Page 63 - Drumul_socialismului_1986_06
P. 63
î 892 • JOI, 19 IUNIE 1986 Pag. 3
Maximă eficienţă tuturor activităţilor
VIZIUNE rubrica tineretului
de educare materialist — ştiinţifică *
nai Faza judeţeană a f
itatca în eco- Pentru educarea oameni ţie de comisiile de răspîn- terea eficienţei şi prestigiu carea materialist-ştiinţifică
iptuim hotărî- lor muncii în spiritul con .dire a cunoştinţelor ştiin lui acestor activităţi au a cetăţenilor.
cepţiei revoluţionare, ma~ ţifice şi tehnice din loca contribuit tot mai mult fil O recentă plenară a Con Olimpiadei pe meserii!
terialist-dialectice şi isto lităţile Hunedoara, Petro mul documentar, proiecţiile siliului judeţean al F.D.U.S.
ia documente
lor) rice despre lume, viaţă şi şani, Deva, Lupeni, Sime- de diapozitive, schiţele, a reliefat însă şi faptul că DEVA. Strungarii şi frezorilor. Proba prac
Mircea Volc- societate a partidului nos nia, Căian, Haţeg, Orăştie, planşele, precum şi pre în activitatea de răspîndi tică s-a dovedit apoi a in
(lomn...“ tru, comisiile de propagan Brad, Bălţă, Geoagiu, Vaţa zentarea unor cărţi din do re a cunoştinţelor ştiinţi şi frezorii a \
Ie în studiou- meniul social-politic şi teli- fice şi tehnice, de educare teresantă demonstraţie
adlotelevlzlunii dă şi răspîndire a cunoş de Jos, Certeju de Sus, Be- J.a I.P.S.R.U.M. Deva îndemînării dobîndite de
* întîliiîre eu tinţelor ştiinţifice din ca riu ş.a. nico-ştiinţific. In acest fel, materialistă a cetăţenilor s-a desfăşurat recent fa tinerii concurenţi.
i drul Consiliului judeţean S-a acţionat, dc aseme în deplasările periodice se manifestă încă o seamă
a experienţei za judeţeană a Olimpia Iată şi pe merituoşii
te al F.D.U.S. au un rol bine nea, cu mai mare răspun din unităţi economice, bri de neajunsuri: nerespecta- dei strungarilor şi frezo cîştigători din acest an.
uni pentru a- determinat, cu sarcini şi dere pentru îmbunătăţirea găzile ştiinţifice din Hune- rea tematicilor stabilite, re rilor. Strungari, sub 26 de ani:
a fermă a atribuţii de mare însemnă luarea unor tematici gene
■iilor noului rale de la un trimestru la Ca formă de stimulare locul I Nicolae Petra —
sm economi co- tate. Avînd în vedere a- a pregătirii şi perfecţio I.M. Orăştie; pe locurile
ar în indus cest lucru, întreaga lor VIATA de partid altul, antrenarea unui nu nării profesionale a mun următoare, Gheorghe Săn-
muncă a fost şi este orien măr restrîns de specialişti dulescu şi iosif Dane, dc
trial. citorilor din domeniul
tată spre a răspunde cu la activităţile iniţiate. De construcţiilor de maşini, la I.E. Deva si respectiv,
maximă eficienţă cerinţe calitativă a dialogului doara, Petroşani, Deva, I-Ia- asemenea, unele activităţi în acest an, începînd cu I.P.I.C.C.F. Deva. La
lor si exigenţelor stabilite. purtat cu masele de cetă ţeg, Orăştie, Brad au reu- ale brigăzilor ştiinţifice faza de masă, întrecerea strungari peste 26 de ani:
O analiză a activităţii lor ţeni de către cele 146 de şit să dea mai multă con- sînt formale, neconvingă a atras un important nu locul I Nicolae Petruică
din ultima perioadă relie brigăzi ştiinţifice din mu sistenţă activităţilor organi toare, fie din cauza nive măr de tineri din unităţi — I.E. Deva, urmat de
fează faptul că în bună nicipii, oraşe, comune şi zate, cu un mai larg ecou lului scăzut de pregătire al industriale ale judeţului. Ioan Stnneiu şi Relu
parte acţiunile iniţiate răs din C.U.A.S.C. In între în rîndul oamenilor mun
•Ti I: 0,00 Hă cii. Asemenea calităţi au lectorilor, a metodelor fo Prin această adevărată Curcă, de la C.S. ..Victo
ul dimineţii ; pund acestor deziderate. prinderi, pe şantierele de losite, sau t'emelor neinte competiţie a competenţei ria" Căian şi I.U.M. Pe
medicului; 6,30 Prin expunerile, dezbate construcţii sau în satele conturat tot mai pregnant urmărit troşani.
