Page 30 - Drumul_socialismului_1986_06
P. 30

r V,- 'A
                                  >’ iPhJ
            Pag. 2                                                                                                                                      DRUMUL SOCJAUSMUU
                                      -r                                                        ?  —  .  .  .  .

                      Specialiştii trebuie să fie în prima linie                                        locuitorii municipiului Deva îşi fac oraşul tot mai frumos
                                                                                              Să înfierăm pe cei ce distrug roadele muncii obştii!
                                    a realizării sarcinilor
                                                                                                Pentru   tot   mai   buna   ai  Devei  depăşind  50  mi­  nă  —  sînt  doar  o  parte   20,0«
               Dialogul   n   pornit   mai   pecte  se  analizează  perio­  gice, realizarea de dispozi­  gospodărire  şi  continua  în­  lioane  lei  —  sublinia  to­  dintre  ei.  Toţi  au  supor­  20,20
              greu,  cei  de  faţă  chibzuind   dic   în   adunările   generale   tive de ansamblat şi pre- :   frumuseţare   a   municipiu­  varăşul   Ilie   Lavu   prima­  tat rigorile legii.
              temeinic  înainte  dc  a  da   stabilindu-se  măsuri  şi  răs­  lucrat ete.     lui  Deva  s-au  depus  în  a-   rul municipiului.     Şi  două  cazuri  ieşite  din   20.40
              un  răspuns,  Am  avut  ast­  punderi   concrete.   Invăţă-   O   statistică   existentă   la   ceastă   primăvară   eforturi   In  toate  aceste  lucrări  se   comun:  Nicolae  Teau,  res»
              fel  Un  prim  indiciu  al  felu­  mîntul   politico-ldeologic,   nivelul  uzinei  scoate  însă  j  deosebite.  află  o  părticică  din  munca   ponsabilul   restaurantului
              lui  în  care  aici,  la  Uzina   munca  de  la  om  la  om,   la  iveală  şi  alte  elemente  -   —  Aproape  30  000  de  ce­  cetăţenilor   harnici   şi   cin­  „Deva",   ordona   subalter­
              de  Utilaj  minier  şi  repara­  propaganda   vizuală,   colec­  ale  felului  în  care  cadrele   tăţeni   —   copii   .şi   elevi,   stiţi,  care  au  depus  efor­  nelor  să  taie  trandafiri  de   21,50
              ţii  Crişcior  sînt  privite  lo­  tivele-  de  agitatori  sînt,  de   tehnico-inginereşti   se   im­  gospodine,   pensionari,   oa­  turi  mari  pentru  ca  stra­  pe  zonele  verzi  din  jurul
              cul   şi   rolul   specialistului   asemenea,  forme  prin  care   plică  în  promovarea  nou­  meni  ai  muncii  din  între­  da,   cartierul,   bulevardul,   complexului   pentru   a-i
              în   soluţionarea   probleme­  facem   cunoscute   sarcinile   lui   şi,   prin   aceasta,   la   prinderi  şi  instituţii  —  au   oraşul   în   care   trăiesc   să   pune  la  mese  !  A  fost  a-
              lor   majore   ale   producţiei.   şi  prin  care  stimulăm  in­  realizarea   sarcinilor.   Din   participat   activ   şi   efectiv   fie  mai  frumos  de  la  o  zi   inendat cu 400 lei.
