Page 34 - Drumul_socialismului_1986_06

■?"
2 DRUMUL SOCiAUSMULU

LA UZINA DE UTILAJ MINIER ŞI REPARAŢII CBIŞCIOR

PUTERNICA ANGAJARE PENTRU RITMICITATE SI EFICIENTĂ IN ACTIVITATEA DE PRODUCŢIE 20,0

____________________________________________________________ ’ » i 20,2

REALIZĂRILE - MĂSURA ANGAJĂRII SI HĂRNICIEI PROGRES TEHNIC, MODERNIZARE, PRODUCTIVITĂŢI SPORITE
Ut
^ ÎNTREGULUI COLECTIV — Şi la sfârşitul anului 1984—1985 am avut 12 ino­ sură în indicatorul cel mai 20,4
Uzina do utilaj minier şi rector ai uzinei, să ne iar pe cinci luni am rea­ trecut am difuzat în secţii vaţii şi o invenţie. Valoa­ dinamic al acesteia — pro­
reparaţii Crişcior este sin­ prezentaţi bilanţul realiză­ lizat în plus: 911 000 lei şi ateliere un formular rea inovaţiilor aplicate în ductivitatea muncii. Refe-
gura unitate de acest gen rilor pe cele cinci luni la producţia marfă. 624 to­ prin care am colectat un anul 1985 în unitatea noas­ rindo-se la interdependenţa
din ţară care construieşte care au trecut din această ne utilaj mi-nier, 51 tone mare număr dc idei tehni­ tră a fost de aproape dintre creaţia tehnico-ştiin- 21,5i
vagoneţi de mină, atit pen­ nouă şi dinamică etapă de piese forjate, piese de ce, pe baza cărora am în­ 200 000 lei. Pentru acest ţifică şi productivitatea
tru industria carboniferă, edificare multilaterală a schimb însumînd 3,5 mili­ tocmit programul de acti­ an avem un plan tematic muncii, inginerul Ioan
ci# şi pentru cea a mine­ patriei noastre — cel de oane lei. Productivitatea vitate al comisiei ingine­ de şase inovaţii. Numărul Drăghiţa, şeful comparti­
reurilor, în 34 de tipuri. al optulea cincinal. muncii marchează o creş­ rilor şi tehnicienilor pe lor însă poate să crească mentului organizarea pro­
De asemenea, realizează — Urmînd neabătut în tere de 235 Ici pe lucrător, anul în curs — sublinia pînă la sfîrşitul anului ducţiei şi a muncii şi pro­
multe alte instalaţii, echi­ viaţă îndemnurile şi indi­ faţă de plan. inginerul Nicolae Brustu- Mai ales dacă se va inten­ tecţia muncii şi responsa­
pamente şi dispozitive (91 caţiile secretarului gene­ — Să notăm, tovarăşe rean. preşedintele respecti­ sifica şi acţiunea ea fiecare bilul comisiei dc creştere n
de tipuri), cu largă a- ral al partidului, tovară­ director, factorii princi­ vei comisii. Toate tc-mele cad ru teh n i co-i n giheresc a productivităţii muncii, (lioi
plicabilitate în minerit, şul Nicolae Ceauşescu, re­ pali care au condus la ob­ au stabilite termene şi res­ să rezolve cel puţin o pro­ spunea : * Sfa
precum şi un mare volum feritoare la necesitatea an­ ţinerea acestor frumoase ponsabilităţi concrete, iar blemă / tehnică în afara — La nivelul consiliului coli
de reparaţii la agregatele gajării revoluţionare a tu­ realizări. materializarea lor se ur­ sarcinilor de serviciu. Aş oamenilor muncii pc uzină fap
şi utilajele din dotarea turor colectivelor muncito­ — Xe face plăcere să măreşte cu consecvenţă şi nota şi eu cîteva dintre există un program de acti­ răşi
la
subunităţilor Centralei mi­ reşti pentru înfăptuirea vorbim despre maturitatea exigenţă. Cîteva idei tehni­ inovaţiile mai recente rea­ vitate privind creşterea 7.00
nereurilor Deva. măreţelor obiective ale politică (mai mult dc ju­ ce soluţionate de la înce­ lizate şi aplicate cu suc­ productivităţii muncii, cu în
Deşi uzina numără mai Congresului al XlII-lea al mătate din colectivul uni­ putul acestui an : ..Dispo­ ces în producţie: „Dispo­ toate laturile care o deter­ sci
mult de 90 do ani de partidului, consiliul oame­ tăţii o reprezintă comu­ zitiv de debitat oţel lat zitiv de strunjit bandaje mină, cu responsabilităţi şi diil
