Page 30 - Drumul_socialismului_1986_06
P. 30
r V,- 'A
>’ iPhJ
Pag. 2 DRUMUL SOCJAUSMUU
-r ? — . . . .
Specialiştii trebuie să fie în prima linie locuitorii municipiului Deva îşi fac oraşul tot mai frumos
Să înfierăm pe cei ce distrug roadele muncii obştii!
a realizării sarcinilor
Pentru tot mai buna ai Devei depăşind 50 mi nă — sînt doar o parte 20,0«
Dialogul n pornit mai pecte se analizează perio gice, realizarea de dispozi gospodărire şi continua în lioane lei — sublinia to dintre ei. Toţi au supor 20,20
greu, cei de faţă chibzuind dic în adunările generale tive de ansamblat şi pre- : frumuseţare a municipiu varăşul Ilie Lavu prima tat rigorile legii.
temeinic înainte dc a da stabilindu-se măsuri şi răs lucrat ete. lui Deva s-au depus în a- rul municipiului. Şi două cazuri ieşite din 20.40
un răspuns, Am avut ast punderi concrete. Invăţă- O statistică existentă la ceastă primăvară eforturi In toate aceste lucrări se comun: Nicolae Teau, res»
fel Un prim indiciu al felu mîntul politico-ldeologic, nivelul uzinei scoate însă j deosebite. află o părticică din munca ponsabilul restaurantului
lui în care aici, la Uzina munca de la om la om, la iveală şi alte elemente - — Aproape 30 000 de ce cetăţenilor harnici şi cin „Deva", ordona subalter
de Utilaj minier şi repara propaganda vizuală, colec ale felului în care cadrele tăţeni — copii .şi elevi, stiţi, care au depus efor nelor să taie trandafiri de 21,50
ţii Crişcior sînt privite lo tivele- de agitatori sînt, de tehnico-inginereşti se im gospodine, pensionari, oa turi mari pentru ca stra pe zonele verzi din jurul
cul şi rolul specialistului asemenea, forme prin care plică în promovarea nou meni ai muncii din între da, cartierul, bulevardul, complexului pentru a-i
în soluţionarea probleme facem cunoscute sarcinile lui şi, prin aceasta, la prinderi şi instituţii — au oraşul în care trăiesc să pune la mese ! A fost a-
lor majore ale producţiei. şi prin care stimulăm in realizarea sarcinilor. Din participat activ şi efectiv fie mai frumos de la o zi inendat cu 400 lei.
.Preocupările, eforturile teresul unui cît mai mare anul 1983 şi pînă în pre la curăţarea şi amenajarea ia alta. Ioan Gherlan, vînzător
pentru promovarea noului număr de specialişti pen zent au fost înregistrate a peste G0 hectare de spa De aceea, este cu la o tonetă de legume şi
în tehnică şi tehnologie, în tru promovarea progresu 17 inovaţii (14 cu certifi ţii şi zone verzi, au trans atît mai condamnabilă â- fructe, tăia trandafiri de Bl
organizarea activităţii pro lui tehnic". cat) şi o propunere de in portat mai bine de 22 000 titudinca unor indivizi pe zonele verzi şi îi vin dioi
ductive au un caracter Ca preşedinte al comi venţie, al cărei dosar se tone moloz, pietre, resturi iresponsabili care distrug dea, pe' bani, fireşte, cum * 1
continuu, sublinia tovară siei inginerilor şi tehni află la O.S.I.M. La reali vegetale, au plantat 3 000 cu bună ştiinţă ceea ce părătorilor. Sfat
colt:
şul Cornel Ştefan, secreta cienilor din unitate, tova zarea acestora au participat fapt
rul comitetului de partid. răşul Nicolae Brustureanu 22 de specialişti. răşi
Ele sînt subordonate mari ne-a vorbit cu competenţă, Răspunsurile primite de la
7,00
lor sarcini ale colectivului chiar cu căldură de ne- la interlocutorii noştri in |
de a da industriei extrac ostcneala celor pentru care ne-au dat posibilitatea for sci ;
tive a judeţului utilaje noul înseamnă efort, dărui mulării următoarei con diil<
ştiri
de un înalt randament, cu re, şi nu de puţine ori cluzii : ceea ce s-a reali cult
ca racle ristici tehnico-f u nc- renunţări ia bucurii diurne. zat. deşi este bun, se situ dc
ţionaie superioare. Iar pen Ne vorbeşte astfel pentru ează sub potenţialul exis dc i
rina
tru împlinirea acestor ce că este implicat efectiv şi tent. iar numărul celor im 10,4C
rinţe; noi am pornit dc la legat afectiv de multe rea plicaţi'este încă mic. Mai tin
cîteva condiţii esenţiale. lizări tehnice care dau adăugăm faptul că la foni
Ara avut şi avem în vedere consistenţă preocupărilor U.U.M.R. Crişcior. îşi des Buli
Tril
potenţialul creativ existent comisiei. Foarte aproape făşoară activitatea 90 de com
în uzină, realizarea unui de ceea ce se gîndeşte şi cadre tehnico-inginereşti, Dc
cadru organizatoric menit se împlineşte la U.U.M.R. din care, eu realizări mai nai
15,0!