              .Preocupările,   eforturile   teresul  unui  cît  mai  mare   anul  1983  şi  pînă  în  pre­  la  curăţarea  şi  amenajarea   ia alta.  Ioan   Gherlan,   vînzător
              pentru   promovarea   noului   număr   de   specialişti   pen­  zent   au   fost   înregistrate   a  peste  G0  hectare  de  spa­  De   aceea,   este   cu   la  o  tonetă  de  legume  şi
              în  tehnică  şi  tehnologie,  în   tru   promovarea   progresu­  17  inovaţii  (14  cu  certifi­  ţii  şi  zone  verzi,  au  trans­  atît   mai   condamnabilă   â-   fructe,   tăia   trandafiri   de   Bl
              organizarea   activităţii   pro­  lui tehnic".       cat)  şi  o  propunere  de  in­  portat  mai  bine  de  22  000   titudinca   unor   indivizi   pe  zonele  verzi  şi  îi  vin­  dioi
              ductive   au   un   caracter   Ca   preşedinte   al   comi­  venţie,  al  cărei  dosar  se   tone  moloz,  pietre,  resturi   iresponsabili   care   distrug   dea,  pe'  bani,  fireşte,  cum­  *  1
              continuu,   sublinia   tovară­  siei   inginerilor   şi   tehni­  află  la  O.S.I.M.  La  reali­  vegetale, au plantat 3 000  cu bună ştiinţă ceea ce  părătorilor.  Sfat
                                                                                                                                                                              colt:
              şul  Cornel  Ştefan,  secreta­  cienilor  din  unitate,  tova­  zarea  acestora  au  participat                                                                 fapt
              rul   comitetului   de   partid.   răşul   Nicolae   Brustureanu   22 de specialişti.                                                                           răşi
              Ele  sînt  subordonate  mari­  ne-a  vorbit  cu  competenţă,   Răspunsurile   primite   de                                                                      la
                                                                                                                                                                              7,00
              lor  sarcini  ale  colectivului   chiar   cu   căldură   de   ne-   la   interlocutorii   noştri                                                                in  |
              de  a  da  industriei  extrac­  ostcneala  celor  pentru  care   ne-au  dat  posibilitatea  for­                                                                sci  ;
              tive   a   judeţului   utilaje   noul  înseamnă  efort,  dărui­  mulării   următoarei   con­                                                                    diil<
                                                                                                                                                                              ştiri
              de  un  înalt  randament,  cu   re,  şi  nu  de  puţine  ori   cluzii  :  ceea  ce  s-a  reali­                                                                 cult
              ca  racle  ristici  tehnico-f  u  nc-   renunţări  ia  bucurii  diurne.   zat.  deşi  este  bun,  se  situ­                                                     dc
              ţionaie  superioare.  Iar  pen­  Ne   vorbeşte   astfel   pentru   ează  sub  potenţialul  exis­                                                                dc  i
                                                                                                                                                                              rina
              tru  împlinirea  acestor  ce­  că  este  implicat  efectiv  şi   tent.  iar  numărul  celor  im­                                                                10,4C
              rinţe;  noi  am  pornit  dc  la   legat  afectiv  de  multe  rea­  plicaţi'este   încă   mic.   Mai                                                             tin
              cîteva   condiţii   esenţiale.   lizări   tehnice   care   dau   adăugăm   faptul   că   la                                                                     foni
              Ara  avut  şi  avem  în  vedere   consistenţă   preocupărilor   U.U.M.R.  Crişcior.  îşi  des­                                                                  Buli
                                                                                                                                                                              Tril
              potenţialul   creativ   existent   comisiei.   Foarte   aproape   făşoară   activitatea   90   de                                                               com
              în   uzină,   realizarea   unui   de  ceea  ce  se  gîndeşte  şi   cadre   tehnico-inginereşti,                                                                 Dc
              cadru   organizatoric   menit   se  împlineşte  la  U.U.M.R.   din  care,  eu  realizări  mai                                                                   nai
                                                                                                                                                                              15,0!
              să   asigure   participarea   cit   Crişcior  în  direcţia  impli­  importante  22  în  3  ani  !                                                               10,01
              mai  largă  a  oamenilor  la   cării   cît   mai   responsabile   Este  şi  concluzia  pe  care                                                                 ltad
              această   activitate,   precum   a  oamenilor  este  şi  tînărul   o  supunem  atenţiei  comi­                                                                  10,5!
