Page 50 - Drumul_socialismului_1986_06

Pag 2 DRUMUL SOCIAUSMULL

CRONICA PLASTICĂ
Din cind in cind frec l f»
pe sub cupolele verzi ale „Expresia unei firi sensibile..." m
Parcului Cetăţii, fi cum­
pănesc înadins ca trece­ Magazinul fondului plas­ portret", pictură în ulei. D
% W M A ^ rea mea să se petreacă tic din Deva ne oferă o In tehnica acuarelei, goaşei 11.3
11.3
in ziua pe care sorţii au
ales-o să asculte şi să plăcută surpriză — deschi­ sînt abordate peisaje, por­ fi
per­
expoziţii
derea
unei
flori.
trete,
putea
Ar
lăptuiască sfişietorul „Mai sonale de pictură şi sculp­ amintite aici lucrările i 12.4
am un singur dor,.. a tură aparţinind Ilelgăi „Peisaj I“, „Peisaj 11°,
...Dar EL n-a murit la Poraicu. Distanţa în timp „Peisaj de Bulze.şti", „Pas­ 13,0
marginea mării şi nici în între actuala prezenţă ar­ torală", „Flori”, „Gigei",
preajma codrului... poziţie de pictură de grup „Mirare".
tistică şi debutul într-o ex­
„In sculptură, după cum
A trecut în eternitatea
Eminescu si cuvintele fantasmă, nălucă, şi fiinţă luceferilor, a izvoarelor, a este de 11 ani, o perioadă menţiona artistul plastic
fantastică, şi fiinţă foarte
slabă, şi aparenţă. Care cerutul, o apelor, a ne­ care a făcut ca posibili­ Ion Cârjoi, Ilelga Poraicu
sînt acum cuvintele-cheie. mărginitului, a conştiin­ tăţile de exprimare plas­ debutează cu lucrări ce
In cei 97 de ani, cîţi se avut nevoie decît de 5 016 altfel zis cuvintele „pre­ ţei neamului din care a tică să crească, creaţia se încadrează aceloraşi două
împlinesc azi de la trecerea cuvinte. E şi acesta sem­ ferate", adică acelea care, purces. primind contururi clare şi direcţii de inspiraţie — in­
în eternitate a lui Emines­ nul geniului. Mai mult: comparativ cu ceilalţi scrii­ o doză de expresie per­ trospecţia asupra propriei
cu, s-a adunat un număr covîrşitoarea majoritate a tori contemporani cu el, sonală reprezentînd un ar­ personalităţi şi o dragoste
impresionant - o adevărată acestor cuvinte aparţin fon­ revin în opera lui ca o tist cu o certă afirmare extraordinară pentru copii,
bibliotecă - de studii şi dului principal al limbii insistenţă particulară ? la­ în Festivalul naţional rod al unei permanente
Ac­
„Cîntarea
României".
cercetări privind viaţa şi române, ceea ce va să tă-le tot în ordinea frec­ prezenţe în mijlocul tine­ 14,4:
opera poetului. Printre a- spună că, pentru a crea venţei : ochi, umbră, dulce, 15 iunie tuala expoziţie, organiza­ rilor de la Şcoala generală
cestea, o figură aparte toată profuziunea şi pro­ lună, noapte, suflet, vis, tă de Filiala Deva—Petro­ nr. 2 din Deva". Reţin a- 10,01
face lucrarea reputatei funzimea de imagini şi de stea, floare ş.a.m.d. lată-le, şani a U.A.P., sub egida tenţia „Autoportret II" (lut 19,2i
de
judeţean
Comitetului
lingviste Luiza Seche, inti­ idei, el s-a folosit aproape deci, conturînd, aşa, prin ars), „Bunica" (porţelan 19,41
şi
cultură
tulată Lexicul artistic emi­ exclusiv de cuvintele aflate simplă enumerare, profilul ---------------------------------- -! listă, „este educaţie socia­ nears), „Inocenţă", „Medi­
unei
expresia
nescian în lumină statistică romantic al geniului. Ele De aceea ii intilnesc' taţie" (lut ars), în care 20,24
(Ed. Academiei, 1974). Un vor apărea, poate şi mai silueta astrală, retrasă firi sensibile, după cum fineţea detaliului generea­
tom masiv, plin de tabele frecvent, în opera epigo­ discret intr-o latură a afirma Iosif Matyas, pre­ ză o doză sporită de ex­ 2I,5<
şedintele filialei, aptă pen­
şi cifre, arid la prima ve­ nilor, dar zadarnic : ei n-au Parcului, adăstind clipo­ presivitate, de trăire in­
dere şi, pentru nespecialist, reuşit decît să le prăvă­ cit de izvoare, licăr de tru a îneînta ochii şi terioară a personajului în­
sufletele noastre".
