Page 61 - Drumul_socialismului_1986_06

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
PPOI FTflRI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VÂj
,â m
li s-a întîlnit, în cadrul unei şedinţe de

lucru, cu membrii biroului Comitetului

de partid ai Capitalei

T o v a r ă ş u l Nicolae genţelor deosebite ce se ale Capitalei. S-a subliniat
nRfiflM fll ROM ITETULIJI JUDETEAM; HUNEDOARA Ceauşescu s-a întîlnit, pun în acest an şi în a- că trebuie luate măsuri
■.«iWii.ii'HiMiiiiiBJ'rjuinitfiitimiJi miercuri după-amiază, în cest cincinal în faţa orga­ hotărîte bună pentru capacităţilor
folosirea
nizaţiilor de partid, a tu­
a
mai
cadrul unei şedinţe de lu­
cru, la Comitetul Central turor colectivelor de mun­ de producţie existente în
al partidului, cu membrii că din Capitală. Cu acest Capitală, pentru buna or­
biroului Comitetului muni­ prilej, au fost relevate o ganizare şi repartizare a
Anul XXXVIII, nr. 8 892 JOI, 19 IUNIE 1986 4 pagini — 50 bani cipal de partid Bucureşti. serie de rezultate bune ob­ forţelor pe cele trei schim­
In cadrul , şedinţei, pri­ ţinute în industrie şi agri­ buri de producţie, pentru
mul secretar al Comitetului cultură, în celelalte do­ întărirea spiritului de răs­
la
disciplină
şi
pundere
municipal, tovarăşul Con­ menii ale activităţii econo­ fiecare loc de muncă, în
CAMPANIA agricolă de vară stantin, Olteanu, precum şi mice şi sociale şi s-a evi­ fiecare unitate de produc­
care
cu
hotărîrea
denţiat
alţi membri ai biroului Co­
mitetului municipal Bucu­ comuniştii, oamenii muncii ţie.
reşti al P.C.R. au raportat din Capitală acţionează In mod deosebit, secreta­
IMPERATIVUL ACESTEI PERIOADE: secretarului general al pentru lichidarea ncîntîrzia- rul general al partidului a
partidului despre activita­ tă a unor neajunsuri care accentuat necesitatea de a
tea desfăşurată şi măsurile mai persistă în unele sec­ se lua toate măsurile pen­
La seceris si întreţinerea culturilor- pe care le-au întreprins în toare, pentru ridicarea în­ tru realizarea în întregi­
tregii activităţi la un ni­
i < * vederea înfăptuirii în bune vel superior de calitate şi me şi în cele mai bune
condiţiuni a sarcinilor de condiţiuni de calitate a
organizare bună, eforturi susţinute! producţie ce revin unităţi­ eficienţă. producţiei destinate expor­
tului — aceasta constituind
T o v a r ă ş u 1 Nicolae
Capi­
lor
industriale
ale
talei, despre modul în Ceauşescu a apreciat că, pe Un obiectiv de cea mai
Cea mai importantă acti­ In comuna Zam este cul­ mei recolte de cereale pă- care s-au desfăşurat în ansamblu, Căpitala a obţi­ mare însemnătate, care
vitate aliată în aceste zile tivată cu orz o suprafaţă ioase a cincinalului 1986— acest an lucrările în sec­ nut o serie de rezultate trebuie să se afle, în per­
pe agenda de lucru a coo­ de 90 ha. Strângerea prî- 1990 a înfeput în plin du­ torul agricol Ilfov, precum bune care, însă, priatr-o manenţă, pe primul plan
peratorilor, mecanizatorilor minica trecută. Lucrarea a şi în legătură cu felul în organizare superioară a al preocupărilor Comitetu­
şi specialiştilor din cele fost întreruptă luni după- care se acţionează pentru muncii, puteau fi şi mai lui municipal de partid, al
două unităţi agricole ale amiază din cauza ploii realizarea obiectivelor de bune, la nivelul mijloa­ sectoarelor de partid, al
comunei Zam este, fără torenţiale căzute, şi a fost investiţii, a programelor şi celor moderne, a puterni­ .tuturor' organelor şi orga­
doar şi poate, desfăşura­ reluată marţi la prînz. planurilor de sistematizare, cei baze tehnico-materiale nizaţiilor de partid şi de
rea într-un ritm înalt şi — La strîngerea recoltei de bună gospodărire şi de care dispune municipiul. stat din Capitală.