                                                                                                                                                                              17,Of
              şi  cunoaşterea  şi  finaliza­  inginer  Marcel  Socol.  se­  tetului   de   partid,   celor­                                                                   17,0!
              rea  în  producţie  a  solu­  cretarul  comisiei  de  creaţie   lalte  organisme  cu  respon­  Doui   moduri   dc   a   degrada   zonele   verzi:   schimb   deniei   şl   reparaţii   la   pădurea   logi
              ţiilor de mare eficacitate".  tehnico-ştiinţifică.   Pentru   sabilităţi   în   această   di­  Bejan   şi   —   în   cartierul   Gojdu   —   parcare   cu   jumătate   de   maşină   unde   verdeaţa-i   mai   radi
                                                                                                                                                                              Bul<
               Fără   îndoială,   acestea   o  tot  mai  substanţială  a-   recţie.   Sarcinile   deosebit   frumoasă !                                                       Rev
             sînt   premise   esenţiale   ale   firmare  a  spiritului  inven­  de   importante   de   creştere                                                               dlo
                                                                                                                                                                               ii
             unei   activităţi   eficiente   a   tiv,  creator,  comisia  a  di­  a  productivităţii  muncii,  a   bucăţi   arbori   şi   arbuşti   miile   de   cetăţeni   cinstiţi   Numai  în  cursul  zilei  de
             specialiştilor  de  a  desluşi,   fuzat  chestionare  prin  care   eficienţei   economice   şi  ornamentali,  36  000  tranda­  au   făcut   pentru   frumuse­  ieri  au  fost  depistaţi  Lau-   xrt.ei
              materializa  şi   promova  în   specialiştii  să  vină  cu  pro­  calităţii   producţiei   obligă   firi  de  diferite  culori,  6,7   ţea municipiului.  renţiu   Gyorfi,   operator   Ia   Mcn
              procesul  de  producţie  ideile   puneri   şl   soluţii   tehnolo­  la  o  reconsiderare  a  acti­  km   gard   viu.   Numai   în   într-una   dintre   nopţile   Termocentrala   Mintia,   oa­  tu mân
              valoroase,   care  să   asigure   gice,   au   fost   organizate   vităţii  unor  specialişti,  gă­  prima   etapă   s-au   plantat   trecute,   pe   şoseaua   de   re  schimbase  uleiul  şi  fă­  ori
              realizarea   indicatorilor   de   schimburi   de   experienţă,   sirea  de  noi  forme  poli-   200  000  flori,  iar  în  etapa   centură,   mîini   distrugătoa­  cea   reparaţii   autoturismu­  Noc
              plan   cantitativi   şi   calita­  întocmite   fişe   pentru   fie­  ticp-organizatorice   care   să   a  fi-a,  aflată  în  plină  des­  re,  conduse  de  capete  în-   lui  pe  zona  verde  de  la
              tivi   stabiliţi.   Rezultatele   care  cadru  tehnic  cu  res­  ducă  la  stimularea  creati­  făşurare,  peste  400  000  flori.   fierbîntate   de   băutură,   au   baza   de   agrement   Bejan;
              sînt  grăitoare  în  acest  sens.   ponsabilităţi   in   rezolvarea   vităţii şi   implicarea   res­  Au  fost  montate  bănci,  co­  rupt  şi  scos  din  rădăcini   Marin   Cknpoeru   parcase
              Cu  justificată  mîndrie  sub-   unor  probleme  de  produc­  ponsabilă   a tuturor   spe­  şuri   pentru   hîrtii,   leagă­  pUr  şi  simplu  cîteva  zeci   autoturismul   2-IID-8840   pe
              inginerul   Liviu   Toci   ne   ţie.  Ele  vizează  în  princi­  cialiştilor   la înfăptuirea  ne pentru copii, valoarea  de  platani,  arbori  de  o  ra­  zona   verde,   ca   şi   Petru
