Page 66 - Drumul_socialismului_1986_06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI h

ln^ spiritul ideilor şi orientărilor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul ţărănimii

20,00 Te
20,20 A<
no
20.35 Iu
Iot
k
' • ce
luţ
20,55 Ca
(c<
SE CONTINUĂ O TRADIŢIE PROBLEMĂ : ASIGURAREA 21,10 Se
9 lor
mi
Ferma zootehnică a coo­ raje leguminoase s-a înche­ NUTREŢURILOR ÎN CANTITĂŢILE 21.35 Ti]
perativei agricole de pro­ iat şi sperăm să mai luăm PREVĂZUTE LA FIECARE SORTIMENT ! făl
ducţie din Boş obţine, de trei coase pînă la toamnă- k
mulţi ani, rezultate bune Din discuţia purtată cu Doar 35 de hectolitri lul necesarului prevăzut si\
po
in producţie. Faptul este factorii de conducere din i-au trebuit fermei zooteh­ prin balanţă. Pentru sta­ 21,50 Te
firesc şi se explică prin unitate am reţinut că se nice a C.A.P. Cristur pen­ bulaţia 1986—1987 trebuie
mai mulţi factori. Primul mai află în cultură cinci tru a-şi realiza în anul să no asigurăm un stoc
dintre aceştia ar fi aten­ ha cu sfeclă, care a fost trecut planul de 1C00 hl de 339 tone fibroase, 512
ţia ce o acordă conduce­ prăşită de două ori. După lapte destinat fondului de tone grosiere şi 1 717 tone
rea unităţii bunei desfăşu­ ploile din ultima vreme stat. Aceasta în condiţii­ suculente.
rări a activităţii din zoo­ iarba de pe fineţe a cres­ le în care s-au depus se­ — Ce aţi întreprins pen­ BUCE
tehnie Un alt factor este cut frumos şi a început rioase eforturi din partea tru asigurarea lor ? dioprog
hărnicia şi priceperea cu prima coasă a acesteia. conducerii fermei, a co­ — Avem cultivate 15 ha 0,15. Sfa
Recolta
care muncesc îngrijitorii Se vor însămînţa 40 ha cu lectivului de îngrijitori, din cu sfeclă furajeră, care, jurnal;
de animale — mulţi din­ porumb pentru însilozat, partea conducerii unităţii acum după efectuarea a 8.00 Ile
tre ci cu vechime înde­ adică toată suprafaţa ce a pentru a încheia anul cu trei praşile mecanice şi curieru
lungată în acest domeniu fost ocupată cu orz. Cultu­ toţi indicatorii de plan manuale, arată bine, pro- Buletin
pundem
— dintre care se eviden­ rile de grîu şi cea de po­ îndepliniţi. Eforturi în miţînd o recoltă bogată. 10.00 II
ţiază Letiţia Jcler, Maria rumb evoluc-ază bine, ast­ C.A.P. Pricaz. Se ac|ionează cu energie la eliberarea muncă, dar, mai ales, de La acestea, mai adăugăm 10.05 Ui
Drăgoia. Maria Jeler, Mar­ fel că se preconizează o terenului ile pale. Din eîmp baloţii se transportă imediat ordin financiar întrucît, se cele 140 ha pe care le ghiozila
nic
tin Karanyos, Lajos To- recoltă bogată inclusiv de la locurile de depozitare. ştie, unitatea a fost obli­ vom cultiva cu porumb în tuşeşti; trie
dor. Marţian Karanyos, paie şi coceni. gată să cumpere însem­ cultură dublă, ceea ce ne 11.00 11
Lcnuţa Constantin, Simion Unitatea dispune de con­ „AVEM POSIBILITATEA SI NE VOM nate cantităţi de furaje va permite să asigurăm 11.05 De
Munteanu, Francisc Dra- diţii bune oentru depozi­ turiştii.
