Page 39 - Drumul_socialismului_1986_06
P. 39
NR. 8 886 • JOI, 12 IUNIE 1986 Pag. 3
VIZIUNE rubrica tineretului CAMPANIA AGRICOLA Di VARĂ PKCCENTE'
Căminul nostru-casa noastră fN SPIRITUL IDEILOR Şl ORIENTĂRILOR FORMULATE DE
nai „Am renăscut
taica Sn cco- TOVARĂŞUL NlCOLAE CEAUŞESCU LA CONGRESUL ŢĂRĂNlMII /
Căminul de nefamilişti Hunedoara, întreprinderea
ii ale epocii şi noi...“
in artele sau căminul pentru tineret, de materiale de construcţii
Documcn- constituie şi el o parte din Deva, Exploatarea minieră
ilor) grija pe care partidul şi Deva (căminul nr. 2), în La întreţinerea culturilor şi la strîngerea In salul Târâtei, la numă
ii ţa înaintaţii, rul 257, locuieşte familia
re, eficientă statul o manifestă faţă de treprinderea minieră Lu-
e în studiou- tineri, O casă a tinereţii, peni (căminul nr, 10), în Calea - Doina şi Nicolae.
iladiotcleviziu- căminul nu este un loc de treprinderea chimică Orăş- furajelor-puternică mobilizare de forţe Capul familiei a muncit 46
ilor) de ani Io U.U.M.R. Crfş\
■nai. tranzit, ci un spaţiu în ca tie, I.M.M.R. Simeria.
re tinerii trebuie să-şi în Dar nu peste tot este Cele două lucrări dc ma II-a praşila mecanică şi rea cit mai grabnică a re cior. A fost un iscusit mais
suşească o autentică lec aşa. Sînt şi camere unde ximă actualitate ale cam manuală se apropie dc coltei. tru modelor, un destoinic
ţie de muncă şi de viaţă. domneşte dezordinea, sînt paniei agricole de vară — sfîrşit. O puternică mobilizare la muncitor comunist, prin
In judeţul Hunedoara în sticle şi borcane aruncate întreţinerea culturilor pră Stăm de vorbă cu Elena recoltarea, transportul şi mina căruia au trecut şl
vaţă această lecţie 8 744 prin toate colţurile, flori sitoare, precum şi recol Pribeag, vicepreşedinte al .depozitarea furajelor se s-au format sute de me
tineri, în 61 de cămine, pe artificiale pline de praf, tarea, transportul şi depo Biroului executiv al Consi înregistrează la C:A.P. seriaşi de nădejde. Sofia
lingă 37 de unităţi econo alte şi alte lucruri care te zitarea furajelor — cu liului popular comuna) Boşorod. Conducerea coo Doina a fost şi este o vred
mice. impresionează neplăcut de nosc o desfăşurare amplă, Bretea Română, care ne perativei a organizat în aşa nică gospodină.
TI I: c,00 Ha Orice cămin pentru tine cum treci pragul camerei. Dar o umbră de necaz
li dimineţii ; o puternică mobilizare de spune; fel această activitate incit
de ştiri; 6,15 ret se defineşte prin servi De asemenea, există insta forţe în unităţile ce apar — La C.A.P. Bretea să se folosească ferestrele n-a putut li ştearsă din fa
cului; 6,30 Rc- ciile, atmosfera, relaţiile-, laţii sanitare, electrice şi ţin C.U.A.S.C. Călan. In Română, cele 133 ha cu dintre ploi, în condiţiile milia Calea : n-au putut
Răspuns prin dintre locatari, prin toate de apă defecte, tencuieli aduce pe lume copii, atît
linurilor tova- sprijinul acestei afirmaţii porumb au fost prăşite me cînd recolta trebuie cosită
ilac Ceauşcscu celelalte elemente care-i căzute, mucegai, infiltraţii stă stadiul la care au ajuns canic de două ori — lu-' şi adusă uscată în baza de mult doriţi, aţii dc mult
ul ţărănimii ; pot conferi un caracter de apă prin pereţi. Aseme cele două lucrări. La sfe crnre efectuată de tracto furajeră. Coasa I pe cele aşteptafi. Cînd la gind;
irnal; 7,30 Azi, strict funcţional, ca şi in nea situaţii am întîlnit la riştii foan Crişan, Viorel 30 de ha cu lucernă — lu suflet la suflet, sofii Gaiea
0 Revista pre- cla de zahăr şi furajeră au au inliat-o pe Marilena}
iurierul melo- timitate, căldură şi tot ceea întreprinderea de adminis fost aplicate două praşile Moroşan şi Traian Boglea crare la care se evidenţia
0 Buletin de ce presupune pentru a te trare a căminelor şi can manuale. La cultura de — şi se lucrează la cea ză cooperatorii Ionel Crin- o leliţă gingaşă, cuminte}
ăspundem as- simţi acasă. tinelor Valea Jiului Petro cartofi s-au efectuat două de a II-a praşilă ma toaie, Ioan Bota, lonn Dă- ascultătoare, dintr-o fa-,
; 10,00 Buletin milie cu mai mulţi copii.'