să asigure participarea cit Crişcior în direcţia impli importante 22 în 3 ani ! 10,01
mai largă a oamenilor la cării cît mai responsabile Este şi concluzia pe care ltad
această activitate, precum a oamenilor este şi tînărul o supunem atenţiei comi 10,5!
17,Of
şi cunoaşterea şi finaliza inginer Marcel Socol. se tetului de partid, celor 17,0!
rea în producţie a solu cretarul comisiei de creaţie lalte organisme cu respon Doui moduri dc a degrada zonele verzi: schimb deniei şl reparaţii la pădurea logi
ţiilor de mare eficacitate". tehnico-ştiinţifică. Pentru sabilităţi în această di Bejan şi — în cartierul Gojdu — parcare cu jumătate de maşină unde verdeaţa-i mai radi
Bul<
Fără îndoială, acestea o tot mai substanţială a- recţie. Sarcinile deosebit frumoasă ! Rev
sînt premise esenţiale ale firmare a spiritului inven de importante de creştere dlo
ii
unei activităţi eficiente a tiv, creator, comisia a di a productivităţii muncii, a bucăţi arbori şi arbuşti miile de cetăţeni cinstiţi Numai în cursul zilei de
specialiştilor de a desluşi, fuzat chestionare prin care eficienţei economice şi ornamentali, 36 000 tranda au făcut pentru frumuse ieri au fost depistaţi Lau- xrt.ei
materializa şi promova în specialiştii să vină cu pro calităţii producţiei obligă firi de diferite culori, 6,7 ţea municipiului. renţiu Gyorfi, operator Ia Mcn
procesul de producţie ideile puneri şl soluţii tehnolo la o reconsiderare a acti km gard viu. Numai în într-una dintre nopţile Termocentrala Mintia, oa tu mân
valoroase, care să asigure gice, au fost organizate vităţii unor specialişti, gă prima etapă s-au plantat trecute, pe şoseaua de re schimbase uleiul şi fă ori
realizarea indicatorilor de schimburi de experienţă, sirea de noi forme poli- 200 000 flori, iar în etapa centură, mîini distrugătoa cea reparaţii autoturismu Noc
plan cantitativi şi calita întocmite fişe pentru fie ticp-organizatorice care să a fi-a, aflată în plină des re, conduse de capete în- lui pe zona verde de la
tivi stabiliţi. Rezultatele care cadru tehnic cu res ducă la stimularea creati făşurare, peste 400 000 flori. fierbîntate de băutură, au baza de agrement Bejan;
sînt grăitoare în acest sens. ponsabilităţi in rezolvarea vităţii şi implicarea res Au fost montate bănci, co rupt şi scos din rădăcini Marin Cknpoeru parcase
Cu justificată mîndrie sub- unor probleme de produc ponsabilă a tuturor spe şuri pentru hîrtii, leagă pUr şi simplu cîteva zeci autoturismul 2-IID-8840 pe
inginerul Liviu Toci ne ţie. Ele vizează în princi cialiştilor la înfăptuirea ne pentru copii, valoarea de platani, arbori de o ra zona verde, ca şi Petru
spunea că în 1984 unitatea pal mecanizări de tehnolo acestora. totală a lucrărilor execu ră frumuseţe, aduşi cm sa Băidilă din Brad, care nu
a cîştigat locul I pe mi gii, reproiectăfi şi reorga crificii din alte judeţe şi găsise alt loc de parcare . Dl
nister între uzinele de pro nizări de fluxuri tehnolo- VALENTIN NEAGU tate de harnicii locuitori plantaţi cu migală pentru pentru maşină deext po„ ti’la)
