Page 6 - Drumul_socialismului_1986_06
P. 6
n ng. 2 * DRUMUL SOClALlSMULU
ISTORIE ŞI TINEREŢE - lNTR-0 COSTESTI - 1986
ÎNGEMĂNARE VIBRANTĂ, PATRIOTICĂ Ediţia a XVIII-a 20,0
20,2
{Urmare din pag 1) „Noi, tânăra generaţie siderurgic Hunedoara,
—■ mărturisea scriitorul „Cosînzeana" al între
George Ţărnea — dăm prinderii mecanice, „Doi
cumentară a luptei soţi mina cu glia strămoşeas na Mureşului", al Casei
lor împotriva invaziei că, cu cei care s-au jert de cultură Orăştic, „Pa-
persane conduse de Da- fit pentru libertatea unui rîngul" al Casei de cul
rius. Se împlinesc, în a-
celaşi timp, 1900 de ani popor harnic şi viteaz. tură a sindicatelor Pe
de la urcarea pe. tronul Aici, la Costeşti, este im troşani. Căminului cultu
Daciei a marelui Deee- posibil să nu simţi în ral Geoagiu, Clubului ti
bal, simbol al sacrificiu toată fiinţa semnele de neretului Deva şi altele.
lui suprem pentru liber adevăr şi lumină ale în adevărate expoziţii
tatea şi independenţa ţă strămoşilor daci". au fost etalate, obiecte de
rii sale. Cu toate că Pe scena amenajată în ceramică aparţinînd unor
luptele purtate au dat cîş- aer liber, în impresionan meşteri populari din cu
tig de cauză Imperiului tul decor al munţilor şi noscutele centre do cera 21,51
Roman, ele au constituit pădurilor dimprejur, s-au mică din judeţ şi din 22,0i
începutul formării po desfăşurat ample mani ţară.
porului şi limbii române festări artistice. Au fost. A XVIII-n ediţie a „hu
în care alături se regă deci, prezentate spectaco nii educaţiei politice, re-
sesc vitejia dacilor şi lul de evocare „E tinere voluţionar-patriotice şi
mîndria romanilor". ţea noastră partidului cultural-artişti ce pentru
datoare", un emoţionant
Manifestarea, menită tineret" s-a încheiat. De-a
să lege mai strîns gene recital de poezie patrio lungul întregii sale des Bl
raţia tînără de trecutul tică realizat cu participa făşurări. complexa mani dioj
glorios al poporului nos rea cîştigătorilor con festare' a pus în evidenţă G,15
tru, oferind noi sensuri cursului de poezie patrio ample valenţe educaţio Rec
şi dimensiuni tradiţiei, a tică „Sub flamuri de juri
Prii
omagiat cu profundă sti partid biruitoare". gala nale, cu larg ecou în rîn- cin:
mă şi neţărmurită bucu laureaţilor concursului dul tinerei generaţii. pre;
rie pe omul aflat de pe soliştilor vocali de muzi Este cu atît mai meri Aspect din spectacolul de evocare „E tinereţea noastră partidului datoare' ştir
ste două decenii în frun că populară „Voci tine toriu efortul organizato cult
re
tea partidului şi statului, rului*— Comitetul jude dc
pe cîrmaciul înţelept şi De o călduroasă primi ţean. al Uniunii Tinere Concursul de poezie (Orăştic — judeţul Hunedoara); Pre tuli
10,3
cutezător care a descătu re din partea iniilor de tului Comunist — de a-i „SUB FLAMURI DE PARTID miul revistei „Vatra": Liliana Petruş par
şat nebănuitele energii tineri s-au bucurat cu oferi acestei manifestări (Orăştie); Premiul-ziarului „Drumul vist:
cloi
creatoare ale unui popor noscuţii solişti de muzi dimensiunea educativă pe BIRUITOARE" socialismului" : Alexandru Podea (Hu ştir
liber şi domn, stimat în că populară Viorel Costin, nedoara); Premiul Centrului judeţean ploi
tre naţiunile lumii. Este Mariana Angliei, Drăgnn care cu adevărat o me Premiul I şi Premiul revistei „Con de îndrumare' a creaţiei populare şi tatc
meritul secretarului ge Munteanu. laureaţi ai rită. Ea a avut menirea temporanul" : Dumitru Tubuţ (Deva) ; a mişcării artistice de masă : Dumitru rit-
neral al partidului, pre Festivalului naţional „Cin. şi meritul de a lega mai Premiul II: Viorel Ili.şoi (judeţul Bo Burduja (Hunedoara). Jor.
