Page 46 - Drumul_socialismului_1986_06

DRUMUL SOCiUlSMULl

Pregătirea, perfecţionarea şi policalificarea

la un nivel calitativ superior

finind seama de nivelul tori calificaţi la nivelul pre­ învăţămînt asigură o pon­
şi complexitatea obiectivelor vederilor. Amintim, între a- dere încă nesatisfăcătoare
şi sarcinilor de plan pe care cestea, T.A.G.C.M., I.F.A., de muncitori calificaţi pen­
trebuie să le realizeze co­ „Vîscoza" Lupeni, Fabrica tru economia judeţului -
lectivele de oameni ai mun­ de produse refractare Baru, circa 36 la sută. Ponderea
cii din judeţul nostru în Ţesătoria de mătase Deva, este mai mică în cazul me­
cincinalul 1986-1990, Con­ I.A.C.R.S. Hunedoara, I.P.L. seriilor de bază cum sînt :
siliul judeţean al sindicate­ Deva, I.M. Livezeni, C.S.V. miner, mecanic utilaje minie­
lor, împreună cu Direcţia Călan. Aşa se explică de ce re, cocsar, furnalist, aglome-
muncii, consiliile teritoriale din cele 54 meserii nomi­ ratorist, turnător—formator,
şi consiliile oamenilor mun­ nalizate, unităţile din jude­ zidar—şamotor, zugrov-vop-
cii au acţionat în vederea ţul nostru nu şi-au asigurat sitor, mozaicar-faianţar.
asigurării cu cadre califi­ numărul de muncitori califi­ Un accent deosebit
cate a tuturor întreprinderi­ caţi la un număr de 29 me­ trebuie să pună sindi­
lor, pe profesii şi specia­ serii dintre care o pondere catele şi consiliile oame­
lităţi. mai importantă o au cele nilor muncii, în acelaşi timp,
Una din sursele folosite de electrician, preparator pe amplificarea activităţii de
au constituit-o şcolile pro- minereuri, ţesător, operator policalificare, unde avem un
r esîonale, liceele industriale produse refractare, tîmplar, început bun, dar care se
şi cursurile de calificare, iar dulgher, mecanic agricol. cere perfecţionat.
a doua - formele de cali­ in acest an, pentru eco­ O recentă analiză asupra
ficare şi perfecţionare a nomia judeţului trebuie să evoluţiei calificării, perfec­
pregătirii profesionale a tu­ fie pregătiţi 11 936 oameni ţionării pregătirii şi policali­
turor categoriilor de oameni ai muncii din care în pri­ ficării, întreprinsă de o ple­ S-a făcut apelul
ai muncii, in cursul anului mul trimestru au fost cali­ nară a Consiliului judeţean I.CM.T.P.I..C.I.M. Deva.
trecut, prin ambele forme ficaţi 3 331 muncitori, 2 755 al sindicatelor a relevat şi I)e pe aceste planşete au
multe
plecat
proiecte
au fost pregătiţi 10 363 oa­ provenind din şcolile profe­ alte lipsuri existente în a- pentru utilaje miniere. Se ştie că la fiecare cere explicaţii ortacului.
meni ai muncii, o bună sionale. in acelaşi timp, cest domeniu, in multe în­ Colectivul tio cercctare- sector, intrarea în şut Dacă motivele sînt se­
parte destinaţi obiectivelor 2 801 muncitori au fost în­ treprinderi problema recru­ prolectare pentru utilaje este precedată de apelul rioase intră în discuţie
mecnnizare-automati-
noi, între care unităţile mi­ cadraţi in cursuri de califi­ tării din timp a cursanţilor, tie condus de inpr. care arată dacă au venit de ce nu a anunţat că
zare,
niere Coranda—Certej, Valea care pe care le vor absolvi deschiderea cursurilor, asi­ Gheorghe Mlhai, aduce o la lucru toţi oamenii. Par­ nu poate veni la lucru.