0,05 Solişti şi De curînd mai multe co şani, Trustul antrepriză ge rebilonări, iar în prezent nuală. Participarea la mun niloi, Ilie Dănescu, Gruiţă
lcloricc lau- lective formate din activişti nerală de construcţii-mon- se execută cca de a treia că a cooperatorilor este Mihnea şi mulţi alţii — Marilena este acum în cla
istivalul naţio- ai organizaţiilor sindicale taj Deva, întreprinderea de — lucrare ce s-a realizat bună. în fiecare zi vin la se apropie de final. In a- sa a Vil-a, învaţă bine, are
ca României"; numai note dc 9 şi 10, îşi
ionii corale; şi U.T.C., reprezentanţi ai reţele electrice Deva, E.M. pe 190 ha din cele 310 ha sapă un număr mare de ceste zile se transportă
tin de ştiri ; altor organisme sociale din Ghelari, I.A.C.R.S. Hune ocupate cu această cultură. oameni. Aş evidenţia în recolta cu atelajele unită iubeşte părinţii, care o in-,
s, cutezători 1 judeţ au încheiat un con doara, C.S. „Victoria" Că- La cooperativele agricole mod deosebit brigada con ţii şi ale membrilor coo drăgesc şi o ocrotesc ca
icitatc ; 12,00 trol asupra vieţii pe caro lan. peratori. In ziua raidului pe lumina ochilor.
ştiri ; 12,05 din Boşorod, Gînţaga, Bre dusă de Olivia Circadă, iar
ra folclorului ; o trăiesc tinerii în cămi Dacă lucrurile se petrec tea Strei, Ruşi şi Vîlcele printre cei mai harnici nostru, în C.U.A.S.C. Câ- - De cind avem copilul
izin tehnlco- nele de nefamilişti. Des într-un fel sau altul, atunci cel de al IlI-lea rebilonatal cooperatori i-aş numi pe lnn, într-o tarla din apro nostru parcă am renăscut
12,15 Avan- prindem, in rîndurile de meritul, pierea salului Strcţ ara în
idio-tv.; 13,00 sau vina, după cartofilor s-a încheiat. O Ioana Cocioabă, Vaier Da- şi noi — ne spunea Nicolae
3; 15,00 Bule- faţă, doar unele constatări caz, aparţine, în principal, oarecare rămânere in urmă vid, Elena şi Ionaşcu Mun- tîlnit la coasă un mare Calea. Soţia sa Doina U
•i ; 15,05 Club care implică răspunderea şi colectivului, ferment ca se înregistrează la C.A.P. teanu etc. număr de oameni. Le no aprobă cu ochii umezi de
; ’ ' Radio- organizaţiilor U.T.C. în mul tăm numele; Gheorghe Pro-
!5 iogazeta pabil să asigure căminu Strei, dar aici viteza de Referindu-ne la recoltarea lacrimile fericirii... •
i„„,5 Sfatul te cămine am întîlnit cu lui caracterul unui mediu lucru creşte din zi în zi. furajelor trebuie menţionat dan, Ioan Spincanu, Remus
17,00 Buletin de răţenie, bun gust, grijă real de educare şi forma In ce priveşte întreţine că prima coasă a fost e- Crişan, Leontin Barbu, Vio GH. I. NEGREA
Politica noas- pentru frumos, preocupări re a tinerilor, dar şi orga rea porumbului, praşila I fectuată pe întreaga supra rel Crişan, Dominic Marc,
ăxi şi obiecti-