ASIGURA ÎNTREGUL NECESAR pentru a asigura hrănirea cea mai mare parte din Interpre
corespunzătoare a anima­ necesarul de suculente. De şoară;
DE NUTREŢURI" lelor şi menţinerea lor la asemenea, mai avem o su­ ştiri; 1:
foleloru
potenţialul necesar de pro­ prafaţă de 15 ha cultivată triotice
Cu un efectiv de 1 200 răni şi o rezervă de 10 ducţie şi reproducţie. Sub­ , cu borceag, a cărei recol­ vanici;
bovine, cu dotări tehnice şi T5 la sută la anumite sor­ liniind ; acest lucru, am tare o vom începe în cî- năţene;
gotă şi alţii. în al treilea tarea şi păstrarea furajelor. spaţii de cazare moderne, timente. teva zile. De pe cele 50 ha inima |
1 la 3;
rînd este vorba de stră­ Pe lingă fînarul existent complexul zootehnic al — Aveţi posibilitatea să pus, de fapt, degetul pe ră radii
dania ce se depune pentru se află în construcţie încă A.E.I. Beriu este una din­ asiguraţi, îndeosebi din rană, deoarece la Cristur cultivate cu trifoliene şi de ţiuni di
asigurarea unei baze fura­ două fînare ce vor fi ter­ tre marile unităţi de pro­ surse proprii, toate aceste principala problemă cu pe 26 ha de fineţe naturale, slcaa" <
care
le-am
pe
jere bogate, care permite minate în această vaiă. fil din judeţul nostru. în cantităţi ? care se confruntă de ani fertilizat, estimăm curăţat ob­ şi 15,30 Cai
să
ste cui
desfăşurarea în bune con­ Există, de asemenea, două discuţia purtată cu medicul — La fibroase şi sucu­ în şir unitatea este cea ţinem aproximativ 340 to­ Iladioju
a asigurării necesarului de
diţii a stabulaţiei anima­ celule de siloz. Baza fu­ veterinar Titus Barb, di­ lente da, la grosiere nu. furaje d>n resuise pro­ ne de fibroase. Şi la gro­ citate;
lelor. în fiecare an uni­ rajeră este împrejmuită, rectorul unităţii, am căutat Aici va trebui să mai pro­ prii. siere, de pe suprafeţele tară,
lişti
tatea a realizat baza fu­ tot ce intră aici este, cân­ să aflăm cum se acţio­ curăm o anumită cantitate Vom arăta cum şi-au cultivate cu grîu (150 ha), 17.00
rajeră stabilită, ba chiar tărit, existând . o evidenţă nează aici în vederea asi­ de la cooperativele agri­ 17.05 Pe
cantităţi de fînuri mai exactă a cantităţilor ce se gurării furajelor pentru cole asociate. propus c o n d u c e r e a orz (65 ha) şi porumb pen­ Antena
Orele S'
mari decît necesarul. Cum depozitează. De menţionat stabulaţia 1986—1987, în — Mai concret, care sînt internaţ
se acţionează în acest an, că transportul furajelor din sortimentele şi la nivelul resursele de care dispuneţi, Muzică,
oe această linie ? cîmp se face, în exclusivi­ prevăzut prin balanţă. ce s-a întreprins pînă a- Buletin
Partidul
— Pentru stabulaţia vii­ tate, cu atelajele unităţii — Deci, tovarăşe direc­ cum pentru asigurarea lor ? unic ţe
semnal
toare a animalelor avem şi ale membrilor coopera­ tor, care este necesarul de — Avem 80 de ha culti- unităţii şi cea .a fer­ tru boabe (77 ha), credem - 19,30 At
nevoie de 555 tone de fîn, tori, cum s-a procedat în mei să acţioneze- în a- că vom reuşi să obţinem o '~5 Pi
1 500 tone suculente şi 700 fiecare an, acordîndu-se cest an — în lumina indi­ cantitate de 800—900 tone '20,00 Iti
tone grosiere — ne spu­ maximă grijă pentru evi­ caţiilor şi orientărilor izvo- grosiere. în acelaşi timp, Pentru
rea n.