toşani); Premiul III : Anca Mihaela
şedintele Republicii, tova tarea României". .strîns tînăra generaţie de Albu (Deva); Premiul „Dacia": Ti- Concursul soliştilor de prei
răşul Nicolae Ceauşescu, O adevărată sărbătoa vatra strămoşească, să beri.u Horia Moldovan (judeţul Har muzică populară De
tin
care a pus deopotrivă în re a portului, cîntecului dea noi valori mîtjdriei ghita); Andrei Caucar (Deva); Zoica siim
evidenţă tradiţiile şi spi şi dansului popular din de a ne şti fiii acestor Stan (Hunedoara); Premiul Comitetului „VOCI TINERE" Rad
ce
ritualitatea poporului nos judeţul Hunedoara au meleaguri, de nepieritoa judeţean al U.T.C.: Ioan Barb (Că- Premiul I: Nineta Stielaiu (judeţul diof
tru, ne-a învăţat să-i cin constituit evoluţiile unoi re istoric, de împliniri lan); Premiul revistei „Tribuna": Sibiu) ; Premiul II: Aurica Ilotea (Ha 16,5!
17,0<
stim pe înaintaşi, clădind cunoscute formaţii artis măreţe ale anilor socia Constantin Rupea (judeţul Caraş-Se- ţeg); Premiul III: Virginia Bugnariu 17,o:
un om nou, pe măsura tice de amatori: ansam lismului. verin); Premiul revistei „Orizont" : (judeţul Bistriţa-Năsăud); Premiul pen lui
ţa i
tru autenticitate: Doina Bîrgu (jude
zilelor noastre, a mari blurile artistice „Getusa" Constantin Staneu (Haţeg); Premiul re ţul Botoşani); Premiul pentru popu rii;
lor împliniri ale epocii al Centrului judeţean de vistei „Ateneu" : Cornelia David (Hu laritate : Simion şi Dumitru Goga (ju ţion
info
pe care, cu neţărmurită îndrumare a creaţiei Pagină realizată de nedoara); Premiul Suplimentului litc- deţul Maramureş); Premiul tinereţii: de
mîndrie patriotică, o nu populare şi a mişcării ar MINEL BODEA, rar-artistic al „Scînteii tineretului" : Cristian Pomohacî (judeţul Bistriţa- pop
19,2
mim „Epoca Nicolae tistice de amatori, „Arde VALENTIN NEAGU l'lorica Marin (Bucureşti); Premiul re Năsăud); Menţiuni : Cristina Buciumau tril
Ceauşescu". leana" al Combinatului Foto: N. GHEORGHIU vistei „Luceafărul" : Nuţa Crăciun (Călan), Maria Crişan (judeţul Braşov). naţi
tco
Rad
ria
„E tinereţea noastră partidului datoare 14 22,01
23,0(
23,5:
ştiri
Poate nici o altă mani puturi, de acei neînfricaţi şi la care tineretul şi-a adus tovarăşul Nicolae Ceauşescu.
festare artistică nu trezeşte dîrji daci, cu zidirile lor a- o contribuţie de seamă. A De aceea, iniţialele „P.C.R.",
asemenea sentimente de res găjate de munţi, strîns lipiţi fost evocată in continuare realizate din trupuri vigu
r
pect şi veneraţie faţă de tre de pămintul patriei, animaţi munca tinerilor pe şantie ul roase de tineri, de la siir-
cutul glorios, dar şi de min- de credinţa fără egal că sint naţional de la Bumbeşti - şitul spectacolului se con
drie patriotică faţă de îm nemuritori. Livezeni, in activitatea de stituie intr-un puternic jurâ-
plinirile şi măreţia anilor mi Spectacolul evocă in con reconstrucţie a patriei după mînt de credinţă materiali
(l'al
nunaţi ai „Epocii Nicolae tinuare momente importante înfăptuirea revoluţiei de eli zat prin fapte de muncă co cent
Ceauşescu" ca acest specta ale istoriei naţionale dintre berare socială şi naţională tidiene. DO.'
col de evocare de la Cos care se desprinde acel „în de la 23 August 1944, con La realizarea spectacolului (Mo
teşti, desfăşurat în decorul ceput de eră nouă, o eră tribuţia sa neprecupeţită Io şi-au adus contribuţia an ban'
(Mo
munţilor, codrului şi apei a demnităţii, generatoare de realizările de azi ale ani samblurile artistice „Cosin- mul
Grădiştei, cetăţilor dacice împliniri măreţe", ce o con lor socialismului. O activita zeana" al Întreprinderii me PET
de la Costeşti şi Biidaru ca stituie făurirea la 8 Mai 1 921 te constructivă împletită ar canice, „Doina Mureşului" ai mi li
re au conservat mărturii ma a Partidului Comunist Ro monios cu o bogată viaţă casei de cultură şi întreprin nul
seri.