ale dezvoltării constante pentru ceea ce nelor şi organizaţiilor mecanică se apropie de faţă ocupată cu trifoi, iar Traian Lupaş, Ioan Boldea,
româneşti ; poate şi trebuie să fie că sfîrşit, iar cea manuală din cele 1.97 ha cu lucernă Anton Bărboni şi Irimie
ăr şi te cînt, minul tinerilor. Am găsit ca U.T.C., care trebuie să ve au fost recoltate 101 ha. Oprea. Majoritatea dintre AU ÎNFLORIT
Program mu- gheze cu stăruinţă şi să s-a executat pe 1 207 ha
Orcle serii ; mere cu pereţi împodobiţi se implice ferm în tot ceea din cele 1 563 ha semănate In numeroase unităţi lu ei lucrează la C.S. „Victo
de ştiri; 18,20 cu ştergare lucrate de şi se lucrează la cea de crarea s-a încheiat, în ria" Călan. Remus Crişan TULIPANII !
ornaţională ra- mîini măiestre, flori, ordine, ce înseamnă viaţa tineri a Il-a. Cele mai avansate altele se apropie de sfîrşit ne spune :
Amfitcatrul ti- lor din cămine.
0 Radiojurnal ; ceea ce reprezintă o ade unităţi la această lucrare cu joaşi repezi. Doar la — Muncim în industrie, Despre cei trei tuli pani
itia rutieră bu- vărată carte de vizită a sînt cooperativele din Bre C.A.P. Vîlcele încă n-a dar ca oameni ce trăim — de la Iscroni, gara
21,00 La su- locatarilor. Astfel de as MIRELA VASILE, tea Strei şi Boşorod unde fost cosit nici un metru la ţară ne simţim obligaţi Subcetatc şi de pe strada
22,00 O 7.1 în- activist la Comitetul să luăm parte şi Ia lucră
1 Rad 1 Ţirnal ; pecte am întîlnit în cămi suprafeţele cu porumb au pătrat din suprafaţa ocu M. iVitcazul din Haţeg —-
rnă muzicală ; ne ale tinerilor de la C.S. judeţean al U.T.C. fost prăşite mecanic şi ma pată cu lucernă. Conduce rile din agricultură. s-a mai scris. Iată că, a-
00 Buletin de nual de două ori şi C.A.P. rea cooperativei are dato ceşti trei arbori purtătorii
Gînţaga, unde cea de a ria să organizeze strînge- TRAIAN BONDOR de lalele (Liliodendron.
„Muncă, tinereţe, frumuseţe" tulipifera) mai au încă’
zece confraţi în Ţara Hai-
ţegului. Astfel, pe strada'
într-o ambianţă sărbăto le trei locuri ou fost ocu Progresului (şoseaua spre
rească şi tinerească, la De pate, în ordine, de Irina Petroşani), lingă canalul'
va s-a desfăşurat faza mu Banc (Oficiul P.T.T.R. De Cîrlete. se află patru tuli-'
Voi cei din 11- pani, din care unul este
- seriile I-II nicipală a concursului va), Simona Haiec (Termo înflorit. Dc asemenea, în
Bocet vesel „Muncă, tinereţe, frumuse centrala Mintia) şi Monica
HUNEDOA- ţe". S-au prezentat în faţa Farcaş („Ulpia" Deva). Au parcul fostului castel de
tură in Onta- la Nălaţi se găsesc şase
err sala A); juriului 16 tinere, lucrătoa mai primit menţiuni Ana tulipani, din caro cinci sînt
i crn, sa- re în întreprinderi şi insti Banciu (Tipografia Deva), înfloriţi.
