a doua meca­ tivităţii în sectorul zootehnic, pentru creşte­
treţuri uscate şi masă torii Ioan Chiniiş, Nicolae coltatul şi transportul nu­ nică la porumb. rea producţiei animaliere.
verde. Gonstantinescu şi Ioan treţurilor din cîmp. Pînă
Dar lată cum se acţim Oprea. Fină acum ei au Ia zi, ci au reuşit să re­ MIRCEA LEPADATU