; 7,00 Kadio- rile, simpozioanele, me,sele mai depărtate ale judeţu şi acţiunile de educaţie resante abordate, fie din- profesionale s-a
• Azi, în ţară; tr-o tendinţă excesivă spre în principal realizarea e- Dintre frezori, cei mai
i presei; 8,10 rotunde, colocviile, dialogu lui, prin discuţii, dezbateri, materialist - ştiinţifică, de teoretizare şi abstractizare. xemplară a sarcinilor buni s-au dovedit, la gru
idodiilor; 0,00 rile care s-au desfăşurat răspunsuri la întrebările combatere a influenţelor de pa de vîrstă sub 26 de
ştiri; 9,05 Ras- s-a urmărit îmbunătăţirea cetăţenilor a avut loc un mistico-rcligioase organiza Trebuie arătat apoi că la profesionale, însuşirea
uscultâtorilor ; nivelul unor oraşe sau co către tineri a caracteristi ani, în ordinea primelor
In de ştiri ; educaţiei materialist-ştiin- rodnic schimb de informa te în comunele Rapoltu mune — Simeria, Căian, cilor diverselor tipuri de trei locuri, Tiboriu Mag-
s, cutezători !; ţifiee a oamenilor muncii, ţii pentru cunoaşterea ho- Mare, Geoagiu, Dobra, da, E.M. Deva, Ioan Un
l corale; 10,15 ridicarea nivelului calitativ tărirîlor de partid şi de Luncoiu de Jos, Sîntămă- Uricani, Petrila, Brad, To- tnaşini-unelte, exploata gur — I.E. Deva şi Gelu
11,00 Buletin pliţa, Bunila, Baia de Criş, rea cît mai eficientă a a-
11,05 Reportaj al activităţilor, prin orga stat, a fenomenelor natu ria Orlea, Pui, Băiţa, Zam. Uîu de Mori, Balşa, Uni cestora. S-a avut în ve Stăncoane — C.S. Hune
Interpreţi de nizarea lor cu participare rii, pentru înţelegerea mai Ca forme dc învăţămînt dere, de asemenea, spo doara. La grupa de peste
pulară; 12,00 diferenţiată din punct de exactă a unor momente popular, cele 68 de uni rea, Băiţa, Vaţa de Jos —
; ştiri; 12,05 importante din istoria nea versităţi cultural-ştiinţifi- numărul cercurilor tehni- rirea preocupării tineri 26 de ani: Nicolae Urian
colului XX ; vedere socio-profesional a lor pentru realizarea u- — I.P.S.R.U.M. Deva, lo
*e patriotice ; cetăţenilor. Se poate vorbi mului ctc. Alături de pro ce din judeţ se afirmă şi co-aplicative este sub ni nui volum sporit de eco cul *1, Vasilică Ene —
comoara fol- despre o- experienţă bună blemele teoretice de larg ele tot mai mult cu o con velul posibilităţilor exis
3.00 De la 1 tente. nomii de materii prime, C.S. Hunedoara şi Lu
Avanpremieră dobîndită în această direc interes abordate, la creş- tribuţie de seamă în edu- Toate acestea trebuie să materiale şi energie elec cian Crîsnic — C.S. „Vic
5,15 Recital de trică, obţinerea Unor pro toria" Căian, locurile ur
,10 Odă limbii stea mai mult în atenţia mătoare.