nea Floarea Greff, şefa tarea oricărei risipe. rîte din cuvîntarea tovară­ ne-am preocupat pentru 21.00 I.a
fermei zootehnice. Avem Preocuparea pentru a şului Nicolae Ceauşescu, !a curăţarea şi fertilizarea, în O zi înt
vate cu trifoliene în cul­
ment pi
toate condiţiile să atingem realiza o bogată bază fura­ furaje pentru viitoarea sta- tură pură, suprafaţă pe Congresul al III-lea al ţă­ parte, a celor 125 ha pa­ citate; Z.
bulaţic ?
ii chiar să depăşim aceste jeră se înscrie în orientă- „ — La efectivul nostru, care, în aceste zile, se rănimii — şi, mai ales, jişti naturale, unde au fost zicală; :
•antităţi. riile şi indicaţiile cuprinse trebuie să strîngem în fî­ execută coasa I. Mai de­ ce s-a întreprins pînă a- animalele la păşunat. de ştiri.
— Ce se află, la ora în cuvîntarea tovarăşului nare şi în silozuri 650 to­ ţinem 100 ha cu trifoi în cum în vederea îndeplini­ — Care este situaţia re­
actuală. în baza furaje- Nicolae Ceauşescu, secre­ ne de fibroase, 900 tone de cultură ascunsă şi 50 de rii integrale a sarcinilor de coltării şi depozitării tri-
ă? tarul general al partidului, grosiere şi 4 500 tone de ha de pajişti semănate. De plan în sectorul zootehnic, folicnelor ? încheiat prima
—
S-a
— Circa 50 tone fîn ră­ la cel de-al III-lea Con­ suculente, cu care vom pe toate aceste suprafeţe care este stadiul realizări­ coasă, care a fost efectuată
mas din stabulaţia trecută gres al ţărănimii, pe care putea asigura o hrăm.e vom realiza aproximativ 800 lor la zi, ce perspective manual de către coopera­
se întrevăd în continuare.
şi peste 300 tone siloz rea­ cooperatorii din Boş sînt corespunzătoare a anima­ tone de fînuri. Pînă în pre­ — Putem afirma că dis­ tori, pe toate cele 50 ha DEVA
lizat din luccrnă şi trifoi hotărîţl-să le ducă la în­ lelor pe toată perioada de zent s-au recoltat trifolie- punem de o bună bază ma­ cultivate. în prezent re­ dragoste neb
rea
în amestec cu paie. Prima deplinire. stabulaţie. Bineînţeles, noi nele de pe 40 de ha, trans- terială în sectorul nostru colta (aproximativ 120 to­ NEDOA1
coasă pe cele 25 ha cu fu­ TRAIAN BONDOR ne străduim să ne asigu- portîndu-se şi depozitîn- zootehnic — preciza Mihai ne), strînsă pe prepeleci, tureoaze
du-se 200 tone de fîn. Re­ Lăpugeanu, inginerul şef se transportă în baza fura­ natâ
(Mod
coltatul şi depozitatul se jeră. în ce priveşte fîne- din .
