Page 58 - Drumul_socialismului_1986_06
P. 58
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Stilul şi metodele de muncă ale consiliului
de educaţie politică şi cultură socialistă
La schimbul de expe nerarea aproape integrală naliza acţiunilor cu bătaie
rienţă pe tema enunţată a propagandei vizuale, ca mai scurtă, cum s-ar zice. 20,00
în titlu au participat se racterul judicios al texte In ultima vreme însă ph- 20,20
cretari şi secretari ad lor, coloritul panourilor, nem un accent sporit pe 20,10
juncţi ai unor comitete cuprinderea tematică, am munca zilnică cu oame
municipale, orăşeneşti şi plasarea ei, organizarea nii, reglînd din mers lu
din unele mari întreprin bună a învăţămîntului po- crurile, controlînd şi luînd 21,00
deri din judeţ, activişti ai litico-ideologic, lărgirea măsurile ce se impun pe
secţiei de propagandă a formelor de propagandă, loc. în acest fel, stilul de 21,50
Comitetului judeţean de strădania de a da puncte lucru a căpătat mai mult
partid. Treptat însă ac lor de documentare func dinamism şi eficacitate, a-
ţiunea a antrenat o parti ţionalitate pe multiple pla vînd toate atributele eli
cipare mai largă, impli- nuri. minării formalismului.
cînd mai multe cadre de Cea de a doua parte a Diferite alte laturi ale
partid . din combinatul si schimbului de experienţă stilului şi metodelor de C.A.P. Brad. Cîteva din membrele echipei do legumicultoare, condusă de brigadie
derurgic în care s-a desfă s-a constituit într-o consfă- lucru ale consiliilor de ra Ionela lîadu, surprinse în timp ce efectuau praşila manuală la varză.
şurat. educaţie politică şi cultu BL
O bună parte a mani ră socialistă au fost rele diop
festării a fost consacrată vate de Mircea Baruţia 6,15
unei vizite de documenta Schimb de (I.P.E.G.), Doina Cristea CAMPANIA AGRICOLA DE VARĂ Reco
juni
re, desfăşurată, iniţial, în experienţă (Ţesătoria de mătase De 8,00
laboratoarele şi sălile de organizai de secţia va), Nicolae Gomoiu (I.M. Curii
clasă ale Liceului indus de propagandă Lupeni) şi Corneliu Duca Bule
trial din localitate, apoi în (I. M. Hunedoara). în flux cu secerişul numai cuvinte de laudă, pune
10,00
eîteva uzine şi secţii ale a Comitetului în încheierea schimbului" în ce priveşte hărnicia şi Soliş
combinatului. S-a urmă judeţean de partid de experienţă tovarăşul măiestria în muncă. rice;
rit şi s-a discutat ou secre în Combinatul Octavian Mireştean, şeful (Urmare din pag. 1) tatea în cîmp, era mulţu — Este firesc — răspun Bule
tera
tari de partid, directori siderurgic secţiei de propagandă a mit de modul responsabil de mecanizatorul — aceas- 11,25
de uzine, şefi de secţii, o Comitetului judeţean de prea mic. De fapt, situaţia în care s-au antrenat în ta-i cea de a 20-a campa că i
gamă largă de probleme „Victoria" Călan partid, a remarcat stră amintită este valabilă şi muncă eombinerii, de pro nie de seceriş la care parti de ţ
coral
cu care se confruntă co dania multor consilii de pentru celelalte unităţi ducţia obţinută (s-au li cip. Dar parcă nicicînd pren
lectivele de aici, precum educaţie politică şi cultură unde eliberarea terenului vrat la fondul de stat peste îi-am mers aşa „întins" ca ne
şi modul în care se află tuire, avînd menirea de- a socialistă de a-şi perfecţio de paie trenează şi din a- 200 tone de orz) şi de acum. împreună cu Ioan corni
De I
implicată activitatea de adînci investigarea asupra na stilul şi metodele de ceastă cauză nu se poate sprijinul primit din partea Gordea, Nicolae Gligor, pren