6.00 Radio jur- consiliilor l o c a l e ale duse de calitate superioa
A M enţa ra- F.D.U.S., organizaţiilor de ră, buna întreţinere a
J\ ă uşoa- maşinilor ş.a. Un accent HUNEDOARA. Sudorii
uli . de ştir»; masă şi obşteşti, comitete
gazeta econo- lor de cultură şi educaţie deosebit s-a pus pe cu
:5 Te apăr şi noaşterea şi însuşirea po La Combinatul siderur- .
ria mea ; 18,00 socialistă municipale şi o- liticii economice a parti gic Hunedoara a avut loc |
; 18,20 Revista răşeneşti, comisiilor locale faza judeţeană a Olimpia- '
Uă radio; 19,00 de răspîndire a cunoştin dului şi statului nostru,
5 ştiri; 19,05 a sarcinilor ce revin in dei sudorului. In urma |
tinereţii; 20,00 ţelor ştiinţifice şi tehnice, dustriei construcţiilor de parcurgerii probelor teo- *
I; 20,30 Cir cu conducerilor aşezămintelor retice şi practice, cei mai t
ră bucureştea- culturale. maşini şi a direcţiilor de
a sugestia dv.; dezvoltare a acesteia, sta bine pregătiţi la grupa J
într-o oră ; bilite de documentele de vîrstă peste 26 de ani |
nt poc* ;. Ver- VALENTIN NEAGU s-au dovedit următorii: I
eorge rălines- partidului.
Jocturnă muzi- Subordonată unor ase Traian Gostian, locul I, I
-21,00 Buletin menea deziderate şi reu Adela Tămaş şi Samson |
Cronica nind pe cei mai buni ti Fărtu.şnic, pe locurile ur- *
neri din judeţ în aceste mătoare, toţi de la Cam- I
Prin decret prezidenţial: pe binatul siderurgic Hune- «,
— Tovarăşa Aneta Spor două meserii, adică doara.
nic se numeşte în funcţia cîştigătorii fazelor orăşe
de viccprim-ministru al neşti şi municipale, etapa La grupa dc vîrstă *
guvernului şi se eliberează judeţeană a olimpiadei a peste 26 de ani, locul I |
din funcţia de preşedinte debutat cu proba teoreti a fost ocupat de Gheor- J
in prea multă al Comitetului de Stat pen că. întrecerea s-a dovedit glie Copilu, locul al II-lea t
Mtria); Pâdu- destul de strînsă, partici de Titus Borza, ambii de I
1 (Arta); IIU- tru Preţuri ;
CoUerul de — Tovarăşul Ion Palan panţii arătînd în general la C, S. Hunedoara, i a r ?
■lodern A); So se numeşte în funcţia de o bună cunoaştere a pro locul al III-lea de Con- J
nului lacului blemelor teoretice speci stantin Lupaşcu, de la >
- B); N'oi, cei preşedinte al Comitetului
în tîi — seriile de Stat penti’U Preţuri. fici muncii strungarilor I.A.C.R.S.II. |
re' • PKTRO- întreprinderea tio prelucrare a lemnului, secţia de mobilă Brad. Nici un rabat ia cali
< a u r u l şi tate şi' executarea la termen a comenzii — este cuvintul de ordine al colectivului de mun-
[\ »g)'; Pilot citori din această secţie. Intre ei se numără şi Gheorghe Diniş, Nicolae Matei, Huria
i unu (7 No- Uărăguş, care finalizează montarea unor dulapuri tip „Maria“, solicitate la export.
’oaie mi se in întreţinerea apartamentului — Simpozion
imi mie (Uni-
GNI: Cobra se
ultural) ; VUL- obligaţie a fiecărui locatar
nteccîe mării Materialele înfăptuirea politicii de
l); i.ONKA : profesionale, în primul rînd ^ mografice a partidului şi
(Minerul); PP- a tineretului. Concertele ce l recuperate - izvorul In municipiul Hunedoa pistate de . către I.G.C.L. a- statului nostru a consti
nul care a în- se vor desfăşura pînă la > ra. peste 22 000 apartamen partamente nezugrăvite şi tuit problematica u n u i re
(Muncitoresc); sfîrşitul acestei luni slin V te- din fondul locativ de neîntreţinute, cu instalaţii
O dragoste susţinute de cvintetul ..Pro- ' milioanelor cent simpozion organizat
etezat); PRAD: arte", pianista Ana Duţică l stat sînt ocupate de fami sanitare defecte. Intre a- la Deva de Consiliul ju
indezirabilă © ,,1’agtni din lupta revo (Hunedoara), chitaristul Va- ! lii ale oamenilor muncii, cestea sînt apartamentul deţean al tinerelor fete.