al cooperativei. Adăposturi
derulează în continuare, bine puse la punct, care ţcle naturale, încă nu am I-1I (Ii
mecanizatorul Ilie Dă- asigură un. microclimat co­ început cositul acestora. ŞANI: 1
ardeleni
nescu fiind cel care exe­ respunzător pentru anima­ Trebuie să subliniem că de foni
cută această lucrare în le, fînare şi spaţii de de­ la această unitate este ne­ icmbric)
ritm bun şi cu grijă pen­ pozitare a furajelor sufi­ cesar să se acţioneze cu tîniplă 1/
rea);
tru a nu se pierde nimic ciente, maşini şi utilaje mai mare energie şi răs­ întoarce
din recoltă. în ce priveşte mecanice pentru prepara­ pundere la transportul şi CAN:
suculentele, am însilozat rea hranei. De asemenea, depozitatul finului. întru­ (Luccafi
Nea Mă
pînă acum 1 000 tone de ne-am preocupat şi am cît pînă la a c e a s t ă nerul);
nutreţuri masă verde. Res­ reuşit să ne formăm un dată au fost puse la adă­ deva, c
resc);
tul suculentelor, pînă la colectiv de îngrijitori buni, post doar 20 tone. Subli­ sen tl mei
nivelul necesarului, le vom majoritatea localnici — din niem acest lucru deoarece BRAD:
realiza din sfecla furajeră rîndul cărora se detaşează unitatea, care deţine un (Steaua
de pe cele 20 de ha cul­ prin pricepere şi hărnicie efectiv de 675 bovine, nu-şi Fantonv
(Patria)
poate
permite
piardă
să
tivate şi din porumbul în Petru Cara, Iuliu şi Zoltan nici un kilogram din re­ te feţe
cultură dublă. Cum preci­ Balint —, care asigură des­ colta de nutreţuri. Numai (Flacăra s
Cuibul
zam, nu ne vom putea a- făşurarea programului în aşa îşi va putea asigura sa de t
sigura din resurse proprii condiţiile cerute. Singura necesarul stabilit pentru Toată 1
A.E.I. lila. In această perioadă se acţionează cu forţe sporite Ia recoltarea şi de­ — serii
pozitarea nutreţurilor în baza furajeră. cantitatea de groşi ere pla­ problemă a rămas deci, a- următoarea perioadă de BRAZI:
nificată, ci doar 200 tone. sigurarea furajelor la nive­ ştabul aţie. Mageiar
man —
de cult
Mihail,
„Nc vom ncopcrl în între­ din cele trei sortimente — preocupare a factorilor do siloz în tarlalele de pe care ginile drumurilor au fost tei se faco cu destulă ne­ (Mureşti
gime necesarul (<le furaje — la fîn şi grosiere, conform conducero din unitate faţă se recoltează orzul şl grîul. cosite. Se acţionează însă glijenţă. Luni, dintr-o re­ mentul
n.n.) la toate sortimentele". prevederilor, trebuie să rea­ de buna desfăşurare a acti­ Am reţinut co ne spunea anemic pentru transportul şi morcă plină cu trifoi, a că­ mina).
Aceste cuvinte au fost rosti­ lizăm pînă Ia începerea sta- vităţii din zootehnie. In al interlocutorul nostru în ce depozitarea furajelor. Pînă zut, chiar în faţa consiliu­
te, în vara anului trecut, de bulaţici viitoare 091 tone doilea rînd, se cere subli­ priveşte fibroasele şi grosie­ Ia începutul acestei săptă- lui popular, un braţ bun do
ing. Cornel Almăşan, şeful fîn şi 77G tone grosiere. niat că şi şeful fermei zoo­ rele şi sîntem tentaţi să-l mîni, în baza de nutreţuri a fin, fără să se sinchisească
fermei zootehnice a C.A.P. Avem condiţii să atingem a- tehnice face parte din con­ credem afirmaţiile. Intr-ade­ fermei au fost aduse doar 130 cineva de asta. Furajele co
Brănişca şi au fost consem­ ceste cantităţi. siliul de conducere al coo­ văr, necesarul la cele două tone lucernă şi 20 tone tri­ so aduc în baza furajeră nu
nate in numărul din 0 au­ — La suculente nu ? foi. Se află încă în cîmp se cântăresc, deoarece unita­
gust 1985 al ziarului nostru. — E problematic. Am in­ peste 200 tone fibroase. Cea tea n-are cîntăr, aşa că so
Cînd le-am notat, le-am sistat pe lîngă conducerea do a II-a coasă la lucernă apreciază după ochi ceea
dat crezare. Nu ne-am gîn- cooperativei, în toamna tre­ se apropie, dar n-a fost încă ce so depozitează. Iată cîte-
dit că afirmaţiile unui şef cută, să însămînţăm secară C. A. P. B R Ă N I Ş C A transportat finul rezultat la va aspecte co pun un semn Pentn
de fermă pot fi — cum s-a pentru masă verde pe caro prima coasă. Trifoiul so află do întrebare serios Ia spu­ menţine
întîmplat pînă la urniă — s-o însilozăm în acest an. aproape tot în cîmp. N-a sele ing. Cornel Almăşan. In
vorbe goale. C.A.P. Bră- Dar Inginerul şef n-a vrut. CU SCUZE SI JUSTIFICĂRI fost transportat nici finul orice caz, la C.A.P. Brănişca cerul v.