de o utilitate incertă. Cui ^PRIVELIŞTI lească din nou în banali­ stele, adiere de vini sao Ceea ce îi este caracte­ făţişat artistic. 211,01
are însă curiozitatea să-l tatea în care somnolau îna­ ristic artistei este căuta­ Calitatea, numărul, di­ 20,21
parcurgă, i se va impune inte de ivirea lui Eminescu. murmur din vraja eternă rea de sine, creaţia ei versitatea creaţiei prezente
concluzia că munca tenace, de veacuri în rostirea po­ Lucian Blaga spunea că a dragostei. apărînd în mod firesc ca în actuala expoziţie ne 20,41
migăloasă şi răbdarea be- porului care-şi exprima cu „Poetul nu este un mînui- îmi plec cu veneraţie reflexia propriei persona­ fac să aşteptăm în conti­
nedictină a autoarei se ajutorul lor noţiunile fun­ tor, ci un mîntuitor al cu­ gindul in laţ a m arelui lităţi. De aici prezenţa nuare cu interes evoluţia 21,01
dovedesc în cel mai înalt damentale ale vieţii. Dor vintelor. El scoate cuvin­ simbol dăltuit in corpul autoportretului. De altfel, plastică a artistei Helga
Poraicu.
grad revelatoare. O primă care sînt aceste cuvinte ? tele din starea lor natura­ cea mai izbutită lucrare 21,51
constatare şi totodată sur­ lată-le pe primele, în ordi­ lă şi le aduce în starea de granitului zvelt, apoi — din expoziţie este „Auto­ MINEL BODEA
priză ar fi aceea că Emi­ nea frecvenţei lor : ochi, graţie". Este exact ceea chiar dacă nu-ntrezăresc
nescu nu s-a folosit decît lume, viaţă, umbră, faţă, ce a făcut Eminescu. Nu­ in preajmă o vază, am­
de un' număr de 5 016 cu­ dulce, lună, noapte, alb mai geniul său a reuşit să foră sau a glastră —
vinte. E o cifră medie, nu negru, suflet, vis, da (verb), „mîntuiască" aceste cuvin­ aşez cu pietate o floare
mică, totuşi surprinzătoare inimă, cer, cap, iubi, stea, te, scoţîndu-le de pe tă- >_.1
dacă ne gîndim că Emines­ floare ş.a.m.d. Sînt toate rîmul rutinei, conferindu-le i la picioarele geniului nuli
cu a stăpînit ca nimeni cuvinte foarte comune, puteri, sensuri, conotaţii, preacurat al versului to- ViSt!