              spunea  că  în  1984  unitatea   pal  mecanizări  de  tehnolo­  acestora.       totală   a   lucrărilor   execu­  ră  frumuseţe,  aduşi  cm  sa­  Băidilă  din  Brad,  care  nu
              a  cîştigat  locul  I  pe  mi­  gii,  reproiectăfi  şi  reorga­                                           crificii  din  alte  judeţe  şi   găsise  alt  loc  de  parcare  .   Dl
              nister  între  uzinele  de  pro­  nizări de fluxuri tehnolo-  VALENTIN NEAGU    tate de harnicii locuitori  plantaţi   cu   migală   pentru   pentru   maşină   deext   po„   ti’la)
              fil,   pentru   activitatea   de                                                                          a  da  frumuseţe  municipiu­  zona  verde,  sub  sălcii,  în   Zii
              invenţii  şi  inovaţii,  iar  anul   Sporirea producţiei ia hectar                                        lui   nostru.   In   curînd,   a-   parcul  tineretului.  Alţi  po­  HA
              trecut  locul  al  11-lea.  Se                                                                            ccşti   răuvoitori   vor   răs­  sesori  de  maşini  —  Mihai   rio
                                                                                                                                                                              Sep
              poate,  deci  vorbi,  din  acest   (Urmare din pag 1)  mă,  brigadă  şi  unitate  să   muniştilor  de  ia  sate,  a  ca­  punde pentru faptele lor.  Pişta,   Gheorghc   Braica,   la  ]
              punct  de  vedere,  despre  o                        se  instaureze  un  perfect  cli­  drelor  tehnice  şi  tuturor  fac­  Alţi   cetăţeni   iresponsa­  Ioan   Horvat,   Gheorglie   unu
              implicare   responsabilă   a   tehnico-materiale  să  fie  a-   mat  de  ordine  şi  disciplină   torilor  ce  răspund  de  soar­  bili   au   fost   depistaţi   în   Mindruţa  parcaseră  în  lo­  ŞAÎ'
              specialiştilor,   a   cadrelor   plicate  în  toate  unităţile  a-   în  executarea  ireproşabilă  O   ta  producţiei,  în  soluţiona­  repetate   rînduri   distru-   curi   nepotrivite,   deşi   în   ce
              tehnice  în  găsirea  şi  pro­  gricole.  în  acest  sens,  con­  întregului  volum  de  lucrări   rea  eficientă  a  problemelor   gînd   zonele   verzi,   rupînd   apropiere  se  afla  o...  par­  (7 1
                                                                                                                                                                              (Un
             movarea   unor   soluţii   noi,   siliile   unice   agroindustriale   care  decid  nivelul  produc­  ce  le  ridică  2i  de  zi  produc­  flori,   călcînd   în   picioare   care goală.  ten!
             în  general  pentru  introdu­  şi  cadrele  tehnice  din  unităţi   ţiei  la  hectar.  Acum,  cind   ţia.  Realizarea’  şi  depăşirea   frumoasele   straturi   şl   co­  Acţiunile   de   înfrumuse­  CAI
             cerea   progresului   tehnic.   găsesc  un  teren  prielnic  de   este  nevoie  ca  la  irigarea   indicatorilor  de  plan  pe  a-   voare   cu   flori,   realizate   ţare   a   municipiului   nostru   raj'
             Aceasta  este,  de  altfel,  şi   afirmare  a  spiritului  revo­  culturilor  să  fie  folosite  toate   cest  an  la  fiecare  cultură   cu  migală  în  zeci  de  ore   continuă.   La   ele   partici­  NE,
             părerea   tovarăşului   Ioan   luţionar,  a  iniţiativei  în  mun­  cursurile  de  apă  şi  toate   reprezintă  obiectivul  central   de   muncă.   Minodora   Co­  păm   ou   toţii,   pentru   că   (Mi
