Page 41 - Drumul_socialismului_1986_06
P. 41
Dăruire, colaborare pentru
predarea obiectivelor la termen
Aprecierile pozitive a- „Primele două sînt, pre buri bune. împreună cu
flatc la Consiliul popu cum se poate vedea, în oamenii din echipă, cu Au
lar orăşenesc Haţeg pri stadii avansate şi le vom rel Mîrzanca, Mihai Gre-
vind activitatea susţinută preda înainte de termen, cu, Nicolae Stoica, Aurel
A-
şi fructuoasă a nr. construc a apreciază maistrul Traşcă. Gros, Siminic Oncscu, Eugen
lexandru
Modiga,
Avem tot ceea ce ne tre
S O C I A L I S M U L T.A.G.C.M. Deva, seriozi buie, oamenii sînt harnici Pintilie, să executăm lu
3
torilor
brigăzii
Bordei
—
Filofte
harnici şi conştiincioşi —,
şi ordonaţi, lucrăm cîte 10
dăruirea
în
muncă
tatea,
cu ceilalţi, ne dăm tot in
şi 12 ore pe zi, aşa -îneît
competenţa
.şi
profesională
teresul
lucrările avansează în mod
ale şefului acestui colectiv
— subinginerul Petru Dră-
Toţi factorii răspunzători
bună".
ghici — aveam să le con corespunzător". crări de calitate cît mai
statăm „pe viu", pe şan
tier. La ora 7,15, lucrul Ritm ţi calitate In realizarea
era în toi la blocurile 15
şi 16 din centrul Haţegu I N V E S T I Ţ I I L O R
lui, primul cu 12, cel de-al
Anul XXXVIII, nr. 8 887 VINERI, 13 IUNIE 1986 4 pagini - 50 bani doilea cu 6 apartamente.
Ou planşele în faţă, şeful de soarta investiţiilor din Cu aceeaşi răspundere
brigăzii lămurea unele de Haţeg sînt pe şantier, so lucrează şi constructorii
talii de execuţie cu şeful luţionează din mers, în din echipele conduse de
echipei de dulgheri Dumi strînsă colaborare, proble Alexandru Ronca, Nicolae
tru Prună. S-a scuzat pen mele care mai apar. Eugen Bartaliş, Constantin Roine-
tru o jumătate de oră spre Bcmbea, de la I.P.H. De ghea, Dorel Tăşală şi alţii.
a trece şi lămuri eventua va, discuta pe un proiect, „Legea acordului global ne
le probleme şi la celelalte cu şeful echipei de zidari, determină la o muncă or
Toţi locuitorii satelor să participe puncte de lucru. între Vasile Ilic, cîtcva situaţii donată, la bună ‘organizare
şi disciplină, ne obligă să
timp am putut discuta, pe
şantierul atelierului meca survenite în construcţia gospodărim cu grijă mate
blocului 15. ’ „în timpul e-
facem
la praşiiă şi strînsul nutreţurilor I nic al liceului din Haţeg xecutării obiectivelor mai rialele, să menţiona lucrări
Ben-
calitate,
maistrul
Du
Mircea
cu
de
cău, care coordona activi apar nccorelări, devieri de mitru Prună, şeful unei e-
In toate unităţile agricole nesăpate sînt ale unor oa membrii consiliului de tatea a nouă oameni: cinci instalaţii, abateri de la pro chipe de dulgheri. în
iecte, pe care, împreună cu
clin C.U.A.S.C. Orăştie sc meni cărora le este ruşine conducere al cooperativei dulgheri, doi sudori şi doi constructorul şi beneficia schimb, calitatea planşee-
munceşte în aceste zile cu să pună mîna pe sapă şi, trebuie să se implice cu fierari. „Obiectivul este în rul, le ajustăm la timp, lor şi plăcilor din beton
hărnicie pe ogoare, efor cu toate insistenţele noas răspundere maximă în grafic. L-am început de o pentru ca lucrările să nu celular autoclavizat, venite
turile tuturor fiind în tre, n-au ieşit să-şi achite executarea lucrărilor, să lună — ne spune Mircea de la I.M.C. Deva, ne dau
dreptate spre executarea obligaţiile de locuitori ai fie exemplu personal pen Bencău. Zilele acestea com stagneze” — releva Eugen
praşilelor la timp şi de satului, făcîndu-ne de o- tru toţi ceilalţi coope pletăm efectivul cu munci Bembea. „La rîndul nostru, de multe ori probleme ;
calitate, recoltarea şi trans cară pe toţi. Ei sînt Vaier ratori. torii care au lucrat şi ter arăta Vasile Ilic, ne stră prezintă denivelări, forme
portul furajelor, efectuarea Rusan, Ioan Lup, Niculiţă Organizîndu-.şi bine .acti minat microhidrocentrala duim să respectăm proiec neregulate, se sparg uşor".