ot formula tuţii din municipiul reşe Ileana lenulesc (O.J.T.) şi
ra); PETRO- Datorită timpului favo
ira se întoar- dinţă de judeţ. După ce Mihaela Rădoni (I.C.S.A.P.). rabil, în această primăva
); Ţapinarii fiecare dintre concurente Cîştigătoarele primelor trei
ric); Aripi de şi-a dovedit cunoştinţele în ră tulipanii haţegani au
Unirea); LU- domeniile profesional, cul- locuri vor reprezenta muni înflorit mai devreme decît
i Mărin mi- cipiul Deva la etapa jude în a.lţi ani şi merită să fie
iltural); VUL- tural-educativ, artistic şi
irman — seriile cele de gospodină, prime ţeană a concursului. admiraţi de cit mai mulţi
cafărul); LO- oameni iubitori de fi umos,
inic vals (Mi- fiind adevărate monumente
TRILA : Fru- Luni, 9 iunie a.c., intr-o tarla a C.A.P. Strei, am in
îlang (Muncito- Solicitudinea, respectul faţă de cumpărător Uluit la cosirea finului numeroşi cooperatori. ale naturii. Ar fi nimerit
CANI: Prirnă- ca forurile competente să
soare (Rete- protejeze aceşti copaci rari.
VD : Bădăranii (Urmare din pag. 1) nînd Cooperativei meşte fantezia în prezentarea a-
şic); GURA- şugăreşti „Drum nou", în tractivă a mărfurilor, în Această notă se vrea a
impionul — se- „Bucegi" nr. 84, la aceasta ţinută ireproşabilă, întîm- buna gospodărire a incin CINCINALUL VIII • DEZVOLTARE INTENSIVA'-/ fi un îndemn la o cerceta--
(Mincrul); O- re minuţioasă a florei din
Zel şapte fan- din urmă fiind consem pină persoanele ce le soli telor sînt dovezi ale res ewffM parcurile fostelor castel®
tria); Rămăşa- nată calitatea şi varieta cită serviciile cu amabili ponsabilităţii şi permanen
a) ; GEOAGTU- tea meniurilor, preocupa tate, fapt consemnat de ţei cu care echipele de din Ţara Haţegului, pentru
scopcrirea Iul a nu se pierde rarităţile
i ilc cultură) ; rea lucrătorilor pentru membrii echipei în regis control conlucrează cu or şi diversitatea arborilor ce
Sîmbăta vrăjl- dezvoltarea producţiei dc trul unic de control. ganizaţiile de sindicat şi îndeplinirea ritmică a planului
îacia); BRAZI: preparate * culinare pro Aspectele pozitive con U.T.C. din unităţile con s-au aclimatizat în acest
cAlan : Stea- colţ frumos de ţară de la'
tii (Casa de prii. semnate fac dovada con trolate, urmăresc rezolva (Urmare din pag. 1) — Rezultatele bune ob poalele Retezatului. (IOAN.
SIMBRIA : So- Tinerele lucrătoare de ştiinţei profesionale a co rea operativă a neajunsu ţinute de colectivul nostru
malul lacului la atelierele de coafură şi lectivelor de tineri lucră la sută. Sporurile au la se datorează ' conştiinciozi I’RODAN, corespondent).
ILTA : Capca- rilor odată constatate.