             Gabor,  secretar  adjunct  cu   că  şi  în  gîndire,  a  compe­  mijloacele,  cind  la  prăşit,  la   căruia  se  impune  să-i  fie   vaci  şi  Wikna  Horvath  —•   dorim  să  ne  vedem  oraşul   -.C
             probleme   organizatorice   al   tenţei  şi  răspunderii  faţă  de   combaterea  bolilor  şi  dău­  subordonată  -  dşă  cum  a   lucrătoare   la   G.I.G.C.L.(I),   tot   mai   bine   gospodărit   resi
             comitetului  de  partid.  ..Pro­  soarta producţiei agricole.  nătorilor  plantelor,  trebuie  să   cerut  secretarul  general  al   Ianoş   Şanta,   lanoş   Rupă,   tot  mai  frumos.  în  acelaşi   lunr
              blema  contribuţiei  cît  mai   (n  condiţiile  aplicării  nou­  participe  toată  suflarea  sa­  partidului  —  întreaga  activi­  Constantin   Nistor,   Gheor-   timp,  avem  datoria  cetăţe­  sea
             substanţiale   a   cadrelor   lui   mecanism   economico-   telor,   cind   se   pregăteşte                ghe   Mijia,   Mihai   Oargă,   nească  să  nu  permitem  ni­  Leg
             tehnico-inginereşti   la   bunul   financiar,  cind  fiecare  uni­  strîngerea   fără   pierderi   a   tate   politico-educativă,   pu-   Victor   Orşa,   Filimon   Pe-   mănui   să   aducă   atingere   riili
             mers  al  producţiei,  a  fost   tate  trebuie  să-şi  desfăşoare   primei   recolte   de   cereale   nînd  accentul  pe  ridicarea   trean,   Ioan   Stoica,   Elena   răuvoitoare   muncii   noastre   OR.
             şi  rămîne  unul  din  dome­  activitatea  pe  baza  princi­  păioase  din  actualul  cinci­  nivelului  de  cunoştinţe  gene­  Giubelan,   Constantin   Cri-   depuse  pentru  frumosul  o-   (Pa
             niile  importante  ale  mun­  piului  autogestiunii,  este  0   nal,  este  hotăritoare  inter­  rale  ale  lucrătorilor  ogoa­  şan,  Andrei  Popa,  Antonie   raşului   în   care   trăim   şi   lui
             cii  organelor  şi  organiza­  cerinţă  imperioasă  ca  în  fie­  venţia  operativă  şi  concretă,   relor,  pe  formarea  omului   Crişăn,  Nicolae  Luca,  Pe­  muncim.  GH
             ţiilor de partid. Aceste as­  care formaţie de lucru, fer-  implicarea nemijlocită a co-  nou,             tru Drăgan, Aniea Căta-                  G. IGNAT     toai
                                                                                                                                                                              HA
                                                                                                                                                                              cla)
               La  unitatea  de  legume  şi                                                                                                          —  De  la  furnizori  direct   Sn
             fructe  nr.  15,  din  cel  mai   Cum sîntem serviţi ? După cum se preocupă... şefii de unităţi!                                      peM'cţea  am  descărcat  as­  CAI
             mărginaş  cartier  al  Hune­                                                                                                          tăzi 7 tone de ceapă verde,  dat:
             doarei  —  Micro  5  —,  am                                                                                                           3   tone  castraveţi,  3,5  tone   Slîv
             ajuns  înainte  de  ora  10.   Aflat   la   cumpărături,   gamă  de  conserve  se  aflau   cea   din   autogara   era   în   profil   din   piaţa   Devei.   gulioare  —  ne-a  spus  Ioan   trai
             Ioana  Nicolaescu,  şefa  uni-   Petre   Gheorgheci,   macara­  în   vînzare,   ia   dispoziţia   inventar.   Pe   uşă,   pentru   Varză,   conopidă,   gulioare,   Bozdog,   directorul   C.L.F.