altul limba română. Cău- dar, în acelaşi timp, cu­ nuanţe şi viaţă nouă, plăs- , mânesc... şi plec simţind prof
Mag
tînd o viaţă „cuvîntul ce vinte polisemantice, capa­ muind cu ele o lume atot­ cum sufletul ml-e săgetat De
exprimă adevărul", cum de bile adică să poarte mai cuprinzătoare şi superbă cu stropi de fiori din 13.00
n-a simţit nevoia să re­ multe sensuri. Umbră, de în unicitatea ei, care a Muz
13,35
curgă la cît mai multe cu­ pildă, înseamnă la Emi­ pătruns de acum pe vastele vocabulele tulburătorului meii
vinte ? Nu. Pentru a crea nescu şi întunecime, şi loc tărîmuri ale universalităţii. catren : Ba - lă;
uşoa
ceea ce azi numim ,,Uni­ umbros, şi pată întunecată, „Cum n-oi mai fi ştiri
versul eminescian", el n-a şi întruchipare vagă, şi RADU CIOBANU pribeag 11te# . ciori
17.00
De-atunci înainte, - < Publ
Cu Hori m-or troeni mim
Undi
Aduceri aminte citat
Hunedoara — tezaur de cîntec popular po (
tlstii
\ Prof. D UM ITRU SUSAN nil
leagurile judeţului Hunedoa­ Pe toţi „poluanţii" folclorului, "Ajvx îS|§§| Turr
ra... în numele adevăraţilor iubi­ î Radi
— M-a Impresionat întot­ tori dc folclor, li sfătuim râmi
deauna folclorul hunedorean — să-şi pună talentul în slujba meni
cîntecele populare care circu­ folclorului adevărat. Uită a- 23,10
lă în zonele Zarandului, Orăş- ceştl oameni că s-au născut 23,55
tiei, pădurenilor, momîrlani- ştiri.
ascultînd un cîntec de lea­
lor. Din aceste zone şi-au găn, că în viaţă inima le-a
cules repertoriul solişti vo­
cali ca Felician Fârcaşu, cîntat o doină, un cîntec de in
Alexandru Grozuţă, Ion Bogza, dragoste ? Uită că orice gen
Elena Merişoreanu, Maria muzical îşi are rădăcina în HELGA PORAICU —
Tudor, Elena Lazăr, Drăgan
folclor ? Cîntccui popular nu „Rnluea" (sculptură)
Muntcanu, Elena Pal, Maria­ trebuie sufocat cu bălăriile IE
na Angliei, Mariana Nel- £ jvisr ■a
doni, Lcnuţa Evscl, sau şuşaniştilor I (Pali
apreciaţii solişti Instrumen­ (Art:
tişti Aurel Siblşan, Pera ION COJOI, Aven
Bulz, Domin Corcheş, Ionel (Mod
Coza şi încă atîţia alţii. corespondent temb
— Se poate vorbi în mo­ B);
mentul de faţă dc o poluare Participînd la acţiunile ce în atenţie manifestări .Cinematograful „Patria" unu
a folclorului ? din cadrul actualei Săp- reprezentative. S-a bucu­ a găzduit, la rîndul său, CRONICA FILMULUI ŞAN)
(Pari
GEORGE VANCU — Există două categorii de tămîn i cu I tural-ed uea tive rat de apreciere expoziţia intîlnirea publicului spec­ Nolei
interpreţi de muzică populară zăpac
— unii care servesc folclorul „Orăştie, vatră de cultură de op-art aparţinind hurve- tator cu scenaristul Vasilica
George Vancu s-a Impus şi alţii care se servesc de fol­ românească", unul dintre doreanului Tiberiu Fazakas, „Noi, cei din PENI
poşte ani ca eminent profe­ Istrate, autoarea multor liardt
sor, compozitor şi dirijor, clor. In prima categorio se oaspeţi afirma, pe bună artistul care prin linii, scenarii ale filmelor reali­ linia întîi" GAN:
fiind, deopotrivă, cunoscut dc includ cel tineri care n-au dreptate, că „Multe oraşe tempera şi inedite idei de zate de regizorul Elisabeta le I-i
publicul larg din emisiunile prins gustul succesului Ieftin, din ţară pentru a putea aşezare în lucrare creează Cinematografia noastră, con- NEA:
de radio şi televiziune. precum şi unii interpreţi mai fl localizate trebuie nea­ Bostan, întîlnire ce a tinuînd valorificarea artistică nerul
— Sînt fiu al cîutccului de vîrstnici care au rămas ca nebănuite efecte în cfenpul avut loc pe tnargea filmului a paginilor dc istorie naţio­ mi s
mie
pe Mureş. M-am născut la stejarul în faţa aceluiaşi suc­ părat să aminteşti jude­ vizual. De La conturarea „Promisiuni", o educativă nală, reuşeşte, prin recenta NINO
20 octombrie 1919 în localita­ ces. In a doua categorie sînt ţul din care fac parte. In dezbatere pe teme de eti­ premieră a casei de Filme 5,
tea Radna, într-o familie de această privinţă, Orăştia că, scoţînd in prim-iplan să ofere o viziune unlflcatoa- alb (
CÂNI
ţărani. Dc mic copil, am trăit Incluşi interpreţi cu „renume" re asupra participării armatei (Itcte
cu tonta intensitatea muzica (croat do Radio) care cedează ocupă un loc privilegiat, Oraşul care viaţa de familie. Discuţii­ române la coaliţia antihlllc-
moar;
populară ascultînd taraful din prostului gust, făcîndu-se fiind recunoscută de ori­ le purtate, în special de ristă. glnt
Scenaristul
Tltus
şi
Popovici
localitate. Duminica, cînd sora ecoul unor spectatori fără cine ca fost şi actual cen­ F elevii liceului industrial regizorul Sergiu Nlcolaoscu îşi GUR,'
mea mergea la joc, mă du­ deschidere spre arta adevă­ tru cultural ce se împli­ terize
ceam şi eu să privesc fecio­ nr. 1 (Angels Curtean, Ja- plasează eroii — soldaţi ai ocrul!
pluton
rii şi fetele. Eram mai atent rată, spre puritatea cîntecului neşte fericit, în anii noş­ se înconjoară nina Ţipan, Simona Borza, unui miezul dc Infanterie — şapte
lzbîridind
luptelor,
în
la muzică decît la joc. nostru popular. In acest mod tri, în ansamblul dezvol­ Aurelia Bildea), au eviden­ să creeze spectatorului senti­ Ramă
— Umblînd prin satele ză- comorile cîntecului sînt risi­ tării economice şi soeîal- ţiat modul, profunzimea cu mentul participării directe, nu GEO/
tăndene, am aflat ch în 1945, pite ea nisipul mării, Iar edilitare remarcabile". care este receptată creaţia numai prin unghiuri de fil­ le se
după terminarea războiului, Interpreţii acoperiţi cu cenuşa de frumos mare inteligent alese, cl şl prin cultui
aţi înfiinţat un cor în loca­ uitării. In ce ne priveşte, ca Intr-adevăr, Orăştia cu­ cinematografică. forţa evocatoare a fiecărei mîinii
litatea Ţăiuţel, lîngă Brad. noaşte o accentuată dez­ Viaţa cultural-artistică a secvenţe. Dragostea de pa­ BRA?
specialişti, noi am atras aten­ GALA
— Lucram pe atunci la Brad, voltare a vieţii sale spi­ oraşului a fost îmbogăţită trie, eroismul, puterea de sa­
Iar în timpul liber dirijam ţia interpreţilor în cauză. rituale, cîştigă în frumu­ peisajului industrial („Pei­ în această perioadă de crificiu pentru libertate îşi talft
corul şi activam ca Instru­ „Făcăturile muzicale" grosola­ seţe, se împodobeşte cu împletesc ecourile cu gravele SIME)
mentist în cadrul fanfarei. ne nu pot fi admise în nici saj industrial I-II", „Struc­ un număr însemnat de ex­ şi tragicele rezonanţe aie unei turco:
Capcn
Ml-e prieten foarte bun diri­ un fel. De pe urma unor lucrări de artă monumen­ turi”, „Construcţie", „Ţevi”, poziţii cu tematică diver­ poveşti de dragoste neîmpli­ UARI
nită.
jorul iulian Nedelea, cel care tală pe care le-a aşezat „Hunedoara II”) la efec­ să : de filatelie a cercului (Minr
„colaboratori" ai Radlotele- Spectaculos şi abundent în
a dus mai departe tradiţia în piaţa centrală, pe clă­ tele dc „Intarsie I", „Ge­ de specialitate de pe lîngă efocte pirotehnice, filmul re­
fanfare) minorilor de la vizlunli Romăne, alţi tineri diri reprezentative, punînd neză", „Fereastră” şi acele casa de cultură, conclus constituie, cu uriaşe eforturi,
Gurabarza. Minerii de aici Interpreţi poluează şl mai în valoare creaţia sculptu­ de Samsari Grecu, pe te­ războiul şl întregul său cor­
m-au sfătuit şl încurajat să mult frumuseţea cîntecului rală contemporană aparţi- impresionante „Deschideri” tegiu funest. Succesul fumu­
urmez Institutul de artă din popular. — conturînd un tunel al ma „Pacea, deziderat vital lui este datorat in egală mă­
ti’lmişoara, unde l-am avut — Ge o de făcut 7 nînd unor artişti consa­ timpului sugerat de filme­ al omenirii", de fotografii sură actorilor, de la celebrităţi Peni
mentor pe distiuul folclorist — Mă întreb şl eu cu durere craţi, încurajînd deopotri­ le de anticipaţie. realizate sub genericul la debutanţi (Anda Onesa,
Wlcolae Ursu. Apoi am ur­ vă creaţia locală repre­ Ea librăria „Ion Budai „Orăştie — împliniri ale George Alexandru, Vaslle Mu. fl cal,
mat Conservatorul „Clprian în suflet... Factorii educaţio­ zentată mai ales prin raru, Marian Gulineac, Bog­ bll,
noaptf
Porumbescu" din Bucureşti. nali puşi să apere dc „mă­ Deleanu" — a avut loc Epocii Nicolac Ceauşescu" dan stanoevlcl, Emil IIossu Izolat
Uritcscu,
Rău-
Golea
Valentin
După absolvire am lucrat răcini" folclorul, să revadă de Nicolae Adam, autorul lansarea cărţii unui scrii­ şi o expoziţie cuprinzînd tu, Ştefan' Iordache, Mircea de pic
ca cercetător la Institutul di flecare dată programele pe „Paliei" (sculptură în mar­ tor hunedorean tot mai în­ documente, imagini, propu­ AlbiUescu, Ion Besolu). cărcăr
Folclor, iar în 19S0 am fost care aceştia le prezintă la mură) şi a altor lucrări, drăgit, profesorul Giigor neri privind reconstituirea „Noi, cel din linia tntîi" este Ies îri
solicitat la Radio Bucureşti, concursuri, concerte cu pu­ de-acum recunoscute de Haşa. Este vorba de „Sep­ patrimoniului cultural lo­ o reconfirmare a a conştiinţei dc im
fia
sl
artistice
civice
şl
cineaştî-i
€a redactor muzical. La puţin blic etc. pentru a înlătura a- oamenii cetăţii. tembrie cu măşti”, primită cal. Toate aceste manifes­ lor noştri, o realizare do suc­ nord-c
timp am trecut îo fruntea cest flagel atît de dăunător, Cu fiecare ediţie a sa, cu interes, în special dc tări se bucură de un real ces şi de ţinută evocînd, In minim
prchcsţrel populare radio. eare este poluarea folclorului. Săptămîna cultural-educa- tineri, dovadă a nerăbdă­ interes din partea publi­ acest an Jubiliar, ale înaltele vir­ între i
tuţi
cele
poporului
umaniste
— ŞUni că maniîestaţi a Pe cine promovăm ? Pe eine tivă „Orăştie — vatră de rii cu care e aşteptată cului. român. 30 de
mare afectivitate faţă de me­ aplaudăm la scenă deschisă? cultură românească" adu- fiecare nouă apariţie a sa. B. CĂTĂLIN VERONICA PALADE