propagandă, munca politică stilului şi metodelor de muncă, de a acţiona într-o intra în timpul stabilit la unor unităţi economice din Adam Ioniţă, Gheorghe Bo- Mei o
mări
de masă, propaganda vi lucru practicate de consi viziune unitară, integra arat şi semănatul cultu oraş, care au asigurat u- ticcanu şi Ştefan Lung, Ori*
zuală în înlăturarea greu liile de educaţie politică şi toare, de a-şi face mai rilor duble. Este, deci, ne tilajele necesare transpor deci cu şase combine, am 16,00
tăţilor şi lipsurilor, pentru cultură socialistă reprezen bine simţită prezenţa în cesar ca în fiecare uni tului recoltei din cîmp. dat gata duminică şi as Publ
valorificarea superioară a tate aici. In acest context, viaţa economico-socială a tate să fie mobilizate sufi Insă n-avea motive să fie tăzi 30 de ha, deşi tere patrl
re ;
dotării tehnice moderne ing. Alexandru Radu, se localităţilor şi unităţilor ciente forţe umane şi mij mulţumit de felul în care nul este în pantă. în cel ric î
existente, a timpului de cretarul adjunct cu pro productive şi de creaţie loace mecanice la elibe se acţiona la eliberarea te mult două ore încheiem tin
lucru, în scopul îndepli blemele de propagandă al spirituală. S-a insistat, de ratul terenului ' de paie, renului de paie. „Oricum, aici. Nu stăm deloc, ci dona
Com
nirii integrale a sarcinilor comitetului de partid din asemenea, asupra creşterii transportul lor în bazele zicea el, acum cînd sîntem trecem să începem sece uşoa
rolului
secretarilor
de plan. combinat, a relevat că atît cu problemele de adjuncţi furajere, la arat şi semă în prag de finalizare cu rişul la C.A.P. Bobîlna. Ies cu
propa
O impresie plăcută a pro -*' în munca do planificare, nat în flux. secerişul, ne vom mobili Aici eliberarea terenului tico-
•• î
dus preocuparea consiliului organizare, cît şi în con gandă, perfecţionării for La C.A.P. Simcria găsim za toate forţele disponi era parcă ceva mai bine li
melor de pregătire a aces
de educaţie politică şi cul trol se străduieşte să an tora, între care „Ziua se în tarlaua „Şuleru" o mare bile pentru a elibera organizată. Pe fiecare sa c^iti
tură socialistă din com treneze pe toţi membrii cretarului adjunct", care concentrare de forţe. Se grabnic terenul de paie, nie din urma celor trei gesti
Ir-o
binat pentru perfecţionarea consiliului, subliniind, între trebuie să se manifeste ca aflau în lan 11 combine prese — conduse de meca poeţi
modalităţilor şi mijloacelor altele : o adevărată tribună de re autopropulsate. La volanul intrînd în acelaşi timp la nizatorii Romulus Toader, Furt
şi
arat
culturi
semănatul
activităţii de propagandă — Consiliul lucrează, de levare şi generalizare a ex acestora, mecanizatorii Pa- lor duble". Ion Savu şi Ioan Vlad — te: :
cală;
astfel îneît ele să se ex regulă, prin trei modali perienţei bune, întăririi şi vel Cutinici, Ioan Fazekaş, se aflau cîte doi oameni. de ş
prime mai activ, mai con tăţi care de altfel se in afirmării mai active a spi Constantin IIîncu, Ioan Ti- în prag de finalizare se Dar defecţiunile la prese,
cret şi în forme atractive terferează lunar, cînd a- ritului revoluţionar în în liban, Viorel Aparaschivei, afla secerişul orzului şi la destul de dese şi aici,
ca pîrghii importante ale nalizăm unul dintre dome treaga activitate . politico- Alexandru Deteşan, losif A.E.I. Bobîlna. Stăm de impun un semn do între
efortului general al co niile importante ale activi idcologică şi cultural-cdu- Imre, Pavel Jar, Constan vorbă cu mecanizatorul bare în ce priveşte calita