fără pierderi a secerişului de orz de pe cele 25 ha dezvoltare edilitară a Ca­ Secretarul general al parti­ A fost subliniată însem­
orzului. Cu toate aces­ ocupate cu această cultură pitalei. De asemenea, vor­ dului a subliniat necesita­ nătatea intensificării mun­
tea — cum ne-am con­ muncim cu două combine bitorii au analizat, în spi­ tea de a se acţiona cu cii politico-educalive, a
vins în raidul întreprins conduse de fraţii Viorel şi rit critic şi autocritic, ac­ mai multă fermitate pen­ întregii activităţi dc partid
marţi, 17 iunie a.c. — nici Mircea Blaj — ne spunea tivitatea desfăşurată de tru aplicarea programelor în direcţia mobilizării co­
celelalte acţiuni actuale Sorin Moraru, inginerul organizaţia de partid a de organizare şi moderni­ muniştilor, a tuturor oame­
din agricultură nu sînt ne­ şef al C.A.P. Zam. Ne Capitalei în vederea mobi­ zare a întreprinderilor, de nilor muncii pentru înde­
glijate. Este vorba în pri­ străduim să- evităm risipa lizării tuturor oamenilor ridicare a nivelului tehnic plinirea prevederilor pla­
mul rînd de întreţinerea de boabe. In ce priveşte muncii pentru îndeplinirea şi calitativ al produselor, nului, reducerea consumu­
culturilor prăşitoare. . ritmul secerişului, nu sîn- sarcinilor de plan şi au arătînd că este necesar să rilor energetice, de mate­
— Intr-adevăr, sublinia tem mulţumiţi de el. Dumi­ prezentat măsurile între­ fie larg mobilizate, în rii prime şi materiale, creş­
Victor Balint, primarul nică şi luni, pînă a înce­ prinse pentru ridicarea în­ acest scop, toate forţele terea productivităţii mun-
comunei, pe câmp este put ploaia, n-am secerat tehnice şi ştiinţifice din în­
mult de lucru. Comuniş­ decît şase hectare. tregii munci de partid la treprinderi, din instituţiile (Continuare în pag. a 4-a)
tii, toţi oamenii muncii —- De ce aşa puţin ? nivelul cerinţelor şi exi­ de cercetare şi învăţămînt
din agricultură — în lu­ — Pentru transportul re­
mina ideilor şi orientărilor coltei nu avem decît două
cupluri
de
remorci.
Or,
formulate de tovarăşul
cum trebuie să ducem re­ Materialele recuperate - izvoriri milioanelor
Nicolae Ceauşescu, secreta­ colta la F.N.C. Mintia, am
rul general al partidului, fost nevoiţi să oprim
la recentul Congres al ţă­ combinele. Depozităm re­ La întreprinderea „ Vi­ terea necontenită a eficien­ semifabricate sub formă de
piei înnobilate pe blană sau
rănimii — depun eforturi colta şi în magazia unită­ dra" din Orăştie există o ţei economice în întreaga pe dermă, de unde rezultă
experienţă
bogată
activitate — sublinia tova­
privind
stăruitoare pentru a asigura ţii, începînd de astăzi, aşa valorificarea materialelor răşa Elena Brînduşa, se­ produsele atît de căutate,
celor două activităţi un ritm că, cel tîrziu joi seara vom recuperate. In cele cinci cretarul comitetului de cu marca „Favior": haine,
La C.A.F. Beriu
bun de desfăşurare, în con­ lucrează cu hărnicie se ' încheia secerişul orzului. luni trecute din acest an, partid al întreprinderii. jachete, veste, căciuli, mă­
şi
diţiile efectuării unor lu­ grijă la secerişul orzului, La C.A.P. Sălciva sînt de după cum arăta tovarăşul Contribuţia cadrelor teh- nuşi, tafle auto, îmblăni­
nu
a
pentru
crări de cea mai bună ca­ nici un bob din recoltă. se pierde secerat 65 ha cu orz. Strîn­ Iuliu Dicu, şeful biroului nico-inginereşti, a membri­ turi etc. Datorită formei
litate. gerea recoltei a început plan, valoarea diferitelor lor comisiei de recuperare nercctangulare a pieilor de
luni, în ziua respectivă produse confecţionate din şi valorificare a materia­ ovine cu blană, în proce­
fiind recoltate doar două materiale recuperate, în lelor refolosibilc, rccondi- sul de croire a pieselor
Au încheiat secerişul orzului hectare deoarece a venit producţia marfă a între­ ţionare şi reutilizare a pie­ conţinute de produsul fi­
ploaia. Unitatea dispune de prinderii, s-a ridicat la selor de schimb recupera­ nit rezultă unele resturi.
Răspunziiul chemărilor înalt, fără să se piardă trei combine, la volanul că­ importanta sumă de 58 mi­ bile a sporit, fapt demon­ Mai departe totul ţine de
şi îndemnurilor tovarăşu­ nici un bob din noua re­ rora sînt Livius Urs, Şte­ lioane lei. strat chiar de rezultatele ingeniozitatea omului, dc
lui Nicolae Ceauşescu, coltă. Ca urmare, multe fan Ciutina şi Ştefan Zi- — Colectivul nostru de 'obţinute, din an în an tot puterea sa de creaţie.