ştir
existenţă, perioada sa cea nilor muncii a adoptat mă­ niştii — n.n.) şi profesio­ pe lungime, la foarfecă pentru roţile vagoneţilor", termene, cu măsuri concre­ culi
mai rodnică este cea ■ de suri ferme şi concrete de nală a personalului nostru ghilotină" — care reduce „Dispozitiv pentru încăr- te şi evaluări procentuale dc
for
după Congresul al IX-lea pregătire a producţiei pe muncitor, despre hărnicia consumul de oxigen şi carea-descârcarea cuptoru­ ale acestui indicator. între Din
al partidului, cînd şi aici acest an şi am început şi conştiinciozitatea sa în carbid ..şi creşte productivi­ lui cu vatră fixă" — la factorii hotărîtori ai creş­ Bul
au avut loc însemnate bine activitatea din prima producţie, despre modul tatea ; „Acumulator hidrau­ sectorul de tratamente ter­ terii productivităţii ne-ani Rai
transformări şi înnoiri. A- lună. Pulsul dăruirii şi responsabil în care îşi cu­ lic eu piston" — prin care mice, „Cărucior pentru prevăzut: intensificarea ac­ Şi
tan
cestea au vizat, mai cu abnegaţiei colectivului nos­ noaşte şi îndeplineşte sar­ s-a înlocuit acumulatorul perforat în minele de ţi­ ţiunii de autodotare tehni­ car
seamă, dotarea cu ma.şini- tru a atins cele mai înalte cinile de plan. De aseme­ hidraulic cu balon din cau­ ţei", pentru care nc-au că, ridicarea gradului de 12.0
unelte, instalaţii şi scule cote în preajma aniversă­ nea, considerăm că reuşim ciuc, tot la foarfecă ghilo­ venit noi comenzi de la mecanizare şi automatizare 12,0
12,;
de mare productivitate, rii a 65 de. ani de la făuri­ să promovăm un stil de tină. beneficiarul din Ploieşti. a proceselor de producţie, e.lo;
promovarea unor metode rea Partidului Comunist lucru ferm, dar suplu, — Faptul că în 1984 am între inventatorii şi ino­ perfecţionarea tehnologii­ 3 ;
de lucru şi tehnologii îna­ Român, sărbătoare pe care angajînd lu actul auto- ocupat locul I, ini- în 1985 vatorii cei mai activi se lor de fabricaţie (dc exem­ Cili
lla<
intate, diversificarea gamei am întîmpinat-o cu rezul­ conducerii şi autoges- — locul al II-!ea pc Mi­ numără : inginerii Viorel plu trecerea operaţiilor de rea
sortimentale şi ridicarea tate deosebite. Răspunzînd tiunii marea majoritate a nisterul Minelor (unităţi Martin şi Nicolae Brustu- formare pe maşini pneu­ Co<
nivelului tehnic şi calitativ concret la întrebare, pre­ oamenilor muncii. Punem constructoare de utilaj mi­ rean, subinginerii Iosif matice). îmbunătăţirea or­ 1G,5
<1
al produselor. cizez că — pe patru luni — un accent deosebit pe nier — n.n.), în activitatea Morar şi Liviu Tod, maiş­ ganizării producţiei şi a
Anul 1985 a fost unul cheltuielile totale la 1 000 buna organizare a muncii, de invenţii şi inovaţii ne trii Virgil Sida şi Ştefan muncii, respectiv creşterea
dintre cei mai fructuoşi ai lei producţie marfă au fost la nivelul secţiilor, ate­ dă motive de mulţumire şi Malic, muncitorii Nicolae indicelui de utilizare a pro
U.U.M.R. Crişcior, planul reduse cu 30.3 lei, iar cele lierelor, schimburilor şi totodată de mai puternică Llipea şi Nicolae Lazăr ş.a. maşinilor şi perfecţionarea mă
ÎIOÎ
fiind îndeplinit şi depăşit materiale cu 20,1 lei, am formaţiilor de lucru, pe angajare în această di­ Toate aceste preocupări, normelor de muncă cu Od:
la toţi indicatorii fizici şi obţinut o producţie netă cunoaşterea temeinică a recţie — arăta subinginerul eforturi, căutări şi reuşite cite un procent, califica­ Or<