>şio); CURA- luţionară desfăşurată de lentin Parkaş (Cluj-Napoca), ţ (Urmare din pag. 1] încadraţi în unităţile eco nr. 5, ocupat de Kalanyos
ru moaşa Shi- Partidul Comunist Român cvartetul de coarde (Arad), i Simpozionul a avut gene
erul) 1 ORA.Ş- pentru libertate socială şi Concertele constituie o u- ) nomice ale oraşului. Majo Mihai (încadrat la O.S.M. ricul „Modele formative şi
o inele se grfl- naţională 1 * a fost tema con vertură la „Toamna muzicală i Şeful atelierului proiec ritatea acestora manifestă I), cu o restanţă la taxele informative dc educare a
ia); 1 ubi rea cursului organizat la Orăş- bunedoreană". 1 tare produse şi tehnologii, responsabilitate civică faţă comune de 1 300 lei şi a-
feţe — seriile tie intre liceele industriale © Săptămîna cultural-edu- 1 Aurel Drăgus, a comple tineretului pentru o viaţă
i-a); GKOAGJU- nr. 1 şi 2. Echipajele clase cativă „Prag de plămădire > tat ; de întreţinerea în bună partamentul 12, locuit de de familie în spiritul va
ăvară fără soa- lor a X-a, prezente în în a istoriei româneşti". I.ă Ha- l stare a locuinţelor. Viorel Nedelea (de la C.S. lorilor promovate de socie
i de cultură); trecere, au evidenţiat temei ţeg s-a deschis ediţia a Xl-a — Nimic nu se pierde în Sînt însă şi locatari ca „Victoria" Căian), cu o
eineia clin Ursa nica pregătire a elevilor e- a săptâitnnii cultural-educa- 1 producţie. Aceste materia 'restanţă la taxele comune tatea noastră socialistă".
cia); UltAZI: fectuată la orele de curs, tive organizate pe Consiliul , re uită sau ignoră cu bună La acţiune au participat
.ra paloş; CA- pasiunea, dragostea cu ca orăşenesc de educaţie poli- ţ le recuperate sînt folosite ştiinţă obligaţiile ce le re de 6 000 lei şi la chirie de cadre cu munci' de răs
■bedele negre re s-au apropiat de> cunoaş tică şi cultură sociaiistă. Cu i în confecţii pînă la dimen vin în calitate de chiriaşi. 624 lei. .
uit ură); SIMK- terea şi aprofundarea isto acest prilej a fost prezen- ţ pundere în acest domeniu
jăta vrăjitoare- riei patriei, a esenţei docu tată expunerea „Oraşul Ha- j siunile care asigură înca în cele mai m u l t e într-o stare inadmisibilă din municipiile şi oraşele
;ul); 1UA: Do- mentelor de partid şi de ţeg pe coordonatele deveni- ţ drarea în indicatorii de cazuri, neîntreţinerea în de degradare a ajuns lo judeţului. în cadrul sim
,,Concorclta“ stat. rii socialiste". In continuare i eficienţă economică şi de stare corectă a locuinţei se cuinţa ocupată de Mihai
O „50 de ani de la Pro a avut loc spectacolul tema- ! pozionului au prezentat
cesul militanţilor comunişti tic „Memoria vetrei". Tot l productivitate a muncii. asociază cu neachitarea la Gabor, strada Delavrancea, comunicări: Ileana Bărţan
şl antifascişti de la Braşov". cu acest prilej, comisia de , Din materialele cu supra timp a taxelor comune sau nr. 6, bloc J 2, ap. 3, iar — preşedinta Comitetului
Simpozionul organizat de creaţie tehnică locală a or- ţ a chiriei. Astfel, Maria restanţele la taxele comu
consiliul comunal de educa ganizat o interesantă expo- i faţa sub 5 centimetri pă judeţean al femeilor: „Fa
ţie politică şi cultură socia traţi, prin procesul de hi- Chirpa, locatară a aparta ne şi chirie depăşesc în milia — nucleul de bază
şi
lucrări
listă din Brănişca a reunit ziţic cu în cadrul produse ţ mentului 23 din blocul K, total 45 000 lei. al societăţii", dr. Aişe Ilies-
activită
realizate
comunicări semnate de Ll- droliză acidă, se obţine str. Ştrandului, nr. 4, are
şl
via Rus, Eugen Voicu, Ni ţii de creaţie unităţile cercetare scama de tipul Al - ma Faţă de asemenea situa cu: „Viaţa psihosexuală şî
ştiinţifică
din
de
colae Mălescu, Rubens Bîc învăţămînt, lat; la cinema terie primă importantă o restanţă la taxele comu ţii comitetele asociaţiilor implicaţiile ei în dezvol
»/j : vremea va care au evocat cu profundă tograful „Dacia" a avut loc pentru industria textilă. ne de 6 000 lei, iar locuin de locatari, de care apar tarea armonioasă a indivi
Cerul mai mult emoţie momente memorabile simpozionul „Contribuţia In perioada trecută din ţa ce o ocupă nu este zu ţin aceste imobile, trebuie dului, familiei şi societă
ptea şl dimi- din lupta eroică a Parti socialiste, a pre grăvită, instalaţiile sanita să determine pe cei în ţii". Simpozionul a conti
temporar noros dului Comunist Român, în Romăniei Nicolae Ceauşescu, acest an, de la „Vidra"
şedintelui
za şi seara, cînd care un loc distinct şi pil promovarea politicii de Orăştie s-au recuperat 146,5 re sînt defecte, uşile şi gea cauză să repare sau să în nuat cu dezbateri pe te
are
anala descărcări duitor îl modelul atitudinea com e- la şi destindere în întrea murile degradate. In ace locuiască părţile degrada mele „Forme şi metode fo-.