Morii—Brad, Combinatul si­ pină la sfirşitul anului. Au gurarea unor condiţii bune contribu(le substanţială ticipă şi şefii brigăzilor Preocuparea aceasta nu
modernizarea
derurgic ,,Victoria" Călan, acţionat mai bine în această pentru desfăşurarea lecţii­ la acest important muncii sau de schimb. în bri­ este chiar simplă dacă
sec­
în
Fabrica de produse refrac­ primă parte a anului comi­ lor rămîn pe plan secundar. tor al economici naţio­ gada minerului Ştefan a vom în vedere că bri­
tare Baru şi altele. Preo­ tetele sindicatelor şi consi­ NICOLAE JURCA, nale. Alba, de la Petrila, lu­ gada are in permanenţă
cupări mai consistente au liile oamenilor muncii de la preşedintele crurile stau puţin altfel. circa 70 de oameni, care
dovedit comitetele sindica­ C.S.H., C.M. Deva, U.J.C.M., Comisiei economice Foto N. GHEORGHIU Intîi 'face el apelul, el lucrează în trei abataje.
telor şi consiliile oamenilor I.U.M. Petroşani, I.P.C.V.J., a Consiliului judeţean sau şefii de schimb, apoi Tovarăşul Alba înţele­
muncii de la Antrepriza de I.M.M.R. Simeria, I.F.E.T. şi al sindicatelor formaţia se prezintă la ge să acţioneze pe mai
construcţii Rîu Mare-Retezat, din alte unităţi. Pe de altă maistru. multe căi pentru întări­
întreprinderile miniere Pe- parte, în 21 unităţi, printre Amănuntul are semnifi­ rea spiritului de răspun­
trilo, Dîlja, Barza, Hunedoa­ care Combinatul minier Va­ caţia sa. Ştefan Alba are dere, ordine şi disciplină
ra, Aninoasa si Luoeni, lea Jiului, G.I.G.C.L., I.M. o bună experienţă în în brigadă. El personal
G. l. G. C. L. şi U. J. C. M„ Barza, I.T.A. Deva, I.A.S. munca cu oamenii, con­ merge cu fiecare om> şi-l
I.A.C.M.M. şi I.U.M. Petro­ Haţeg şi Simeria, nu au ştient că ei formează înscrie la şcoala de ca­
şani, C.S. Hunedoara otc. realizat în primul trimestru brigada, iar brigada tre­ lificare şi o face cînd
Deşi planul general a fost nimic din planul de pre­
realizat integral, un impor­ gătire profesională. buie să fie o colectivi­ crede el că omul a por­
tant număr de unităţi n-au Reţine atenţia, de aseme­ tate unită, bine armoni­ nit pe un drum bun,
asigurat numărul de munci­ nea, şi faptul că unităţile de zată în hotărîrca de a da decis să rămînă la mină
tării cit mai mult căr­ şi să dea cărbune. Tot
bune. Toţi ortacii îl cu­ numai atunci vine la co­
Activitatea politico-educativă — nosc ca un om exigent, mitetul sindicatului şi la_.
sever, care nu îngăduie
factor de bază în mobilizarea minciuna şi chiulul. Cînd consiliul oamenilor mun­
cii şi intervine ca orta­
nou,
ortac
un
primeşte
stă dc vorbă cu el. il cul, care s-a dovedit har­
oamenilor muncii la realizarea descoase din fir a păr, nic şi cu interes pentru
cum zice, ca să ştie cu producţie, să primească
inilor de plan cine are de lucru. Are locuinţă corespunzătoare,
răbdare cu omul, pină „îl
După cum sublinia se­ dezvoltării sociai-economice pune pe picioare", ii în acest mod, an de an,
cretarul general al partidu­ a patriei în cincinalul pe măsura ieşirii la pen­
lui, t o v a r ă ş u l Nieolae ! 988—1990 ş.a. explică o dată, de mai sie a celor în drept, în
Ceauşcscu. la recentul Aprecierea tovarăşului multe ori, pină omul pri­ brigadă au intrat şj s-au
Congres al U.G.S.R.. acti­ Nieolae Ceauşescu, secreta­ cepe, il ajută să înţelea­
vitatea ideologică si poli­ rul general al partidului, gă, dar ii şi explică pe format ca mineri de
tico-educativă este che­ că sindicatele trebuie să nădejde Ion Rădăsan,
mată să înarmeze comu­ joace un rol tot mai activ îndelete ce il aşteaptă, Romeo Grigore, Iordachc
niştii, pe toţi făuritorii de şi eficient în dezvoltarea cu ce exigenţe şi rigori
bunuri materiale cu con­ conştiinţei socialiste a oa­ disciplinare se întîlneşte Porumb, devenit şef de
cepţia m ater ial i st-d in 1 ee - menilor muncii, a mobilizat schimb, Moise Roşu, Dra-
tică despre lume şi viaţă, puternic organele şi orga­ în mină, la fiecare pas. goş Teleagă, care cu­
cu obiectivele generale ale nizaţiile sindicale din uzi­ Şeful brigăzii ţine la tând termină şcoala de
politicii interne şi externe na noastră, pentru creşterea disciplină, şi ordine, nu maiştri, şi mulţi alţii.