de eficienţă. » suplimentară de două mi­ sarcinilor do plan şi urmă­ Liviu Tod, responsabil pe tărîmul promovării pro­ rea şi ridicarea pregătirii ştii
naţ
— Vă rugăm, tovarăşe lioane lei şi beneficii peste rirea sistematică a modu­ cu activitatea de invenţii gresului tehnic în produc­ profesionale a personalu­ că,
inginer Viorel Poenar, di­ plan de 2.4 milioane lei. lui de îndeplinire a lor. şi inovaţii pe uzină. In ţie se regăsesc în mare mă- lui muncitor. 20,(1
Ari
sug
Inii
FRUNTAŞII N-AU SECRETE MUNCA - ÎN DEPLINĂ SECURITATE 23,(1
• în scopul stimulării creativităţii tehnice şi al J Pr<
La realizările pozitive pe de 111.1 la sută. în 1985 reciclării cadrelor tehnico-ingincrcşti, conducerea ţ Activitatea de protecţie muncă şi îmbolnăvirile.; tur
1
rare le obţine constant le-am depăşit cu cinci la U.U.M.R. Crişcior, în colaborare cu conducerea Casei ţ a muncii se bucură de o profesionale, acţiunilor spe­ 24,1
U.U.M.R. Crişcior îşi aduc sută, iar pe cinci luni din de cultură din Brad, a iniţiat cercul „Tchnic-club", J atenţie cu totul deosebită cifice de propagandă teh­
partea de contribuţie toa­ 1986 — cu aproape 2 la care-şi ţine dezbaterile în prima zi de Vineri a fie- ţ la U.U.M.R. Crişcior. Plin nică. La nivelul uzinei
te secţiile şi atelierele uni- sută. cărei luni. i programul anual de mă­ sînt constituite trei colec­
,lăţii. Dar întrecerea socia­ Deci fruntaşii n-au se­ • Intre meseriaşii dc înaltă probitate profesio- i suri. întocmit la nivelul tive care efectuează lunar
listă, stimulată permanent crete. Totul depinde de nală, harnici şi conştiincioşi, care fac mîndria co- ) uzinei, prin acţiunile de controale pe linia protec­
.ele comitetul sindicatului, modul in care înţeleg să-şi lectivelor în care lucrează se numără şi Torna To- ^ analiză, control şi îndru­ ţiei muncii. Concluziile sînt E
.are şi aici un cîştigător. facă datoria, în tripla lor modan, Ioan Matei, Nicolae Lupea, Nicolae Poenar, i mare organizate periodic în prezentate în şedinţele con­ tris
. Ml este, pe anii 1984 şi calitate de producători, pro­ Viorel Rusu, Silvia Blag, Maria Costina — secţia I, ' secţii şi ateliere, prin siliului oamenilor muncii, zii
1985 — şi se menţine şi de prietari şi beneficiari ai Panfil Suciu, Virgin ia Bcnea, Ioan Huhu, Nicolae ţ instrucţiunile dc lucru şi care adoptă măsurile cores­ HA
rio
. la începutul acestui an — tuturor valorilor materiale OHeanu, Gheorghe Covaci, Uic Jurca, Nicolae Stînga l de protecţie afişate la toa­ punzătoare, stabileşte ter­ Sei
colectivul secţiei a ITI-a, pe care le realizează. Iar — secţia a Il-a şi cei din secţia a IlI-a menţionaţi £ mene şi responsabilităţi dc ia
condus de inginerul Fabian în cadrul secţiei a IlI-a, in reportajul alăturat. te locurile de muncă, pre­ soluţionare a lor. un*
ŞA
Oprinesc. meseriaşi cum sînt Trai a n • în uzină sc aplică iniţiativele : „Prietenii nou- cum.şi la Utilajele şi insta­
-- Ne mândrim cu [aptul Bora — locul 1 pe secţie lui încadrat în muncă" şi „Echipa înaltci produc- laţiile de bază se Urmăreş­ Uzina dispune de un ca­
că în secţia 'noastră s-a şi al 11-lea pe uzină în tivităţi şi de educaţie socialistă", carc dau bune te permanent şi responsa­ binet dc protecţia mun­ ter
se
realizat primul prototip al i 985 —, Gheorghe Vîrdea, rezultate în producţie. bil ca normele şi legile să cii, în cadrul căruia luna­ CA
instruirea
efectuează
vagonetului dc 10 mc — A ta naşe Bulz. Viorel Du- • în cele două microcnnline din cadrul uzinei fie respectate cu rigurozi­ ră a întregului personal ra;
relevă Fabian Oprinesc. san, David Opri.şa. Tiberiu mănîncă zilnic peste 100 de oameni ai muncii. tate, activitatea să se de­ muncitor, ca şi instruirea NI