fil, pentru activitatea de a da frumuseţe municipiu zona verde, sub sălcii, în Zii
invenţii şi inovaţii, iar anul Sporirea producţiei ia hectar lui nostru. In curînd, a- parcul tineretului. Alţi po HA
trecut locul al 11-lea. Se ccşti răuvoitori vor răs sesori de maşini — Mihai rio
Sep
poate, deci vorbi, din acest (Urmare din pag 1) mă, brigadă şi unitate să muniştilor de ia sate, a ca punde pentru faptele lor. Pişta, Gheorghc Braica, la ]
punct de vedere, despre o se instaureze un perfect cli drelor tehnice şi tuturor fac Alţi cetăţeni iresponsa Ioan Horvat, Gheorglie unu
implicare responsabilă a tehnico-materiale să fie a- mat de ordine şi disciplină torilor ce răspund de soar bili au fost depistaţi în Mindruţa parcaseră în lo ŞAÎ'
specialiştilor, a cadrelor plicate în toate unităţile a- în executarea ireproşabilă O ta producţiei, în soluţiona repetate rînduri distru- curi nepotrivite, deşi în ce
tehnice în găsirea şi pro gricole. în acest sens, con întregului volum de lucrări rea eficientă a problemelor gînd zonele verzi, rupînd apropiere se afla o... par (7 1
(Un
movarea unor soluţii noi, siliile unice agroindustriale care decid nivelul produc ce le ridică 2i de zi produc flori, călcînd în picioare care goală. ten!
în general pentru introdu şi cadrele tehnice din unităţi ţiei la hectar. Acum, cind ţia. Realizarea’ şi depăşirea frumoasele straturi şl co Acţiunile de înfrumuse CAI
cerea progresului tehnic. găsesc un teren prielnic de este nevoie ca la irigarea indicatorilor de plan pe a- voare cu flori, realizate ţare a municipiului nostru raj'
Aceasta este, de altfel, şi afirmare a spiritului revo culturilor să fie folosite toate cest an la fiecare cultură cu migală în zeci de ore continuă. La ele partici NE,
părerea tovarăşului Ioan luţionar, a iniţiativei în mun cursurile de apă şi toate reprezintă obiectivul central de muncă. Minodora Co păm ou toţii, pentru că (Mi
Gabor, secretar adjunct cu că şi în gîndire, a compe mijloacele, cind la prăşit, la căruia se impune să-i fie vaci şi Wikna Horvath —• dorim să ne vedem oraşul -.C
probleme organizatorice al tenţei şi răspunderii faţă de combaterea bolilor şi dău subordonată - dşă cum a lucrătoare la G.I.G.C.L.(I), tot mai bine gospodărit resi
comitetului de partid. ..Pro soarta producţiei agricole. nătorilor plantelor, trebuie să cerut secretarul general al Ianoş Şanta, lanoş Rupă, tot mai frumos. în acelaşi lunr
blema contribuţiei cît mai (n condiţiile aplicării nou participe toată suflarea sa partidului — întreaga activi Constantin Nistor, Gheor- timp, avem datoria cetăţe sea
substanţiale a cadrelor lui mecanism economico- telor, cind se pregăteşte ghe Mijia, Mihai Oargă, nească să nu permitem ni Leg
tehnico-inginereşti la bunul financiar, cind fiecare uni strîngerea fără pierderi a tate politico-educativă, pu- Victor Orşa, Filimon Pe- mănui să aducă atingere riili
mers al producţiei, a fost tate trebuie să-şi desfăşoare primei recolte de cereale nînd accentul pe ridicarea trean, Ioan Stoica, Elena răuvoitoare muncii noastre OR.