a partidului. astfel incit spiritului ele răspundere a admite ca cineva să lip­
participarea, angajarea oamenilor muncii, apăra­ sească nemotivat de la GHEORGHE ŞERBAN,
constructorilor societăţii so­ rea şi dezvoltarea proprie­
cialiste multilateral dezvol­ tăţii socialiste, pentr u rea­ I.P.S.Iî.U.E.E.M. Petroşani, secţia reparaţii electrice. Elec­ şut. Dacă, totuşi, lip­ preşedintele
Mitică
reparatori
tate să fie pe deplin con­ lizarea integrală a sarci­ tricienii mecanizat banclajarea Sucitu şi Mircea lanoş efectu­ c- seşte cineva, a doua zi comitetului sindicatului
pentru
motoarele
rotoarelor
ează
ştientă. în acest sens, la nilor. In vedcVea întăririi lectrice. adună tot schimbul şi minier Petrila
îndemîna organelor şi or­ activităţii politico-cduca-
ganizaţiilor de sindicat de tive, am intensificat pro­
ia Uzina nr. 1 cocsoclii- paganda prin conferinţe,
mică, din Combinatul si­ ea fiind axată pe informa­ Prietenul noului încadrat-prietenul
derurgic Hunedoara, stau rea operativă a oamenilor
forme şi modalităţi consa­ muncii asupra celor mai
crate în practica muncii importante obiective şi ce­ de nădejde al colectivului
de sindicat care contri­ rinţe ale producţiei. Dc o
buie la mobilizarea tutu­ reală valoare educativă şi Colectivul sectorului Mu- Ei au lost primiţi şi încon­ resează, prin sindicat, ca însuşirea meseriei şi a
ror oamenilor muncii la practică s-au bucurat tc- sariu II, ca şi alte colecti­ juraţi cu atenţie şi căl­ noilor încadraţi să li se a- normelor de protecţie şi
realizarea sarcinilor. O a- maticile privind Legea ve de la I. M. Barza, a dură in echipele conduse sigure .condiţii bune de securitate o muncii, pre­
tenţie deosebită am acor­ productivităţii muncii, a- preluat de cîţiva ani iniţia­ de Emil lor.escu, Mihai cazare şi de hrană, să fie zenţa cu regularitate la
dat învăţămîntului poli­ plicaren noului mecanism tiva minerilor de la Lupeni Parienie şi Alexandru Rus. atraşi in viaţa socială şi lucru, precum şi asigurarea
tic, ca formă de bază a economico-financiar - Le­ „Prietenul noului încadrat Biroul grupei sindicale şi culturală a oraşului, astiel a tot ceea ce este necesar
muncii educative, de cu­ gea acordului global şi di­ în muncâ". Am preluat-o minerii cărora li s-au re­ incit ei să se simtă bine ca tinerii Încadraţi să se
noaştere a politicii parti­ rect, locui şi rolul mais­ pentru că ea corespunde partizat au discutai cu ei, in mediul nostru mine­ simtă bine, spre a putea
dului .şi statului nostru, de trului în procesul de pro­ unei preocupări mai vechi le-au aliat gindurile şi in­ resc. depune toate eforturile în
dezvoltare a gîndirii poli­ ducţie. educaţia inaleria- de a găsi o lormă prin tenţiile, li s-au explicat In perioada trecută de la vederea 'îndeplinirii sarci­
tice şi economice. Prin- lisl-ştiinţifieă ş.a. care să acţionăm pentru principalele cerinţe şi exi­ încadrare, tinerii au reuşit nilor de plan.