celorlalte lucrări din le Stîrc, Iosif Iluţ, Gheorghe vitatea şi bucurîndu-se de de la Zeicani, aşa că rit tele, dar propunem şi noi ..Şi totuşi, constructorul se
gumicultura, pomicultură Nemţoc, Miron David şi sprijinul substanţial al murile de aici vor creşte". unele îmbunătăţiri con
etc. Nicolae Moisescu". oamenilor muncii din uni La blocurile 15, 16 şi SI, structive sau de execuţie, DUMITRU GHEONEA
La C.A.P. Pricaz, meca în ce priveşte recolta tăţile economice din oraş, lucrările sînt conduse de ne consultăm cu proiectan
nizatorii şi marca majori rea furajelor, lucrurile se cooperatorii din Orăştie maistrul Nicolae Traşcă. tul şi reuşim să facem tre- (Continuare în pag. o 3-a)
tate a cooperatorilor mun prezintă în felul următor:
cesc cu răspundere Ia în se prezintă la această dată
treţinerea culturilor pră- din 60 ha cultivate cu cu majoritatea lucrărilor
şitoare. Ca urmare, pra- lucernă şi trifoi, în ogor în stadii bune de execuţie.
şila a Il-a mecanică la propriu, prima coasă s-a Astfel, cele 65 ha cultivate
sfecla de zahăr, furajeră efectuat pc 54 ha. Aproape cu porumb au fost prăşite
şi la porumb este finali 120 de tone de trifoliene de cîte două ori mecanic
zată, mecanizatorii Vasilc se află în cîmp, pc pre- (lucrare executată de me
Bota şi Vasile Ursu fiind pclcci, sau încă neadunat, canizatorul Vasile Dumi
cei care au executat la transportul acestora efec-
timp şi de calitate lucră tuîndu-se zilnic cu remor tru) şi manual. La cartofi,
rile respective. „Puteam cile şi atelajele membrilor Ştefan Vereş, care a preluat
şi trebuia să fim gata şi cu cooperatori. Dar ritmul la cultura în acord global, a
praşila a doua manuală la finalizat două rebilonări
sfecla de zahăr si porumb transport şi depozitat tre
— preciza Ioan Barb, pre buie intensificat, întrucît şi două tratamente împo
şedintele unităţii. Cei mai în fînarc s-au strîns pînă triva manei şi gîndacului
mulţi dintre cooperatori ieri doar 25 tone de nu din Colorado. Şi la sfe
au înţeles cit de necesar treţuri. De asemenea, con cla de zahăr s-a încheiat
este să execuţi praşilele la siderăm că — mai ales
timp şi au ieşit zilnic la acum, cînd timpul este ca praşila a Il-a mecanică
muncă. Gheorghe Cîrdei, pricios şi fiecare oră bună MIRCEA LEPĂDATU
Vasile Costina, Sofia Să- de lucru în cîmp trebuie
bău, Coriolan Măniuţ. Ma-
ria Davidescu ş.a. sînt o folosită din plin — toţi (Continuare în pag. a 3-a)
pildă pentru tot satul în
turnătorie.
secţia
pregătesc
for
această privinţă. Ca ur mele I.P.S.K.U.M. o Deva, turnare tle piese. Se imagine, subin
In
nouă
pentru
mare, din cele 62 ha ocu ginerul Nicolae Curuţ urmare şte respectarea normelor teh
pate cu porumb şi 40 ha Cît de activă este propaganda vizuală ? nologice, de către lucrătorii din formaţia condusă de Vic
cu sfeclă de zahăr praşila tor Cotofenci. Foto NICOLAE GHEORGHIU
a doua manuală s-a înche Cu această intenţie, for militant, în două secţii bază, pur şi simplu de 2
iat pe 59 ha şi, respectiv, mulată în titlul anchetei, ale unităţii. ani nu dovedeşte iniţia
38 ha. Parcelele rămase am intrat la I.M.C. Bîrcea. Pentru început am in tivă.