             tăţii,   ajutată   de   o   altă   giu la O.E. I, ne spune :  gospodinelor,  care  erau  ser­  că   înăuntru   nu..:   inventa*   castraveţi,   ceapă,   usturoi,   Avem   maşini   plecate   în   Cei
                                                                                                                                                                              rain
             lucrătoare,  spălau  un  geam,   —   Este  unitatea  de  la   vite  bine,  operativ  de  E-   ria nimeni.  ridichi,   ardei   iute,   căp­  judeţele  Arad  şi  Dolj,  care   feri
             doi  cetăţeni  se...  ocupau  de   care  ne  facem  cumpărătu­  lena  Chiriac  şi  Ion  Vul-   —  Nici  cînd  e  deschisă   şuni,  roşii,  expuse  frumos,   vor  sosi  cu  12  tone  de
             cîteva  lăzi  de  varză  verde,   rile   zilnic.   Este   lăudabilă   pcnarU,   vînzători   harnici,   nu   găsim   aproape   nimic   in   adevărate   expoziţii   cu   varză  timpurie,  4  tone  us­
             iar  o  altă  vînzătoare  ser­  strădania   care   se   depune   amabili.  Se  aşteaptă  maşi­  aici.   Este   o   unitate   tare   vînzare,   se   vindeau   în   turoi verde, două tone roşii,
             vea agale. Ce ?            pentru   o   aprovizionare  cît   na   cu   castraveţi   si   roşii   slabă  —  ne  spuneau  cîte­  flux   continuu,   atît   la   4  000  legături  morcovi,  pre­
               —  La  sortimentul  produ­  mai  bună.  Cum  piaţa  este   de seră.            va cumpărătoare, caro pri­  punctele   de   desfacere   ale   cum   şi   cartofi   timpurii,
             se  de  sezon  avem  doar  ce­  departe  de  aici,  gospodine­                                             I.C.S.L.F.,  cît  si  la  cele  ale   conopidă.  Din  judeţ,  de  la
             va  varză  verde  şi  nişte  ar­  le  nu-şi  pierd  vremea  pe   Raid-anchetă prin unităţi de legume şi fructe   Agrocoopului.   Se   remarcă   Rapolt,  Băcia  şi  Sîniandrei   p
             dei  iute.  Sâptămîna  trecu­  drumuri,   din   moment   ce         din Hunedoara şi Deva                  aici  zi  de  zi,  prin  munca   aducem  ceapă  verde,  rări-   fi
             tă   am   avut   mai   multe.   găsesc  aici  majoritatea  pro­                                            lor,   lucrători   ca   Dumitru   turi   de   rudăcinoase,   us­  Cer
             S-au   terminat.   Aşa-i   la   duselor  de  care  au  trebuin­                                            Roşu,   Ioana   şi   Gheorghe   turoi.   întreaga   aprovizio­  rări
             început  de  săptumînu.  Mai   ţă la gătit.            Maria   Şerbu,   vînzătoa-   veau  pe  geam  la  legăturile   Bădulescu,   Mihai   Marolea-   nare  se  va  îmbunătăţi  în   de
                                                                                                                                                                              pe
             slab   —   „motivează"   şefa   Bine   aprovizionată   cu   rea   Unităţii   nr.   20,   se   de  ceapă  uitate  în  vitrină,   nu,  Vasile  Stoica,  Gheor­  zilele ce urmează.  ploi
             unităţii   slaba   preocupare   legume,   zarzavaturi,   verde­  „scuză"  pentru  slaba  apro­  în  bătaia  uscătoare  a  soa­  ghe   Moisei,   Maria   Groza,   încheiem   raidul   nostru   car:
                                                                                                                                                                              ţite
             pe  care  o  dovedeşte  pen­  ţuri  de  sezon  am  găsit  şi   vizionare  eu  produse  de  se­  relui.     Viorel   Bădulescu,   Elena   subliniind   cerinţele   expri­  trie
             tru servirea cumpărătorilor.  unitatea   nr.   12,   condusă   zon  deoarece  „am  fost  în   Uscată   şi   nesortată   era   Stoica.   De   fapt,   nu   este   mate   de   multe   gospodine   moi
               Ne-am  zis  că  poate  nu   de  mai  mulţi  ani  de  Vasile   concediu   şi   am   deschis   şi   ceapa...   verde   ce   se   numai   părerea   roastră,   ci   din  Hunedoara  şi  Deva  i   nor
             sînt  alte  legume,  zarzava­  Ghigu,  care  ţine  să  preci­  abia ieri".      vindea  la  unitatea  nr.  1,   şi   a   multor   gospodine.   să  existe  o  repartizare  c-   moi
                                                                                                                                                                              km,
             turi,   verdeţuri   în   depozite   zeze :             In  mod  diferit  erau  a-   din  Deva,  lingă,  care  mâi   In  unităţile  de  legume  şi   chita.bilă   a   fondului   de   nim
             şi   am   plecat.   Lucrurile,   —  Eu  imi  încep  de  obi­  provizionate  şi  Unităţile  de   exista   ceva   varză   verde.        marfă,  o  dirijare  mai  bună   tre
             ne-am   convins   apoi,   nu   cei  ziua  de  muncă  în  de­  profil   din   piaţa   „Dună­  Atît   la   capitolul   produse   fructe  din  piaţa  Devei  se   spre   unităţile   din   cartiere,   ma:
                                                                                                                                     comerţ
                                                                                                                                Un
                                                                                                                        practică
                                                                                                                                             bine
                                                                                                                                                                              gra.