tr-o riguroasă selecţie a Desigur, toate aceste ac­ recrutarea, stabilizareo şi genţe ce se impun fiecă­ să-şi însuşească principa­
propagandiştilor, instruirea ţiuni au condus la.obţi­ calificarea numărului ne­ rui muncitor. In cele din lele elemente ale tehnolo­ Aplicată cu răspundere şi
lor periodică şi urmărirea nerea unor rezultate bune cesar de mineri. Aplicarea urmă, s-o înţeles de ambe­ giei de lucru, precum şi re­ cu preocupări statornice ini­
îndeaproape a sporirii ca­ în producţie, în acest prim iniţiativei este, in acelaşi le părţi ce trebuie făcut. gulile şi normele de protec­ ţiativa Prietenul noului în­
lităţii dezbaterilor, s-a a- an al celui de-al VUI-lca timp, o expresie a mani- Intre muncitorii cu vechi­ ţie şi securitate a muncii, cadrat* se dovedeşte un ii
xigurat o bună şi tot mai cincinal. Pc primele 5 luni lestării auloconducerii mun­ me şi noii încadraţi se în­ astfel incit încă de pe a- adevărat prieten al între­ st;
1
rodnică activitate a celor ale anul» în curs s-a de­ citoreşti, a grijii minerilor cheie un contract—angaja­ cum in ei se pot întrevedea gului colectiv dc muncâ. ra
do
19 cercuri. De asemenea, păşit planul la cocs meta­ mai vechi, cu experienţă, ment in care se stabilesc viitori buni mineri, care ca
cu sprijinul organizaţiei de lurgic cu 8 500 tone, cu pentru ca forţa vie a mi­ obligaţiile reciproce. Mine­ se încadrează în rigorile NICOLAE RUSU, ti t
partid s-a urmărit buna 8 190 de tone la cocsul nei să aibă continuitate. rilor le revine obligaţia de disciplinei muncii, aducind preşedintele comitetului tri
Ca
funcţionare a punctului de mărunt, 240 tone ia gu­ Din luna martie a.c. in a ajuta prin toate mijloa­ o contribuţie importantă la de secţie sindicală do
documentare politico-ideo- dron, 762 tone la ulei de grupa sindicală de la cele pe cei tineri să se ca­ îndeplinirea sarcinilor de a sectorului II Musariu, în
logicâ din uzină. S-a asi­ creuzet şi altele. '„-210 m"; al cărei orga­ lifice, să capete îndemîna- plan. I. M. Barza su
gurat astfel o dotare co­ nizator este tovarăşul Tro­ re in executarea lucrărilor, Este de remarcat Iaptul dc
toi
respunzătoare cu mape te­ VICHENTE ŞERBAN, ian Străuţ, au fost reparti­ iar tinerilor - de a se stră­ că în liecare lună biroul kn
matice, culegeri de lecţii, secretarul zaţi 7 tineri nou încadraţi dui să-şi însuşească trep­ grupei sindicale analizează Pagină realizată esi
r e v i s t e social-politice comitetului sindicatului în muncă, printre care tat toate detaliile mese­ modul in care tinerii se cu sprijinul tu
pi­
(Munca de partid, Era so­ Uzinei nr. 1 cocsochimică Nistor Ciurcă, Petru Herţa, riei de miner. De aseme­ încadrează • în exigenţele Consiliului judeţeon er
cialistă, Revista econo­ din Combinatul siderurgic Ovidiu Matei, loan Mecea. nea, şefii echipelor se inte­ muncii, aceasta însemnind al sindicatelor
mică!, planşe cu obiectivele Hunedoara