nişca a Intrat în stabulaţia — De ce ? de pe marginea drumurilor trebuie sporit interesul con­ senin r
1985—1986, cu un serios de­ — Nu ştiu. Am propus, NU SE POT HRĂNI ANIMALELE şi şanţurilor. In prezent se ducerii cooperativei faţă de neaţa. 1
ficit de nutreţuri, ceea ce de asemenea, ca o parte din lucrează la transport, dar zootehnie, Iar conducerea fer­ cale, cu
a obligat-o să apeleze Ia prima coasă la trifoi s-o în­ numai cu două trailere, un mei să se implice . total în să, înso
cumpărări de fîn, cheltuind silozăm în amestec cu paie. cuplu de remorci şi două pregătirea corespunzătoare a electrici
în acest scop 380 000 lei. Ke- Conducerea unităţii n-a fost căruţe. încărcarea trailere- Viitoarei stabulaţli a, anima­ în zona
cent, am discutat din nou cu de acord. perativei. Situaţia actuală sortimente se poate realiza, Ior şi a remorcilor — cum lelor, să întreprindă toate ma­ Vîntul
şeful fermei zootehnice a — De ce ? în ce priveşte suculentele C.A.P. Brănişca avînd semă­ ne-am convins — o fac 2—3 surile pentru ca în iarna 1980/ la mod
impune
C.A.P. Brănlşca. — Nu ştiu. cea mai să se acţioneze cu nate 25 ha cu lucerna şl 25 oameni ceea ce lungeşte 1987 să so asigure o bună fura- le mini
răspundere
mare
ha
caro
se
a-
Ia
cu
trifoi,
mult
— Anul trecut unitatea nu Am vrea să ne oprim pu­ pentru a se întreţine în cele daugă 27 ha fineţe naturale. foarte transportul această operaţie. jaro a efectivelor existente. se întn
nu
iar
La
de,
furajelor
şi-a acoperit necesarul de ţin asupra discuţiei legată mai bune condiţii sfecla fu­ Prima coasă Ia leguminoase au fost mobilizate încă mij­ Cu justificări, cu scuze, ori- tre 27
furaje. Cum veţi rezolva de realizarea necesarului de rajeră — lucru co se reali­ s-a încheiat rezullînd o re­ loacele de transport particu­ cît do meşteşugit ar fi for­ Izolat
problema îit acest an ? suculente. Două aspecte se zează — şi pentru însămin- coltă de peste 5 tone la lare al căror număr e des­ mulate, nu se pot hrăni a- Izolat î
— Putem realiza balanţa ridică aici. In primul rînd, ţarea unor suprafeţe cît hectar. A început şi recol­ tul de mare ' în comuna nimalele, nu se pot obţine log d
de nutreţuri stabilită Ia două iese în evidenţă lipsa de mai mari cu porumb pentru tarea fîneţelor naturale, mar­ Brănişca. Transportul recol­ producţiile scontate. Ţuţurig