a). cosmetică, din cadrul com tori comerciali. Hărnicia ti bază preocuparea conducă tăţii în muncă a oameni
plexului „Dunărea", aparţi- nerească, bunul gust şi (ION VLAD, corespondent). torilor auto pentru folosi lor, faptului că ne-am îm
rea la capacitate a mij bunătăţit stilul şi metodele
finHnoBSsn loacelor auto, îndeosebi la muncii dc partid, reuşind
în sprijinul dezvoltării sericiculturii transportul cărbunelui la să coordonăm mai energic
mina Ţebea. Rezultate activitatea economică, să
(Urmare din pag. 1) pentru actualul cincinal comunal al- femeilor Geoa- bune a înregistrat şi co instaurăm o atmosferă de Şl TOTUŞI
zi: Vremea va cifre mobilizatoare, iar giu, a propus organizarea loana auto Crăciuneşti, lucru angajantă, respon
ral instabilă, pective, iar materialele se pentru realizarea lui, încă aici a unui centru jude coordonată de Ioan Duna. sabilă, propice îndeplini SE FUMEAZĂ ! ^
emporar noros. ricicole necesare (sămînţă, din acest an s-a prevăzut ţean de sericicultură, a u-
precipilat.il 10- Colectivul de aici a rea rii planului pe fiecare for
ales cu carac- viermi de mătase sub for plantarea a încă 60 000. nci culturi intensive de lizat la tone transportate maţie în parte. Contri Nu mai puţin de patru afişe
ersă, însoţite mă de larve, colile de hîr- Cei mai mulţi dintre aceş duzi, a unei baze dc pro un spor faţă de plan de buţia lucrătorilor din com cu anunţuri diferite pe tema
:ări electrice şi tie pentru aşternut) se a- tia vor fi plantaţi prin u- ducere a gogoşilor de mă 47,5 la sută, iar la veni interdicţiei fumatului lo tn-
rindină. Vîntul partimentul tehnic al auto limpinit la parterul cantinei
slab pină la sigură gratuit de către în nităţile silvice, şcolare şi tase în sistem gospodăresc, turi de 29,6 la sută. Dc bazei, care se ocupă de restaurant nr. l a C.S. Hu
din nord-est, treprinderea pentru achi C.A.P., dar peste 28 000 avînd forţa de muncă asi asemenea, colectivele din nedoara. Şi totuşi, scrumiere
unele intensi- ziţionarea şi preinduslria- vor reveni gospodăriilor gurată (elevi ai liceului a- revizii şi repararea parcu le sînt în permanenţii pline
ătoare în tim- lizarea materiilor prime de cadrul Autogării Brad, lui auto, a .fost hotărî- cu scrum dc ţigară, dovadă cft
■lor. Tempera- populaţiei. Iată locul unde groindustrial, ai şcolii ge coordonat de Sabin Şiler şi sc fumează puternic atît la
Ime vor fi cu- origine animală Deva comisiile de femei au cîmp nerale, femeile din C.A.P.). toare la obţinerea rezulta bar, cit şi in spaţiul rezervat
■e 12 şi 16 pra- (I.A.P.M.P.O.A.). Baza fu larg de acţiune. De altfel, coloanei de transport în telor amintite. pentru servire la linia «Le
le maxime în- rajeră — frunzele de dud O propunere care va găsi, autoservire de aici. De unde
27 grade. multe comitete şi comisii eu siguranţă, drum des convenţie, condus de Ioan Colectivul A.T.A. Brad se deduce că afişele cu Inter*!
— se găseşte în majorita de femei au întreprins în Sicoe, au înregistrat spo îşi va mobiliza în conti zicerea fumatului se află a-
e, vreme insta- tea localităţilor judeţului. chis spre factorii de spe colo dc formă. Fondul !î
erul mal mult Celor 11 707 duzi aflaţi pe aceste zile acţiuni lăudabi cialitate, şi care, materia ruri semnificative în acti nuare forţele, va acţiona constituie invitaţia Indirecţi
r cădea averse le în sprijinul dezvoltării lizată, va concura la în vitatea de producţie. cu dăruire pentru a înde la fumat, făcută prin însăşi
ploaie, însoţite rod li se alătură alţi 3 456 sericiculturii. Ing. agro aşezarea pc mese a scrumie
•ări electrice şi duzi tineri, iar în acest an deplinirea, în anii urmă „ Tovarăşul Octavian Oa- plini exemplar sarcinile ce relor. Dacă se face ceva pen
grindină. Vîn- au mai fost plantaţi 7 000 nom Maria Roman, de la tori, a unei activităţi ne tru oprirea fumatului Intr-Oi
la moderat din' de duzi pitici. Desigtir, Staţiunea de cercetări şi cesare şi utile pentru eco nă, secretarul comitetului îi revin în acest prim an unitate de alimentaţie publio
al se va sem- de partid al autobazei, a al celui de-ul optulea plan că, atunci să sc facă cu con
programul de dezvoltare producţie p'omicolă Gcoa- nomia judeţului, pentru vingere. (VASILE GRIGORAŞ,
a sericiculturii prevede giu, preşedinta Comitetului •industria uşoară a ţării. precizat: cincinal. corespondent).