Page 65 - Drumul_socialismului_1986_06
P. 65
Consfătuire pe ţară cu tema „Promovarea
PPni FTARl -DIN-TOATE TARILE. UNIŢI -VA j
progresului tehnic în construcţii"
tn organizarea Consiliului tat comunicarea „Economia în prima zi a consfătuirii
popular judeţean şi a Con judeţului Hunedoara pe co au prezentat referate şi co
WOtlUI. HUUtOQIBftj siliului judeţean al sindica ordonatele cincinalului 1986— municări tovarăşii: academi
telor, ieri au început, la De 1990 - vast cîmp de afirma cian Ştefan Bălan, vicepre
va, lucrările consfătuirii pe re a progresului tehnic", în şedinte al Consiliului Naţio
ţară cu tema „Promovarea cuprinsul căreia s-a referit nal al Inginerilor şi Tehni
progresului tehnic în con la puternica dezvoltare eco- cienilor, preşedintele secţiei
strucţii, creşterea productivi nomico-socială pe care jude de construcţii — „Introduce
tăţii muncii şi îmbunătăţirea ţul nostru, asemenea întregii rea noului în construcţii";
ing. Steliart Popescu, vice
ţări, a cunoscut-o în anii
1
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA’ Al P.C calităţii lucrărilor '. construcţiei socialiste,, cu preşedinte al Comitetului e-
Participă cadre de con
ducere, proiectanţi, cercetă deosebire în perioada de du xecutiv al Consiliului popular
tori, ingineri şi tehnicieni, pă Congresul al IX-lea, în judeţean - „Realizări şi per
specialişti din organizaţiile scrisă pentru totdeauna in spective in construcţia de lo
cuinţe şi sooal-culturale in
de construcţii, institute de istoria patriei sub numele to judeţul Hunedoara"; prof.
varăşului Nicolae Ceauşescu,
Anul XXXVIII, nr. 8 893 VINERI, 20 IUNIE 1986 4 pagini — 50 bani proiectări şi cercetări, între dr. doc. ing. Alexandru
prinderi producătoare de ma ctitorul României socialiste
teriale de construcţii, repre moderne. De asemenea, au Negoiţă, membru al Consi
zentanţi ai consiliilor popu fost subliniate sarcinile mo liului Naţional al Inginerilor
lare judeţene, ai unor insti bilizatoare ce revin oameni şi Tehnicienilor, preşedintele
tute de învăţămînt superior lor muncii hunedoreni în comisiei de inginerie seismi
şi organisme centrale de spe transpunerea neabătută în că — „Tehnologii şi materia
cialitate, alţi invitaţi. viaţă a hotărîiilor Congresu le eficiente pentru construc
lui al Xlll-lea al partidului
Manifestarea se înscrie în
Organizare temeinică, ritmuri cadrul generos al Festivalu privind dezvoltarea şi mai ţii"; arh. Constantin larem-
lui naţional „Cîntarea Româ puternică, în anii cincinalu schi, directorul Institutului de
nei", al acţiunilor iniţiate în lui actual, a întregii econo proiectare Hunedoara-Deva
intense la secerişul orzului întreaga ţară dedicate ani mii a judeţului. — „Soluţii moderne în siste
Aceasta presupune - a ac
matizarea şi proiectarea an
versării a 65 de ani de la
făurirea Partidului Comunist centuat vorbitorul - ca şi în samblurilor de locuinţe şi a
In tarlaua „Lingă drum", un grup de cooperatori pră loan Visăroi, mecanizatorii Român. x domeniul construcţiilor să se dotărilor aferente din jude
a (2.A.P. Căstău, cinci com şeau manual pentru a doua aflaţi la volanul „Glorii Lucrările consfătuirii au desfăşoare o permanentă şi
bine la volanul cărora se oară porumbul. De fapt, lor", atacaseră ultima par fost deşchise de tovarăşul energică activitate pe linia ţul Hunedoara"; ing. Vasile