şi rămîne unul din dome activitatea pe baza princi păioase din actualul cinci nivelului de cunoştinţe gene Giubelan, Constantin Cri- depuse pentru frumosul o- (Pa
niile importante ale mun piului autogestiunii, este 0 nal, este hotăritoare inter rale ale lucrătorilor ogoa şan, Andrei Popa, Antonie raşului în care trăim şi lui
cii organelor şi organiza cerinţă imperioasă ca în fie venţia operativă şi concretă, relor, pe formarea omului Crişăn, Nicolae Luca, Pe muncim. GH
ţiilor de partid. Aceste as care formaţie de lucru, fer- implicarea nemijlocită a co- nou, tru Drăgan, Aniea Căta- G. IGNAT toai
HA
cla)
La unitatea de legume şi — De la furnizori direct Sn
fructe nr. 15, din cel mai Cum sîntem serviţi ? După cum se preocupă... şefii de unităţi! peM'cţea am descărcat as CAI
mărginaş cartier al Hune tăzi 7 tone de ceapă verde, dat:
doarei — Micro 5 —, am 3 tone castraveţi, 3,5 tone Slîv
ajuns înainte de ora 10. Aflat la cumpărături, gamă de conserve se aflau cea din autogara era în profil din piaţa Devei. gulioare — ne-a spus Ioan trai
Ioana Nicolaescu, şefa uni- Petre Gheorgheci, macara în vînzare, ia dispoziţia inventar. Pe uşă, pentru Varză, conopidă, gulioare, Bozdog, directorul C.L.F.
tăţii, ajutată de o altă giu la O.E. I, ne spune : gospodinelor, care erau ser că înăuntru nu..: inventa* castraveţi, ceapă, usturoi, Avem maşini plecate în Cei
rain
lucrătoare, spălau un geam, — Este unitatea de la vite bine, operativ de E- ria nimeni. ridichi, ardei iute, căp judeţele Arad şi Dolj, care feri
doi cetăţeni se... ocupau de care ne facem cumpărătu lena Chiriac şi Ion Vul- — Nici cînd e deschisă şuni, roşii, expuse frumos, vor sosi cu 12 tone de
cîteva lăzi de varză verde, rile zilnic. Este lăudabilă pcnarU, vînzători harnici, nu găsim aproape nimic in adevărate expoziţii cu varză timpurie, 4 tone us
iar o altă vînzătoare ser strădania care se depune amabili. Se aşteaptă maşi aici. Este o unitate tare vînzare, se vindeau în turoi verde, două tone roşii,
vea agale. Ce ? pentru o aprovizionare cît na cu castraveţi si roşii slabă — ne spuneau cîte flux continuu, atît la 4 000 legături morcovi, pre
— La sortimentul produ mai bună. Cum piaţa este de seră. va cumpărătoare, caro pri punctele de desfacere ale cum şi cartofi timpurii,
se de sezon avem doar ce departe de aici, gospodine I.C.S.L.F., cît si la cele ale conopidă. Din judeţ, de la
va varză verde şi nişte ar le nu-şi pierd vremea pe Raid-anchetă prin unităţi de legume şi fructe Agrocoopului. Se remarcă Rapolt, Băcia şi Sîniandrei p
dei iute. Sâptămîna trecu drumuri, din moment ce din Hunedoara şi Deva aici zi de zi, prin munca aducem ceapă verde, rări- fi
tă am avut mai multe. găsesc aici majoritatea pro lor, lucrători ca Dumitru turi de rudăcinoase, us Cer
S-au terminat. Aşa-i la duselor de care au trebuin Roşu, Ioana şi Gheorghe turoi. întreaga aprovizio rări
început de săptumînu. Mai ţă la gătit. Maria Şerbu, vînzătoa- veau pe geam la legăturile Bădulescu, Mihai Marolea- nare se va îmbunătăţi în de
pe