lectivului pentru depăşirea tăţii educative, vedem cum cativă. tin Borşoş, Nicolae Băltatu Victor Bolea, care cobo- tea reparaţiilor, reviziilor
impasului în care se află stăm cu obiectivele sta şi Gheorghe Biriş reuşise
în îndeplinirea obiectivelor bilite anterior, cu acţiu Cu sprijinul activ al ră să recolteze pînă la a- rîSe de la volanul „Glo şi probelor efectuate în
şi sarcinilor economice, cu nile prevăzute în progra gazdelor, acţiunea s-a do cea oră orzul de pe 50 de riei" să „ia o gură de perioada premergătoare în
profunde implicaţii sociale. mul selectiv, iar săptămî- vedit utilă pentru ’’ toţi ha din cele 00 de ha culti apă". Despre el Luca Oan- ceperii secerişului. tria) DL
Au reţinut atenţia rege nnl ne înjilnim pentru a- participanţii. vate. Petru Mateevici. in cea, şeful secţiei de me Ioan Arsin, preşedintele listă
ginerul şef al cooperati C.U.A.S.C. Simcria, nc-a RA:
CORNEL ARMEANU vei, care coordona activi- canizare din Rapolt,' avea spus : „Pentru buna desfă- (Mot
pe î
şurare a recoltării cereale dorn
lor păioase am organizat linia
(Flai
(Urmare din pag 1) calitatea lucrărilor, con trei formaţii de lucru (com Prof
lucrare cu beneficiarii, pro bine, prese de balotat şi Icnii
să imprimăm ritmuri co iectantul şi furnizorii de utilaje de transport), care iorm
brie)
respunzătoare de execuţie materiale. O atenţie mai acţionează în cîte două rloai
la acest nou bloc. Ne stră mare, permanentă, se cere unităţi. în vederea impul Hote
duim să-l predăm la ter acordată însă depozitării şi sionării lucrărilor de eli ral):
'Cuc
menul planificat. „După gospodăririi materialelor, berarea terenului de paie. ig
cum se poate vedea, trea punerii lor în operă, o mai arat şi semănatul culturi . I vi I
ba merge bine — aprecia mare concordanţă între clils
şeful de echipă dulgheri formaţiile constructorului lor duble, începînd de as ANI
ci toi
Constantin Maniţiu, Gheor — brigada 1 — şi ale tăzi, am mărit numărul drag
ghe Mihai, Ludovic Se- A.S.I.M. Pentru că sînt preselor de balotat şi al zat)
indc
besteyn, Coloman Dome- încă situaţii cînd nu se a- tractoarelor (aduse în spri Şir) !
ter, toţi cei 13 membri ai siguru la timp fronturile moa
formaţiei depun interes în de lucru pentru instalaţii, jin de la unităţile în care rul);
muncă şi, mai ales, dăm o cînd unii strică ceea ce au încă nu sc poate recolta) do I<
ţii
atenţie deosebită calităţii făcut alţii, iar aceştia tre şi am luat măsuri ferme tata
lucrărilor. Vrem ca pe a- buie să remedieze, cu alte do mobilizare a locuitori Fcm
ceastă frumoasă stradă do cheltuieli de timp şi de lor satelor la strînsul şi (Dac
cont
intrare în Deva să încas materiale, întirziindu-se ri Lobe
trăm frumos şi durabil în nele termene de finalizare transportul paielor din culţi
semnele muncii noastre". a obiectivelor. în aceste cîmp. în continuare, vom băta
şui):
în general, în zona „Mă- direcţii trebuie să-şi con acţiona în aşa fel îneît palo
răşti"-Deva am constatat o centreze mai mult preocu toate aceste lucrări, înce HAR
bună angajare a construc pările şi factorii de condu rul).
torilor pentru executarea cere de la nivelul brigăzii, La C.A.P. Banpotoe eliberarea terenului de pate se face anevoios, deoarece intervin pînd de la secerat, pînă la
la termenele planificate a al A.S.I.M. şi al T.A.G.C.M. dese poticneli în funcţionarea preselor de balotat. semănat, să se deruleze în
obiectivelor, interes pentru Deva. flux continuu".