aflau mecanizatorii Mihai lucrarea se efectua pe ul celă de 10 ha ocupată cu Viorel Ocoş, prim vicepre promovării progresului teh Prodea, directorul Trustului
Cristinescu, loan Petreuş, timele suprafeţe. orz. Erau hotărîţi să nu şedinte al Comitetului execu nic, amplificării cercetării de antrepriză generală con-
Vasile Dumitru, loan Lăs- O echipă de 25 de cosaşi iasă din lan- plnă nu în tiv al Consiliului popular ju ştiinţifice, valorificării la cote strucţii-montaj Hunedoara-
coi şl loan Turdăşan, recoltau finul în livada cheie recoltatul. Şi, intr- deţean. superioare a potenţialului de Deva - „Preocupări şi pro
croiau brazde largi în la unităţii. Din cele 60 de ha adevăr, s-au ţinut de cu- creativitate ştiinţifcâ şi teh grese în industrializarea exe
:
nul de orz. Aici secerişul de fineţe naturale au fost vînt, întrucît miercuri sea In deschiderea consfătui nică în procesele de produc cuţiei lucrărilor de locuinţe
s-a declanşat cu o zi îna cosite, pînă în prezent, ra C.A.P. Orăştioara de rii, tovarăşul Radu Bălan, ţie — elemente determinante şi social-culturale în judeţul
inte şi pînă la amiaza 25 de ha. De asemenea, Sus a raportat finalizarea prim-secretar al Comitetului a'e creşterii productivităţii Hunedoara"; dr. ing. Alexan
zilei de ieri cei cinci com- s-a încheiat coasa I la secerişului. Transportul re judeţean Hunedoara ai muncii, ridicării continue a dru Pop, vicepreşedintele Co-
bineri recoltaseră orzul de trifoi pe 30 de ha, în- coltei în bază îl efectuau P.C.R., preşedintele Comite
pe mai mult de 30 de ha mecanizatorii Aurel Ar- tului executiv al Consiliului calităţii şi eficienţei econo
din cele 40 de ha cultiva ghitan şi Aurel Susan, cu popular judeţean, a prezen mice. (Continuare în pag. a 3-a)
te. C.U.A.S.G. cîte două cupluri de re
Dacă secerişul mergea morci iar în urma com
bine, eliberarea terenului ORĂŞTIE binelor acţionau presele
de paie. nu începuse. „Aş de balotat conduse de loan
teptăm acum presele de Trosan şi Aurel Lolennu.
balotat să vină de la O- treaga recoltă aflîndu-se Cînd am ajuns la tar
răştie, unde eliberează te în cîmp, pe prepcleci. Este laua „Poieniţa" aparţinînd
renul pe ultimele supra necesar însă să se înceapă CA.P, Orăştie, secerişul
feţe — arăta Aurel Du- Imediat transporiul şl de orzului era deja încheiat
mian, preşedintele unităţii pozitatul nutreţul ilor în pe toate cele 40 de ha cul
— şi vom intra şi noi în baza furajeră, întrucît pînă tivate. Am găsit în" cîmp
flux la eliberatul terenu în ziua raidului nostru nu doar presele de balotat,
lui, arăt şi semănat cul- s-a strîns nimic în îî- care eliberau do paie ul
1't.Uri duble". nare. timele hectare şi remorcile
In paralel cu secerişul încărcate vîrf care trans
orzului aici continuă şi O formaţie de opt. com portau operativ baloţii în
celelalte lucrări din aceas bine recclta din plin şi In baza furajeră. Remarcăm
tă perioadă. Mecanizatorul S. A P. Orăştioara de Sus. buna organizare a muncii,
Marin Dab executa cel de Mai exact, Dorel Ivănescu, deoarece tot acolo, se afla
al treilea tratament împo loan Paraschiv, loan Mur la arat o formaţie de tr’ei
triva manei şi gîndacului go’, Emilian Pădure. Şte
din Colorado la cartofi, iar fan Cibu, Ilie Lingurar şi tractoare (mecanizatorii Lu
dovic Ştefan, Tiberiu Zu-
dor şi Oliviu Ştefan, din
Jeledinţi), în urma cărora,
cu discurile, mecanizatorii
loan Adam şi Gheorghe
MIRCEA LEPĂDATU
Aspect din timpul desfăşurării consfătuirii.