slab — „motivează" şefa Bine aprovizionată cu rea Unităţii nr. 20, se de ceapă uitate în vitrină, nu, Vasile Stoica, Gheor zilele ce urmează. ploi
unităţii slaba preocupare legume, zarzavaturi, verde „scuză" pentru slaba apro în bătaia uscătoare a soa ghe Moisei, Maria Groza, încheiem raidul nostru car:
ţite
pe care o dovedeşte pen ţuri de sezon am găsit şi vizionare eu produse de se relui. Viorel Bădulescu, Elena subliniind cerinţele expri trie
tru servirea cumpărătorilor. unitatea nr. 12, condusă zon deoarece „am fost în Uscată şi nesortată era Stoica. De fapt, nu este mate de multe gospodine moi
Ne-am zis că poate nu de mai mulţi ani de Vasile concediu şi am deschis şi ceapa... verde ce se numai părerea roastră, ci din Hunedoara şi Deva i nor
sînt alte legume, zarzava Ghigu, care ţine să preci abia ieri". vindea la unitatea nr. 1, şi a multor gospodine. să existe o repartizare c- moi
km,
turi, verdeţuri în depozite zeze : In mod diferit erau a- din Deva, lingă, care mâi In unităţile de legume şi chita.bilă a fondului de nim
şi am plecat. Lucrurile, — Eu imi încep de obi provizionate şi Unităţile de exista ceva varză verde. marfă, o dirijare mai bună tre
ne-am convins apoi, nu cei ziua de muncă în de profil din piaţa „Dună Atît la capitolul produse fructe din piaţa Devei se spre unităţile din cartiere, ma:
comerţ
Un
practică
bine
gra.
stăteau aşa. pozit. Văd tot ce există şi rea". Dacă la Agrocoop de sezon. După cum spu pentru a economisi timpul rîte
La unitatea nr. 18 îl gă comand. N-a fost lună In erau şi roşii şi castraveţi, nea şi vînzătoarea Rodica organizat, la care contri lor de cumpărare. Aşteptăm cea
sim la tejghea pe Francisc cei 12 ani de cînd sînt aici la nr. 17 şi nr. 4, conduse Burdujoc, fiind unitate de buie, bineînţeles, buna a- ca factorii răspunzători ai L;
Puica. Ce vinde ? să nu-mi fac planul. A- de Constantin Manolache centru, cu multă căutare, provizionare şi servire. roa:
— Varză verde. ceapă ceasta nu se poate altfel şi, respectiv, Gheorghe ar trebui mai bine apro Dacă la Deva situaţia comerţului cu legume, zar Cer
căd
verde, ardei iute, gulioare, decî-t printr-o bună apro Ghigu, se mai afla ceva comerţului cu legume, zar zavaturi, fructe, verdeţuri car
ridichi, cartofi de toamnă, vizionare, printr-o bună varză, gulioare, ceapă şi... vizionată. Cu produse de zavaturi, fructe şi verde să recepţioneze semnalele Vite
dar priviţi, sînt frumoşi, servire. speranţa că va veni maşina bună caliţate. ţuri de sezon este deci pe lansate în raidul nostru, eăr
curaţi, fasole uscată — ne Ceapă verde, usturoi, La ora raidului nostru am o cale bună, la Hunedoara să asigure o bună apro moi
loc:
răspunde. Mă duc zilnic varză, gulioare, ardei iute, e« marfă. Asemenea se găsit bine aprovizionate cu ne-am interesai care sînt vizionare a populaţiei. Ia
după marfă ia depozite şi ridichi, fasole uscata, «ar- prezenta şi unitatea nr. 3, legume, verdeţuri, zarzava perspectivele îmbunătăţirii cea
aduc de toate. < *oR, răcoritoare, * diversă gestionar llie Bîrjega, iar turi de sezon unităţile de ei. ■l...., GH. I. NEGREA