Cu sprijinul binevoitor al trat în secţia de prefabri între elementele propa Cu maximă dăruire
tovarăşei Rodica Someşan, cate clin beton. Aici întîl- gandei vizuale întîlnim o
secretar adjunct cu pro nim, într-adevăr, o con idee pe cît de actuală, pe şi responsabilitate muncitorească
! REALIZĂRI |
bleme organizatorice în firmare a orientărilor con atît de necesară, ca mo
j PESTE PLAN comitetul de partid al uni crete, specifice unităţii, dalitate de afirmare a Fâcind sinteza înfăptui- dicaţiile date în repetate
* | tăţii (secretarul adjunct cu date de comitetul de partid potenţialului unui colectiv. rilor obţinute de poporul rînduri de tovarăşul Nicolae
9 Colectivul de munca , problemele de propagandă propagandei vizuale. Dar Pe un panou se află înscri român in cei 65 de ani de Ceauşescu, secretarul ge
w
al Staţiei C.F.R. Sime- j lucrînd pe alt schimb), am orientările au forme vagi să următoarea remarcă: la făurirea Partidului Co neral al partidului, pri
j ria — călători, printr-o J făcut un sondaj asupra şi întîrziate. Gazeta de „Oamenii muncii din ate munist Român şi cu deose vind dezvoltarea şi moder
( preocupare constantă modului în care propagan perete a organizaţiei de lierul de armături aplică bire după Congresul al nizarea industriei extracti
' pentru folosirea cit mai da vizuală susţine efortul bază, avînd o rubrică iniţiativa muncitorească „A- IX-lea al partidului, tova ve, lărgirea continuă a ba
| eficientă a potenţialului colectivului de oameni ai telierul eficienţei şi cali răşul Nicolae Ceauşescu zei de materii prime, oa
' uman şi tehnic de care muncii pentru îndeplinirea tăţii". Te aştepţi, firesc, ca sublinia, în cuvintarea ros menii muncii de la I. M.
| dispune, a reuşit să sarcinilor de plan. Mai I.M.C. BÎRCEA un astfel de generic cu tită la adunarea solemnă Barza, atit cei care ex
, obţină, în mod ritmic, exact, cît de consistent prinzător şi mobilizator să consacrată aniversării glo trag, cit şi cei care pre
I lună de lună, depăşiri este acest sprijin. se exprime în forme şi riosului jubileu al partidu lucrează minereurile, au
J de plan Ia toţi indica- De la început, tovarăşa modalităţi concrete. lui, că tot ce am realizat obţinut, în ultimii ani, rea
| torii. De la începutul Someşan ne-a. făcut cu „Cinste lor", enumeră frun Cîte ceva, lăudabil, se este rezultatul — şi meri lizări importante in pro
taşii în producţie din pri
' anului şi pînă „la zi", noscut faptul că comitetul mul trimestru al anului găseşte totuşi aici. De tul — muncii eroice a cla ducţie.