pace
de
xemplară,
şi locale, mai tone lină şi scame, care laşi bloc, apartamentele nr. te ale apartamentelor, să losite de consiliile tinere
tona deluroasa, portament revoluţionar, de ga lume". au fost sortate pe culori
ea averse de înflăcărat patriot, manifestat • Clnedialog. Ea Institu şi fineţe, uscate, balotate 26 şi 31 nu se deosebesc promoveze în rîndul locui lor fete ân educarea tine
.re izolat vor de către tovarăşul Nicolae tul de subinglneri din Hu de cel descris anterior. In torilor o atitudine fermă retului pentru viaţă, în
la
clne-
procesul
organizat
eter torenţial, Geauşeseu prefigurind cu de pu la nedoara s-a tema: „Sarcinile şi expediate pentru valori plus, locatarii Ludoviea de respectare şi apărare general, şi viaţa dc fami
Braşov,
dialogul
pe
oslbil grindină, Intelectuali în pro ficare în alte unităţi de
strălucitele
sufla slab pînă tere personalităţii celui trăsături tinerilor cunoştinţelor ştiin industrie uşoară. ■ Istvan, încadrată la C.S. a avutului obştesc. La în lie, în special" şi „Forme
eare pagarea
ale
it, cu lntensifl- astăzi conduce cu genială ţifice şi combaterea misti Hunedoara — cuptoare in. treprinderea unor măsuri şi metode folosite de orga
toare în timpul clarviziune şl aleasă înţe cismului". In cadrul simpo Realizări demne de evi dustriale, are o restanţă în scopul determinării ce nele şi organizaţiile U.T.C.,
pînă la 40—80 denţiat, care fac cinste co la asociaţie de peste 3000
au
edominînd din lepciune destinele României. ca zionului tovarăşii prezentat comu lectivului întreprinderii lor în cauză la achitarea de comitetele de cămine
A-
de
nicări
muzică
•
Eugen
Concerte
nnperaturile nti- merală. Casa de cultură Hu vram, Ileana Popa, Nicolae lei, iar Gheorghe Sava obligaţiilor de locatari aî în vederea educării sani
oapte vor fl cu nedoara a Iniţiat eîteva con- Vintllă. Au rulat filmele do „Vidra“ Oţ'ăştie, preocupat (A.M.R.C.T.-nord) are o unor apartamente din fon tare, moral-cetăţeneşti şi
re ÎS şl îl de certe-lecţii de muzieă came cumentare: „De legat, de permanent de valorifica restanţă la taxele comune dul locativ de stat sînt estetico-gospodăreşti a ti
ir cele maxime rală, vizînd educaţia artis dezlegat", „Dintre gene şi
1 33 grade. tică a unor categorii socio- sprînccne". rea superioară a resurse de peste 16 000 lei. chemate şi conducerile u- nerelor fete clin căminele
nităţilor în care sînt în
de nefamilişti".
lor materiale de care dis
Şi în blocul H, situat pe
pune. aceeaşi stradă, au fost de cadraţi aceşti răi-platnici, EMILIA CIOB