(Continuare in pag. a 3-a)
PERMANENT IN PRIM-PLAN-DIVERSIFICAREA SI CALITATEA PRODUSELOR
Imperativul major al ac dusele cu beneficiarii, în- vada că am reuşit o con de sertare pentru incuba
tivităţii colectivului Fabri cercînd şi reuşind în bună stituie rezultatele concrete toare, folosite la unităţile
cii. de producţie industria măsură să le satisfacem gus obţinute în primele cinci „Avicola" şi de piesele de
lă şi prestări servicii Brad turile estetice şi exigenţe luni ale anului. Este me schimb necesare propriei
este rentabilitatea. Adică, le calitative. Desigur, une ritul întregului colectiv şi activităţi de fabricaţie (ma
C.A.r. Orăştie. Imediat ce s-a încheiat eliberarea tere nici un produs să nu fie le produse — cum sînt, în primul rînd al maistru triţe, stanţe etc.), colecti
nului de pale* tractoarele au intrat în brazda la arat, pre
gătitul terenului şi semănat, avansînd considerabil cu însă- realizat cu pierderi, ci cu spre exemplu, umbrelele şi lui Adam Marian — care vul secţiei va dezvolta pro
mînţarea culturilor duble. beneficii. Imperativul se trusele pentru activităţi coordonează o formaţie de ducţia de piese de schimb
înfăptuieşte consecvent, cu şcolare, le avem de mai muncitori, între care David pentru diferite unităţi e-
succes. Aceasta, prin grija mulţi ani în fabricaţie, şi Maria, Cecilia Irirnie, Iu- conomice republicane, iar
permanentă şi responsabi le vom menţine, pentru că liana Turică, Doina Mar unele — în colaborare cu
AU ÎNCHEIAT secerişul orzului litatea conducerii fabricii au desfacerea asigurată în tin, Mariana Roman, Do acestea. Un produs nou,
pentru diversificarea gamei mult solicitat, executat în
sortimentale a produselor 10,12 modele este suportul
Oamenii muncii de pe ogoarele judeţului, meca şi continua ridicare a ni perie electromotor exca
nizatori, cooperatori şi specialişti, mobilizaţi de în velului calitativ al acesto vator, care înlocuieşte cu
demnurile şi chemările adresate de secretarul ge ra, prin dăruirea şi abne
neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de gaţia în muncă a întregu permanenţă. Alte articole min uţ Bocu, precum şi lu succes reperul similar pro
curat din import. Alte' pro
la tribuna Congresului al III-Ica al ţărănimii, de lui colectiv. De altfel, pri le realizăm după testarea crătoarele de la creaţie duse: rep’ere pentru auto
pun eforturi susţinute pentru a încheia în timp mal ceperea, hărnicia şi con preferinţelor şi trebuinţe Simona Gornic şi Lucreţia turismul „Dacia 1300“ (în
scurt secerişul orzului, concomitent, realizînd în flux ştiinciozitatea, dorinţa de a lor beneficiarilor şi în baza Juncan". colaborare cu I.C. Orăştie),
eliberarea terenului de paie, arăturile şi însămîn- lucra mai spornic şi mai comenzilor acestora, îmbu- stîlpi de rostogol pentru
ţarea culturilor duble. Printre unităţile care au ra bine îi caracterizează deo nătăţindu-le continuu, este Pentru semestrul al II-
I.M. Barza etc. „Avem so
portat ieri încheierea recoltării orzului pe întreaga potrivă pe oamenii muncii tic şi funcţional, sau creînd lea al acestui an, a cărui licitări mari, de diverse
suprafaţă cultivată se numără ferma 8 Călan a din secţiile confecţii texti modele noi, perfecţionate. producţie se contractează produse, pe care ne stră
I.A.S. Haţeg, care şi-a depăşit planul de producţie le şi bunuri metalice, ca în aceste zile, secfia I şi-a duim să le onorăm prompt
cu 700 kg/ha, C.A.P. Sălaşu de Jos, C.A.P. Leşnic, şi din atelierul prestări în semestrul' I a.c., sec planificat să realizeze, de şi la nivel calitativ supe
A.E.I. Orăştie şi altele. ţia I — confecţii textile — asemenea, unele produse
servicii, din compartimen a executat un apreciabil noi, cum sînt: două modele rior, — sublinia ing. Ma
tele funcţionale ale fabri volum de produse (costume de costume din tercot şi ria Domşodi, şefa secţiei a
cii. pentru bărbaţi şi copii, ha catifea, pentru bărbaţi, un Tl-a. Prin bună organizare
n In spiritul ideilor şi orientărilor formu — Cel mai important late de baie şi de casă şi model de pantalon bărbă şi hărnicia personalului
lucru pe care ne străduim pantaloni din tercot pen tesc (din tercot), scurte de muncitor, prin cooperare
late de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la să-l menţinem şi să-l am tru bărbaţi), care s-au bu ploaie, bluze de vînt, sa cu secţia I şi cu celelalte
plificăm an -de an este rea curat de apreciere. „Ne-am lopete matlasate, halate de ateliere din cadrul fabricii,
Congresul ţărănimii lizarea unor produse cit dat tot interesul să exe baie şi costume de schi, ne depăşim aproape lunar
FURAJE SUFICIENTE, DE CALITATE ÎN mai utile şi mai frumoase, cutăm produse de calitate, toate pentru copii. semestrul planul, în medie, cu 20 la
sută. Aş aminti şi eu cîţi-
frumoase, să le livrăm la
care să fie cerute şi apre
Noutăţi
pentru
FIECARE FERMĂ ZOOTEHNICĂ ! ciate de beneficiari — a- termenele contractate be al II-lca al anului aflăm va dintre meseriaşii noştri
răta mg. loan Faur, direc neficiarilor, ne .spune teh şi la secţia a Il-a — bu DUMITRU GHEONEA
(pag. a ll-a) torul F.P.I.P.S. Brad. Noi niciană Maria Leba, loc nuri metalice. Alături de
contractăm semestrial pro ţiitorul şefului „secţiei. Do ■Umbrele şi truse şcolare, (Continuare în pag. a 3-a)