Azi îl executăm în produc­ Dragoş, Zorel Indrie.ş, Do­ • Prin acţiunile organizate de comitetul sindi­ ruleze normal, fără pertur­ tic
Pi­
ţie de serie, fiind folosit rica Botoş, Severian Dc- catului, de la începutul anului au fost recuperate baţii, în deplină securitate. periodică a noilor încadraţi cii
cu bune rezultate în trans­ mian. Ioan Drăgan, Ştefan şi reintroduse în circuitul productiv : 150 tone oţel, An de an, suma destinată în muncă. De asemenea, pe S.<
portul cărbunelui la T.M. fga, Dumitru Ilieş, Con­ 7,6 tone fontă, însemnate cantităţi de cupru, bronz, lingă cabinetul respectiv re
Voivozi (judeţul Bihor) şi stantin Gi'oza, Ma-ra Melin- aluminiu, hîrtie. activităţii de protecţie a funcţionează un laborator va
za
al dolomitci de la Crăciu- te. Vasile Batista, Zachci • Oamenilor muncii din unitate le-au fost repar­ muncii este în creştere, foto, unde se realizează o
(S
nensa la Hunedoara. Deşi Goia, maiştrii Ioan Oprea tizate, de Ia începutul anului, 100 de bilete în sta­ fiind folosită cu chibzuinţă serie de materiale de pro­ BJ
tinăr — media de virstă — locul I pc uzină cu for­ ţiuni de odihnă şi tratament din ţară. şi eficienţă în principalele pagandă pc linie de pro­ î'ii
nu depăşeşte 30 de ani — maţia sa în anul trecut —, • In această perioadă, în uzină are loc rcinven- sectoare ale compartimen­ tecţie a muncii. Periodic, Rj
colectivul nostru, în frunte Arpad Barath, Ioan Costea, taricrea tuturor locurilor dc muncă cu noxe, res­ tului dc specialitate-: asi­ întregul personal muncitor tri
ru comuniştii, dă dovadă Lazăr Botici, Iosif Manea, pectiv cu pericol de îmbolnăvire, luindu-sc măsuri gurarea unor condiţii de este supus unui temeinic
de un înalt spirit de orga­ Toă.n Farca, mulţi alţii fac corespunzătoare, se fac demersuri pentru dotarea lucru corespunzătoare, a control medical, se face (F
D
nizare şi disciplină în mun­ din plin dovada acestor cabinetului de protecţia muncii cu o staţie de am­ echipamentelor de protecţie igienizarea halelor, atelie­
că. Astfel, în 1984 no-am rea­ atribute muncitoreşti re­ plificare şi un aparat de proiecţie. şi sculelor necesare, pre­ relor, tuturor locurilor de (C
lizat prevederile în procent voluţionare. venirea accidentelor de muncă. Ti
rc
P
u;
ci
n.
<P
ş;
n;
■
P
11
a
v
c
ci
s
r.
e
n
PANFIL SUCIU, şef c- ti
TOMA TOMODAN, şef FLORENTINA OPRI.ŞA, chipă strungari la secţia VIRGIN IA BENEA, tur- TRAIAN IîORA, sef e- ŞTEFAN IGA, strungar c
echipă lăcătuşi ia sec­ suclor la secţia I. Lucră- a II-a. Meseriaş de inal- nător—formator la secţia chipă lăcătuşi la secţia » Ia scoţia a UI-a. Harnic 2f
ţia I. Este unul dintre rile pe care le execută tă probitate profesională, a Il-a. Profesia pc care IlI-a. Se numără printre şi conştiincios, poartă cu
cei mai buni meseriaşi, întrunesc întotdeauna a- execută cu fineţe şi pre- şi-a ales-o, deşi este spe- cei mai buni meseriaşi cinste Ia reverul hainei
veteran ai uzinei, fruntaş tributele înaltei calităţi cizie toate piesele ce i • cific bărbătească, poate ai generaţiei tinere, ga- stelula de fruntaş in în- S
tn întrecerea socialistă în — dovadă a hărniciei, pri- sc Încredinţează, fiind a- fi practicată la fel dc ranţic că ştafeta muncii trecerea socialistă, care n
toţi anii cincinalului 1981— ceperii şi conştiinciozită- preciat şi preţuit dc co- bine şi de către Temei, este preluată şi dusă mai il stimulează spre noi P
1985. tii în muncă. lectivul din care face dacă este făcută cu dă- departe de .muncitori va- succese. t<
parte. ruixe şi pasiune. loroşi. d