formulate la cel de al unităţi agricole coopera­ gli. Marţi, pe la ora prîn- muncă acţionează cu res­ mai bune. Sigur, noi ne — Pentru valorificarea
III-lca Congres al ţărăni­ tiste din judeţul nostru zului, cînd s-a uscat holda, ponsabilitate în producţie cunoaştem lipsurile. In superioară a pieilor — re­
secerişul a fost reluat, dar
mii, oamenii muncii din anunţă încheierea recol­ numai una din cele trei pentru a traduce în viaţă continuare vom insista mai leva inginerul Ioan Probs-
agricultura liunedorcană tării orzului. Printre a- combine a intrat în lan. orientările şi indicaţiile se­ mult pe îmbunătăţirea ca­ dorfer, directorul între-
lităţii muncii, pe valorifi­
depun eforturi stăruitoa­ cestea C.A.P. Orăştie, cretarului general al parti­ ■ prinderii — înainte de
Orăştioara de Sus, Vc- — De ce stau celelalte dului, tovarăşul Nicolae carea superioară a tuturor croire, semifabricatele din
re pentru desfăşurarea ţel, Simeria, Tîmpa, A.E.I. două ? Ceauşescu, vizînd utiliza­ materiilor prime şi mate­ piei eu blană se întind
secerişului orzului în ritm Chimindia şi altele. TRAIAN BONDOR rea judicioasă a materiilor rialelor utilizate. pentru încadrarea optimă
prime, energiei şi combus­ Să pătrundem în... uni­ a tiparelor în suprafaţa
tibililor, reducerea consu­ versul confecţiilor din bla­ lor, evident, fără a se a-
(Continuare în pag. a 4-a) murilor specifice şi creş­ nă. Ele sînt executate din fecta proprietăţile fizico-
Un moment educativ mccanice ale semifabrica­
telor. în acest fel, de la
brin început, se scot ele­
de rezonanţă mente cu suprafeţe cit mai
mari, deosebit de valoroa­
In mintea şi în Inima lor, Măria Boitoş, care, in cu­ se pentru producţie, far
reverberează adine ecourile vinte calde, au adus mulţu­ din resturile de semifabri­
momentului educativ din miri sau au adresat îndem­ cate se croiesc repere pen­
acea zi de iunie, eînd, în nuri. Iar cînd cea mai înal­ tru piese mici: căciuli, mă­
climatul solemn şi înălţător tă distincţie, medalia „Meri­
ai ceremonialului pionieresc, tul pionieresc** — încununa­ nuşi ş.a. In funcţie de di­
ei — absolvenţii clasei a re a tuturor distincţiilor ob­ mensiunile materialelor re­
Vili-a de la Şcoala generală ţinute de-a lungul anilor
nr. 1 Crişelor — se despăr­ pentru succese în activitatea cuperate, înălţimea blănii,
ţeau de organizaţia de pio­ şcolară şl de organizaţie — colorit, felul semifabricatu­
nieri şl de cravata roşie cu a fost acordată Codruţei C:o- lui şi caracteristicile linii,
tricolor. Erau de faţă cole­ drin (comandat de unitate),
gii din clasele mai mici, Ciaudiei Codrin (locţiitor co­ acestea se clasifică pentru
dascălii şi comandanţii—in­ mandant de ţmitntej. Aluna noul semifabricat, din ca­
structori, conducerea şcolii, Cioară (comandat de deta­ re, după croirea pieselor
activişti ai consiliilor jude­ şament), cînd 18 elevi au si îmbinarea lor conform
ţene alo Organizaţiei pio­ trăit clipa înmînării carne­
nierilor Alba, Sibiu, Hune­ tului de membru ai Uniunii modelului cerut, se reali­
doara, reprezentanţi ai or­ Tineretului Comunist, cînd zează: jachete şi geci cu
ganelor Iocalo de partid şi au predat, simbolic, drapelele feţe din materiale recupe­
de stat. Bilanţul rezultate­ organizaţiei, încărcătura de
lor — obţinute Ia învăţătu­ emoţie n-a cunoscut limite, rate, altele confecţionate
ră, în activitatea pioniereas­ îndemnurile la o atitudine din semifabricate normale,
că, în munca patriotică, în înaintată faţă de îndatori­ în combinaţie cu materia­
amplele întreceri ale fru­ rile şcolare şl obşteşti, faţă
mosului artistic din „Cânta­ de ordine, disciplină, cinste, le recuperate, îmblănituri
rea României** şi ale vigorii conduită, le-au fost adre­ pentru confecţii cu faţă
din „Dnciada" — a fost mo­ sate de primarul comunei, textilă, căciuli şi mănuşi
tiv de mîndrie, mîndrie o- llerta Faur, într-un climat etc. De fapt, ele ne aduc
norată eu numeroase dis­ angajant şi cald, de bun au­
gur pentru comunicarea de milioanele despre care s-a
tincţii. Emoţia au trăit-o deo­ Ia suflet la suflet. Pentru că
potrivă şi pionierele Codruţa vorbit.
ieşirea din pionierat este un
Codrin (ci. a Vnt-a), Adria­ pas, o treaptă, o fereastră
1,
abataj
.şi
Petroşani.
mecanică
na Fodor (el. a VH-a) şl deschisa spre urcuşurile de puri, I.U.M. se execută Aspect din de secţia complexitate şl pentru maşini de Unele dintre prototi­ LIVIU BRAICA
maro
lucrări
unde
pieselo
precizie.
profesorii comnndanţi-lnstruc- mîine. executate aici intră în componenţa utilajelor miniere destinate exportului.
tori Ruxandra Meszaros şi LUCIA LICIU
NICOLAE GHEORGHIU
(Continuare în pag. a 3-a)