(Urmare din aag. 1) plicînd cu perseverenţă mă
Metalul hunedorean-mereu mai bun, mai competitiv surile cuprinse în progra
lic, oţel pentru rulmenţi, mul propriu de acţiune Pe
inclusiv pentru rulmenţi pentru îmbunătăţirea ac-- duro
grei, ţaglc pentru ţevi des acord direct a personalu trează la acest indicator o lizarea sarcinilor la acest Astfel, la nivel dc secţie tivităţii de export, colecti dup£
senii
tinate industriei petroliere, lui muncitor, realizării e- nerealizare, în principal la indicator. Din discuţiile cu şi schimb au fost consti vul secţiei laminor profile miaz
diferite mărci de oţel ino xamplare a producţiei des sortimentul oţel beton. ing. Octavian Hera şi cu tuite comisii de calitate, mijlocii a reuşit să elimi nala
xidabil ş.a.). Ca urmare, tinate exportului îi revine Există însă premise fa maistrul principal specia în care sînt cuprinşi cei ne total defecţiunile de însoţ
lectr
prezenţa metalului hunedo un rol determinant în sti vorabile pentru recupera list Ioan Muntean, de la mai destoinici muncitori, calibrare şi să încadreze na
rean pe piaţa mondială s-a mularea materială a oame rea minusului înregistrat, secţia laminor profile mij maiştri şi ingineri de pe laminatele în greutatea pe Vînt-
amplificat, planul de ex nilor muncii din combinat, întreg fluxul tehnologic, metru linear admisă de modi
port fiind realizat, în 1985, cunoscîndu-se că depăşirea începînd de la încărcarea norme. tic.
me •
în procent de 111,5 la su acestui indicator permite ACTIVITATEA DE EXPORT în cuptoare şi pînă la ex Siderurgiştii Hunedoarei 13 şi
tă. Spune mult şi faptul acordarea de prime lunare, pedierea produsului finit. ştiu că produsele obţinute maxi
că între partenerii noştri în cuantumul prevăzut de calitate • dinamism • eficienţă. Proba competenţei maiştri prin munca lor poartă pe grad'
externi se numără unii din lege, iar nerealizarea sar lor Nicolae Culda şi Gheor meridianele globului nu La
China, R.F.G., Franţa, Aus cinilor la export se pena avînd în vedere rezultate locii, am luat cunoştinţă de ghe Enache, dc la linia de mele combinatului, al ţării dă c
tria, Elveţia, Finlanda, Tur lizează corespunzător. De le obţinute în c®rsui lunii cîteva dintre măsurile con laminare, a laminatorilor şi noastre. Şi nu le este in lat (
dea
cia, Kuweit, Arabia Sau- înţeles, deci, intensificarea mai a.c. (planul producţiei crete care se aplică aici, cuptorarilor Filip Bălăces- diferent cum sînt aprecia soţit»
dită...". preocupărilor în vederea la export a fost realizat în toate celelalte secţii ale cu, Mihai Mesaroş, Ioan te aceste produse. Ei se lectr
în condiţiile aplicării, în îndeplinirii planului de ex în procent de 102,88 la su uzinei nr. 4 — laminoare, Maier, Adrian Bîc, Nicolae străduiesc să fie mereu mai dera
cepînd din luna mai a.c., port, mai cu seamă că, du tă), precum şi puternica în vederea îmbunătăţirii Fruja este dată de lipsa bune, mai competitive, să tcorc
Ţuţu
a prevederilor legii retri pă cinci luni din acest an, mobilizare a tuturor colec radicale a producţiei desti refuzurilor ,din motive de dea renume oţelului „roa
buirii în acord global şi în C.S. Hunedoara înregis tivelor ce concură la rea nate partenerilor străini. calitate. De asemenea, a- de in Hunedoara".