             stăteau aşa.               pozit.  Văd  tot  ce  există  şi   rea".   Dacă   la   Agrocoop   de  sezon.  După  cum  spu­              pentru  a  economisi  timpul   rîte
               La  unitatea  nr.  18  îl  gă­  comand.  N-a  fost  lună  In   erau  şi  roşii  şi  castraveţi,   nea   şi   vînzătoarea  Rodica   organizat,   la   care   contri­  lor  de  cumpărare.  Aşteptăm   cea
             sim  la  tejghea  pe  Francisc   cei  12  ani  de  cînd  sînt  aici   la  nr.  17  şi  nr.  4,  conduse   Burdujoc,   fiind   unitate   de   buie,   bineînţeles,   buna   a-   ca   factorii   răspunzători   ai   L;
             Puica. Ce vinde ?          să   nu-mi   fac   planul.   A-   de   Constantin   Manolache   centru,   cu   multă   căutare,   provizionare şi servire.            roa:
               —  Varză verde. ceapă    ceasta  nu  se  poate  altfel   şi,   respectiv,   Gheorghe   ar  trebui  mai  bine  apro­  Dacă   la   Deva   situaţia   comerţului  cu  legume,  zar­  Cer
                                                                                                                                                                              căd
             verde,  ardei  iute,  gulioare,   decî-t  printr-o  bună  apro­  Ghigu,  se  mai  afla  ceva               comerţului  cu  legume,  zar­  zavaturi,   fructe,   verdeţuri   car
             ridichi,  cartofi  de  toamnă,   vizionare,   printr-o   bună   varză,  gulioare,  ceapă  şi...   vizionată.   Cu   produse   de   zavaturi,   fructe   şi   verde­  să   recepţioneze   semnalele   Vite
             dar   priviţi,   sînt   frumoşi,   servire.          speranţa  că  va  veni  maşina   bună caliţate.       ţuri  de  sezon  este  deci  pe   lansate   în   raidul   nostru,   eăr
             curaţi,  fasole  uscată  —  ne   Ceapă   verde,   usturoi,                        La  ora  raidului  nostru  am   o  cale  bună,  la  Hunedoara   să  asigure  o  bună  apro­  moi
                                                                                                                                                                              loc:
             răspunde.   Mă   duc   zilnic   varză,  gulioare,  ardei  iute,   e«   marfă.   Asemenea   se   găsit  bine  aprovizionate  cu   ne-am   interesai   care   sînt   vizionare a populaţiei.  Ia
             după  marfă  ia  depozite  şi   ridichi,   fasole   uscata,   «ar-   prezenta  şi  unitatea  nr.  3,   legume,   verdeţuri,  zarzava­  perspectivele   îmbunătăţirii   cea
             aduc de toate.        <    *oR, răcoritoare, * diversă  gestionar llie Bîrjega, iar  turi de sezon unităţile de  ei.                  ■l....,   GH. I. NEGREA
   25   26   27   28   29   30   31   32   33   34   35