teriale ale milenarei noas mân. Grupuri de tineri ex spirituală, desfăşurată în ca derii chimice (instructor Va- brio
tre istorii, au depozitat in primă scenic evenimentul me drul Festivalului naţional sile Popa), căluşarii copii fon
Sp:i
memoria timpului gindurile morabil de acum 65 de ani „Cintarea României". din Orăştioara de Sus, gru tura
al cărui glorios jubileu a Tabloul fina! evocă ataşa Dumitru Tuluiţ (Deva) ni re
generoase de libertate şi in fost aniversat cu profundă mentul tinerilor hunedoreni puri de elevi ai liceelor in Nineta Sticlaru (Jude — premiul I şi premiul NE/
dependenţă clădite pe sacri dustriale „Aurel Vlaicu" şi ţul Sibiu) — premiul I la revistei „Contemporanul* 1 citit
satisfacţie şi mîndrie de în la politica internă şi exter concursul soliştilor de
ficiul suprem. Unda sonoră, tregul nostru popor. Sub con nă a partidului şi statului chimic Orăştie. Scenariul - muzică populară — „Voci la Concursul de poezie rulj
partid
mişcarea scenică, versul pa ducerea partidului au fost nostru, la iniţiativele de pa Eugen Burza, regia - Vasile tinerei- — Costeşti ’8G. „Sub flamuri — de Costesli pini
Paie
biruitoare"
triotic iţi amintesc de înce obţinute izbinzi fără seamăn ce ale conducătorului iubit, Chevereşan. ’8G. ua
Moş
crct
ra);
au
Sub semnul mesajului patriotic al „Costestiului" tură
„Cer
ura
O dată pe an, mii de ti noastre milenare. Ne bucu blului nostru spune mult — Iul 1
neri hunedoreni şi din alte răm sincer că ceea ce am „Getusa", nume ce aminteş fu rn
judeţe ale ţării îşi dau în dobîndit în şcoală legat de te de fiica marelui rege Dc- dc
tâlnire la Costeşti. Aici, în istoria noastră naţională pu cebal, reprezintă pentru noi Un
preajma cetăţilor dacice din tem să vedem acum cu o- un titlu de mîndrie şi un şui) :
Munţii Orăştiei ei aduc un chii noştri, să atingem cu permanent prilej de reîn rii (
fierbinte omagiu nepieritoa mîna". toarcere spre istoria începu Pasă
rei istorii a neamului româ Petru Mura, muncitor la turilor poporului român". (Mi n
nesc. Generaţia acestor ani Exploatarea minieră Certeju /
minunaţi, intraţi in conştiin de Sus: „Costeştiul reprezin Cristian Pomohaci, elev,
ţa naţiunii sub o splendidă tă pentru mine un loc de Liceul „George Coşbuc" Nă-
emblemă a mîndriei patrio suflet, unde revin de mai săud : „Aş vrea să exprim
tice — „Epoca Nicolae mulţi ani cu aceeaşi emoţie. întreaga mea recunoştinţă
Ceauşescu", dă mina peste Emoţia mea sporeşte cu atlt Comitetului judeţean Hune
veacuri şi milenii cu stră mai mult, cu cît am prilejul doara al U.T.C. pentru pri
moşii, trăind momente de să îmbrac costumul popular lejul ce ni l-a oferit de a
adîncă şi tulburătoare emo tradiţional, acelaşi sau oa participa la ediţia din acest Per
ţie. recum asemănător cu cel an a „întâlnirii tineretului răcoi
Iustin Bursaş, inginer la îmbrăcat de strămoşii noş cu istoria — Costeşti ’8C“. O ceru)
întreprinderea mecanică O- tri care au populat acest posibilitate minunată de a noroi
răştie: „Am fost repartizat pămînt. Ca om al muncii şl cunoaşte acest pantheon al cade:
de puţin timp la această tţ- ca membru al ansamblului istoriei poporului nostru, ca insoţ
nitate economică de bază a folclorio judeţean „Getusa", elect
economiei hunedorene. Vin sint mîndru că pot să dau re îl constituie cetăţile da curşi
pentru prima oară la viaţă scenică unor dansuri cice din Munţii Orăştiei, cu tul \
Costeşti, In ţinutul ce vor populare cu rădăcini adinei încărcătura faptelor de glo uncii
beşte despre începuturile în creaţia spirituală a po rie de acum aproape 2000 loarc
formării poporului şi limbii porului nostru. Frumuseţea de ani. Costeşti ’8G a repre ratui
române. «Vm rămas profund lor de totdeauna, pe care zentat, în acelaşi timp, o po cupri
impresionaţi, atît eu cît şi încercăm să o păstrăm în sibilitate de cunoaştere, de grad*
soţia mea, Daniela, de mă între
reţia acestor locuri, de pu toată autenticitatea el, am a lega prietenii sincere cu Izol;
ternicele dovezi arheologice făcut-o cunoscută nu o dată oameni minunaţi, de er ve log
In scena amenajaţi in aer liber — ansamblurile folclorice ale întreprinderilor existente aici, expresie a şl peste hotarele patriei. De dea realizările anilor socia Petri
mecanică, chimică şl Casei de cultură din Orăştic. vechimii şl continuităţii altfel şi denumirea ansam lismului pe aceste locuri".
. . . . . - . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ' — . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . i . . . , , i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .