Page 42 - Drumul_socialismului_1986_06
P. 42
»ag. 2
DRUMUL SOClAUSMULl
In spiritul ideilor şi orientărilor fo! muiate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul ţărănimii
FURAJE SUFICIENTE, UE CALITATE )N FIECARE FERMĂ ZOOTEHNICĂ!
20,.
20,:
Furajarea corespunzătoare
La înaltul forum democratic al agriculturii româneşti, tovarăşul Nicolae INSTANTANEE 20,
Ceauşescu, secretarul general al partidului, sublinia necesitatea de a se acţiona cu
mai multă hotărîrc pentru realizarea programului privind dezvoltarea zootehniei în perioada de stabulaţie —
şi creşterea producţiei animaliere. In acest context, secretarul general al partidului • Ileana şi Doinei 20,
arata că se impune să se acorde toată atenţia înfăptuirii programului de dez Coroi din satul Pctrcni
aii dus, în două zile de
voltare a bazei furajere — ca o condiţie esenţială pentru o activitate zootehnică factor hotărîtor în obţinerea
de calitate, eficientă. Cum sc acţionează în C.U.A.S.C. Simeria pentru înfăptuirea lucru, şase căruţe cu fîn
în baza furajeră a C.AJP.
acestei preţioase indicaţii ? In pagina de faţă reliefăm aspecte din strădaniile ce Băcia. (Căruţa este pro
se depun în aceste zile în unităţile agricoie din acest consiliu. unor rezultate superioare
prietatea lor) • Margi 21,
nile şoselei ce leagă sa Ferma zootehnică a coo tînd o producţie bună de
tele Rapoltu Marc şi perativei agricole de pro fîn. In prezent se efec
Bobîlna au fost cosite, ducţie din Băcia obţine, de tuează transportul recoltei
Implicare fermă, responsabilă cu excepţia unei porţi mai mulţi ani, rezultate în baza furajeră, depozi-
uni care face notă dis bune în producţie. Rezul tîndu-se peste 80 de tone. 21,
cordantă. De asemenea, tatele ce se înregistrează Transportul se face, în
în realizarea balanţei stabiiite de pe unele porţiuni re se datoresc, în bună mă exclusivitate, cu mijloace
le de transport ale coope
colta a şi fost transpor
sură,
că,
şi
de
faptului
tată, pe altele fînul se cîţiva ani încoace, ferma rativei şi cu atelajele oa
Tovarăşul loan Arsin, crează la strîngerea finu 242 ha cu trifoi, 85 de ha află în grămezi, iar pe noastră a dispus de canti menilor din Băcia şi Pc-
preşedintele Consiliului u- lui. Puternică mobilizare cu sfeclă furajeră, 90 de altele încă în brazde. tăţi de nutreţuri suficiente. treni.
nic agroindustrial Simeria, do forţe cunoaşte transpor ba cu porumb siloz. Există, Consiliul popular trebuie
1
ne-a relatat: tul şi depozitarea furajelor. de asemenea, 484 ha fineţe să intervină pentru a In spiritul ideilor şi o- In ce priveşte suculen di<
de
— Cooperatorii, mecani Pînă în pi'czent au fost naturale. Recolta de lu- face „ordine”. • La rientărilor r ă ş formulate Nicolae tele, vom semăna cu po ★
u
l
o
t
a
v
rumb în cultură dublă 180
zatorii şi specialiştii din puse la păstrare peste 2 000 cernă şi trifoi este bună — C. A. P. Sîntandrci s-a Ceauşescu, secretarul gene ha. Avem condiţii să reali Sf
R<
toate unităţile agricole, tone siloz şi peste 800 to peste cinci tone la hec umplut un fînar cu ral al partidului, la Con zăm şi necesarul de gro îai
mobilizaţi de organele şi ne fîn. Atît recoltarea, cit tar —, porumbul semănat fibroase de foarte bună gresul ţărănimii acţionăm siere. Ne-au rămas paie râ
organizaţiile de partid, de şi strînsul şi depozitarea după masă verde a răsă calitate — lucerna, în şi în acest an pentru a din anul trecut, orzul şi Ia
7, <
pun eforturi stăruitoare nutreţurilor se amplifică rit frumos, cultura de sfe special. Se fac pregătiri asigura o bogată bază de griul promit o recoltă bună în
pentru a asigura buna de la o zi la alta, în toate clă furajeră evoluează pentru începerea coasei nutreţuri, care să asigure de boabe şi de paie. Po 8, (
desfăşurare a stabulaţiei unităţile lucrătorii ogoare bine. a Il-a Ia această cul desfăşurarea in bune con rumbul creşte, de aseme Ci
Hi
viitoare a animalelor, în lor fiind ferm hotărîţi să Vom semăna însemnate tură, care se dovedeşte, diţii a stabulaţiei 1986/ nea, frumos. R;
care scop o atenţie deose materializeze exemplar o- suprafeţe cu porumb în de asemenea, bună. • 1987. Pentru iarna viitoare, Asigurînd o bază fura lo;
10
bită se acordă strîngerii şi rionţările şi indicaţiile for cultură dublă, după orz şi La A.E.l. Bobîlna au în conformitate cu balan jeră bogată în care pon Al
depozitării furajelor. Pa mulate de tovarăşul Nicolae grîu. Apreciem că toate fost semănate, după re ţa întocmită, avem nevoie derea o au nutreţurile cu Pi
ralel cu întreţinerea cul Ceauşescu la Congresul ţă unităţile, fără excepţie, îşi coltarea secarei masă do 300 tone fibroase, 2 200 valoare nutritivă ridicată m
turilor se lucrează din rănimii. vor acoperi necesarul de verde, 40 de ha cu po tone suculente, şi 570 tone (trifoiul şi lucerna), a- Hi
Vi
plin, cu o puternică mo Discuţia a continuat cu furaje pentru cele 5 180 bo rumb pentru siloz. grosiere. Pentru asigura vînd un colectiv de muncă bl
bilizare. de forţe umane loan Tgna, inginerul şef al vine şi 10.300 ovine. Există, • Andrei Sebeşi sc rea necesarului de nutre harnic şi priceput — din
şi mecanice, la recoltarea, consiliului unic agroin în toate unităţile, îînare ce dovedeşte cel mai ţuri am avut în acest an care se evidenţiază Dorina
transportul şi depozitarea dustrial : asigură condiţii bune de priceput în ce pri în cultură secară masă şi Vasile RusnacU, Zamfi 12
nutreţurilor. — Ce furaje sînt necesare păstrare a furajelor, cvi- veşte depozitarea finu verde pe care am rccol- ra Morcozan, Adam Albrect, tv
— Ce arată situaţia o- pentru viitoarea stabulaţie tîndu-se deprecierea aces lui în fînarc, la C.A.P. lat-o la timp şi am pus-o Nicolae Marcu ş a. ce lli
cl.
perativă la zi ? a animalelor? tora. Ne preocupă buna Băcia. • La un fînar al la păstrare, rcalizînd 150 muncesc de mulţi ani în 10
— Strîngerea secarei — Conform balanţei în desfăşurare a recoltării, C.A.P. Băcia trebuie re tanc siloz. Avem în cul ferma noastră — dispunem Ai
parat acoperişul, întru -
Ca
masă verde s-a încheiat, tocmite la nivel de consi transportul şi depozitarea cît lipsesc cîtcva plăci tură 45 de ha lucernă şi de condiţii ca şi în viitor 17
nutreţurilor.
încă la începutul acestei liu unic, trebuie să asigu de tablă ondulată. • 26 de ba trifoi, Ia care se să obţinem rezultate bune, 17
luni, întreaga recoltă fiind răm 5 055 tone fibroase, — Ce unităţi se eviden La C.A.P. Sîntandrci adaugă şi cele 101 ha fi realizînd sarcinile ce ne ci
însilozată, iar suprafeţele 20 210 tone suculente şi ţiază. pînă în prezent? paiele rămase de anul neţe naturale. revin în acest an şi în ac
eliberate au fost semănate 5 (302 tone grosiere. — Cele din Sîntandrci, trecut trebuie aranjate Recoltarea furajelor s-a tualul cincinal. Şt
eu porumb. S-a încheiat, — Se pot asigura aceste Băcia, Tîmpa şi A.E.l. Bo- făcut în timpul optim, cînd zi II!
de asemenea, recoltarea lu- cantităţi ? bîlna, care au deja în baza mai bine, pentru a se recolta a fost bună de PAVEL PETROVICI, 19
deprecierea
împiedica
eernei, coasa I la trifoi se — Da. Se află in cul fuiajeră mari cantităţi de lor din cauza ploilor. tăiat. Prinia coasă la lu şeful fermei zootehnice 20
apropie de final şi se lu tură. 225 ha cu lucerna. nutreţuri-. cerna s-a încheiat, rezul- a C.A.P. Bocia P.
rr
21
împreună cu tovarăşa 450 tone siloz făcut în amestec cu paie şi 25 păşi chiar. Pe lingă su unităţii au fost depozitate C.A.P. Rapoltu Marc. 22
Paulina Sima, director cu din Secară şi 100 tone fin tone fîn. Se lucra la prafeţele cu lucernă şi aproape 80 tone fibroase Din cele 24 de ba cu tri 23
I,«
probleme zootehnice în de lucernă şi trifoi — transportul recoltei de pe trifoi în cultură pură, — o contribuţie de seamă foi au fost cosite 19 ha, zi
cadrul Direcţiei judeţene ne răspunde interlocuto cele 100 ha cultivate cu mai avem 20 de ha cu o au cooperatorii Traian recolta fiind pusă pe pre- ri<
pentru agricultură, între rul. Transportul îl reali lucernă, cu un trailer de leguminoase în cultură Petruţescu, Dumitru Mu- peleci. Mazărea furaje
prindem un raid prin zăm în exclusivitate cu mare capacitate. La adu ascunsă, vom semăna 180 drag, llie Bulejuc şi al ră s-a recoltat de pe ju I
unităţile agricole din mătate din suprafaţa o-
C.U.A.S.C. Simeria. cupată cu această cultu I
La C.A.P. Sîntandrci, în unele unităţi „cămările^ zootehniei ră. Digurile şi marginile
unde facem primul po canalelor de irigaţii au
pas, stăm de vorbă cu se umplu mereu, în altele sînt încă ... goale fost cosite. 11
Ieronim Oroş, preşedin — Ce s-a depozitat pînă (1
tele unităţii, care ne acum ? îl întrebăm pe A V
spune că prima coasă pe căruţele. Avem o recol narea şi încărcarea finu ha cu porumb siloz în ţii. Ne oprim la o tarla Cornel Tărăpoancă, ingi <r
cele 35 de ha cultivate tă bună de trifoi, lu- lui lucrau toţi membrii cultură dublă. Avem, de unde se încărca în mij nerul şef al cooperativei. u
cu luccrnă şi trifoi s-a cernă şi fîn, astfel că ne colectivului asociaţiei, asemenea, o mare supra loace de transport recol — încă nimic. Eu am 13
încheiat şi s-a trecut, cu vom acoperi necesarul de printre care Constantin faţă cu sfeclă furajeră de ta de pe o fîncaţă reţi tî
fibroase. Biri.ş, Veta Boticean, Con pe care preconizăm o re nută din păşune. Tarlaua lipsit multă vreme din S
aceeaşi mobilizare de într-o tarla găsim la stantin Dudaş, Gheorghe coltă bună. La grosiere respectivă era cosită în unitate şi, deşi am lăsat (1
forţe, la tăierea finului adunatul finului un ma Florin ca ş.a. S-a luat şi este mai problematic. cea mai mare parte, iar un program de lucru pre N
zi
din livadă şi de pe fi re număr de cooperatori. prima coasă de pe cele — De ce ? o parte din fîn fusese cis, inclusiv în ce pri P
neţe, ca şi la transportul Printre ei Gheorghe Di- 55 de ba cu trifoi. Ii — Fiindcă trebuie să transportat. Am contro veşte recoltarea şi trans li
recoltei obţinute. mofte, loan Munteanu, întrebăm pe Teodor De- primim cantităţi mari de lat cîteva brazde. Deasu portul nutreţurilor Marius C
— Azi se lucrează, cum Firoanda Popa, Valeria mian, directorul comple paie din afara judeţu pra fînul era uscat, de Lăzărescu, şeful fermei In
N
am văzut, cu un mare Ocoş, Marioara Artean, xului. dacă sînt condiţii lui. Am luat legătura cu desubt era verde. Se zootehnice, nu l-a respec n'
număr de mijloace la loan Ocoş şi alţii. ca unitatea să-şi acopere furnizorii şi avem pro simţea nevoia întoarcerii tat. Vom lua însă mă t\ n
Porţiunile
de
brazdelor.
transportul furajelor. Ce A.E.l. Bobîlna. La ora necesarul de furaje pen misiuni că vor respecta suri pentru a impulsio c<
actuală, în baza furajera tru viitoarea stabulaţie. repartiţiile. pe care s-a transportat
cantităţi de nutreţuri a unităţii sînt puse la — Da, ne răspunde in C.A.P. Tîmpa. La trans recolta puteau fi _ gre na atît recoltarea cit şi E
L
există, la ora actuală, în păstrare 1 000 tone siloz terlocutorul. La fibroase portul finului — piuă blate mai bine, căci ră transportul şi depozitarea r*
Şi
baza furajeră ? din secară masă verde si suculente îl vom de acum în baza furajeră a măsese mult fîn pe jos. furajelor. R
G
1<
c
n
r
c
t.
c.
t
(
f
1
C
c
î
1
1
t
1
1
La C.A.P. Sîntandrci, la adunarei linului se înregistreaz » o puternică participare La C.A.P Băcia, transportul recoltei se face cu căruţele, iar linul este depozitat
de cooperatori. — în fînare.