| Ia tone expediate preve- de partid a conceput or pildă, o chemare are ur sei noastre muncitoare, a Şi de la Începutul aces
altă
„ derilc au fost depăşite ganizarea şi afirmarea acti curent. La „Economii" rubrică, mătoarea formulare : „To ţărănimii, a intelectualită tui an ne-am mobilizai e-
intitulată
sînt
| cu 23 la sută, sarcina vă a propagandei vizuale date rezultate din aceeaşi varăşi I Fiecare muncitor ţii, a tuturor oamenilor xempiar in muncă, reuşind
! statică a fost îmbună- în . strînsă legătură cu ne perioadă. Alături, un arti are obligaţia de a gospo muncii, fără deosebire de să raportăm succese de
sarcinilor
îndeplinirii
voile
I tăţită cu 7 Ia sută, to de plan, direcţie esenţială col despre productivitatea dări oţelul beton. Redu- naţionalitate, a Întregii na seamă. Vom munci mai
ţiuni şi demonstrează for
oţel
mult şi mai bine in conti
consumul
cînd
najul pe tren marfă cu
de
muncii, prea lung şi scris
I G la sută, iar staţiona în care este orientată, de cu literă prea mică pen beton cu 1 la sută reali ţa creatoare a unui popor nuare, insuileţiţi de îndem
activitate
întreaga
fapt,
de
economie
o
zăm
conducătorului
anuală
iu
devenit liber şi stăpin pe nurile
rea la încărcare — des-
' cărcarc a vagoanelor a partid. tru a fi descifrat rapid, de 60 000 kg cu o valoare destinele sale, care !şi bit, tovarăşul Nicolae
| fost redusă cu 8 Ia sută. — Principalele direcţii în afară de aceasta, este de 200 000 lei". Dar, a- făureşte viaţa aşa cum do Ceauşescu, ne vom spori zi
, Desigur, sînt rezultate — ne spune cu exactitate semnat de însoţitoarea ceasta este cu totul insufi reşte. de zi contribuţia la dez
I ’rumoase care fac cin- I interlocutoarea — sînt,‘ în noastră. întrebăm de ce nu cient ; tot ce este propa In acest amplu proces voltarea bazei de materii
J ite întregului colectiv al ■ esenţă, economisirea mai scriu tovarăşii din colecti gandă vizuală de aici în transformator, de dezvol prime a ţării. In strînsă co
| acestei staţii. î n t r e ; pronunţată a consumului vul de redacţie al gazetei colo vizează alte dome tare şi Înnoire a muncii şi laborare mineri-preparatori,
I fruntaşii unităţii, cu a- | de materii prime, materia de perete sau alţi oameni nii, colaterale, sau chiar vieţii se înscriu şi dimen sub îndrumarea perma
J port hotărîtor Ia reali- I le şi energie electrică, creş cu munci de răspundere fără nici o legătură cu siunile actuale ale activi nentă a organelor şi orga
| zările obţinute în între- j terea mai accentuată a pro în activitatea de partid şi obiectivul central, pe care tăţii minerilor şi prepara nizaţiilor de partid, vom
* cerea socialistă, se nu- | ductivităţii muncii, ridica economică. Aflăm că doi îl semnalăm. torilor din Ţara Zarandu- acţiona cu dăruire şi res
| mără Octavian Raica, * rea nivelului calitativ al din cei trei membri ai La secţia Premo, lucru lui, care, prin abnegaţie ponsabilitate muncitoreas
s Ion Moraru — şefi de | produselor întreprinderii. colectivului de redacţie rile sînt mai clare şi mai şi dăruire patriotică, revo că, incit să ne îndeplinim
I tură, Marcel Spineanu, « Aici sînt incluse, fireşte, (Vaier Munteanu şi Iulia- precise. Chiar la intrarea luţionară, asigură zi de zi ritmic toate prevederile de
* Romolus Boian — impic- | şi problemele disciplinei’ şi na Egri) îndeplinesc alte în secţie, se află un com economiei naţionale în pian, să Încheiem cu bune
• gaţi de mişcare. Ion Za- J ordinii în producţie şi res funcţii care nu s-ar mai plex de elemente ale pro semnate cantităţi de resur rezultate primul an al ce
I haria — şef de mane- > pectarea tehnologiilor de potrivi cu responsabilita pagandei — un panou con- se minerale utile, de meta lui de al optulea cincinal.
' vră, Iosif Torna* şi Au- I lucru. tea în colectivul de redac ţinînd „Contul de economii le atît de necesare dez
| rclia Morar. (IOAN | Fără ceva preconceput ţie, iar tovarăşul Gavrilă voltării patriei. Şi o spu IOSIF AVRAM,
» JURA, corespondent). | şi fără alte indicii, am Enedi, secretar adjunct cu EMILIA CIOB nem cu mindrie că, urmind operator preparare,
sondat propaganda vizu problemele de propagandă neabătut prientările şi in
ală, caracterul ei activ, în biroul organizaţiei de (Continuare in pag. a 3-a) U.P. Gurabarza
