Page 69 - Drumul_socialismului_1986_06
P. 69
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VAj CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ
Toate lucrările din eîmp efectuate
la timp şi la înalt nivel calitativ
wunui huwdom»!
In unităţile din Consiliul se de balotat paie, patru au intrat în acţiune pre
unic agroindustrial Hune mijloace de transport, ate sele de balotat paie, strîn-
doara secerişul orzului a lier de întreţinere ş.a. Ac gerea produselor secunda
început mai tîrziu , — da tivitatea se desfăşoară în- re ţinînd pasul cu seceri
torită condiţiilor climatice tr-un ritm intens. Sînt U- şul. La Buituri, Peşlişu
ORBftfM ftl COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C locale — dar o dată ce a nităţi —- C.A.P. Boş, Peş- Mare, Hăşdat şi altele lu
luat startul, lucrarea a cu
tişu Mare, Peştişu Mic şi
crarea se desfăşoară în ritm
noscut o puternică mobi înalt, aproape toată supra
lizare de forţe, înregistrînd faţa ce a fost cultivată cu
un ritm înait de desfăşu C.U.A.S.G, orz a fost eliberată şi sv
rare, în condiţiile unei HUNEDOARA trecut cu o puternică mo
Anul XXXVIII, nr. 8 894 S1MBĂTĂ, 21 IUNIE 1986 4 pagini ■— 50 bani griji deosebite pentru evi bilizare de forţe mecanice
tarea oricăror pierderi dc la pregătirea patului ger
recoltă. minativ şi la însămînţaren
— Avem de strîns orzul altele — care au încheiat culturilor duble.
recoltarea
în
deja
orzului,
ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC de pe 270 ha, ne spunea pie de sfîrşit. Avem toate continuă lucrările de între
Concomitent
secerişul
cu
celelalte lucrarea se apro
Alexandru
in
Grădinara,
ginerul şef al S.M.A. Hu
nedoara. Au intrat în lan condiţiile să efectuăm se ţinere a culturilor prăsi
toare. Cele 35 ha cu sfe
EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. 21 de combine comasate în cerişul în epoca optimă, să clă au fost prăşite meca
de
evităm
orice
pierderi
formaţii
de
cinci
lucru.
nic şi manual de două ori,
Fiecare formaţie dispune recoltă. în toate unităţile cultura
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae activitate, gospodărirea cu înaltă eficien de 4—5 combine, două pre Imediat după combine evoluînd frumos, promiţînd
Ceauşescu, secretar general al Partidu ţă a tuturor resurselor materiale, de mun o recoltă bună. La cartofi
lui Comunist Român, a avut loc, vineri, că şi băneşti, aplicarea cu bune rezulta — pe suprafaţa de 150 ha
20 iunie, şedinţa Comitetului Politic Exe te a noului mecanism economico-financiar — s-au efectuat două pra-
cutiv al C. C. al P.C.R. si obţinerea, pe această bază, a unor re şile mecanice, s-au aplicat
în prima parte â şedinţei au fost su zultate economice superioare, creşterea două tratamente pentru
puse dezbaterii şi aprobării Comitetului rentabilităţii şi a beneficiilor care să ducă combaterea manei şi a gîn-
Politic Executiv o serie de documente atît la sporirea contribuţiei unităţilor dacului din Colorado. La
privind dezvoltarea economico-socială a productive la constituirea fondurilor ge porumb — cultură ce ocu
ţării în actualul cincinal şi perfecţionarea nerale ale societăţii, cît şi a mijloacelor pă o suprafaţă de 634 ha
în continuare a activităţii în acest dome necesare autofinanţării întregii activităţi. la nivel de consiliu unic
niu. Comitetul Politic Executiv a subli Comitetul Politic Executiv a examinat agroindustrial — s-au efec
niat importanţa deosebită a acestor do PROIECTUL PLANULUI NAŢIONAL U- tuat două pra.şile mecani
cumente, elaborate sub îndrumarea per NIC DE DEZVOLTARE ECONOMICO- ce şi manuale, în toate u-
manentă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, SOCIALĂ A REPUBLICII SOCIALISTEI nităţile lanuriie sînt cura
şi a dat — şi cu acest prilej — o înaltă ROMANIA, ÎN CINCINALUL 198G—1990, te, vegetează în bune con-
apreciere contribuţiei esenţiale a secreta apreciind că, prin prevederile şi orientă diţiuni. La C.A.P. Boş cul
rului general al partidului la stabilirea rile sale, proiectul de plan asigură, în spi tura de porumb, ca şi cele
şi fundamentarea planului şi programelor ritul orientărilor şi hotărîrilor Congresu de cartofi şi sfeclă, sînt
de dezvoltare economico-socială a ţării, lui al XlII-Iea al partidului, o mai pu foarte frumoase, avînd o
la mobilizarea şi stimularea tuturor ener ternică mobilizare a resurselor mate densitate optimă la hectar.
giilor şi forţelor creatoare ale naţiunii în riale şi umane ale ţării, a posibilităţilor
vederea îndeplinirii în condiţii cît mai sporite de care dispune economia naţio — Acest fapt se dato
bune a prevederilor actualului cincinal, nală, prin trecerea cu hotărîre Ia o dez rează — arăta Olivia Mun-
a ridicării patriei pe noi trepte de pro voltare economică intensivă, Ia creşterea teanu, preşedintele unită
gres şi civilizaţie, a transpunerii neabă eficienţei în toate domeniile de activitate, ţii — participării la sapă
tute în viaţă a Programului de edificare la realizarea unei calităţi noi, superioare, a cooperatorilor. Practic,
a societăţii socialiste şi comuniste pe a muncii şi vieţii întregului popor. în fiecare zi au venit la
pămîntul României. Comitetul Politic Executiv a analizat, întreţinerea porumbului şi
Comitetul Politic Executiv a examinat totodată, PROIECTUL PLANULUI DE
PROGRAMUL PRIVIND ÎNFĂPTUIREA DEZVOLTARE A AGRICULTURII ŞI I.a C.A.P. Şolmuş, mecanizatorul Ioan Ianos lucrea TRAIAN BONDOR
OBIECTIVELOR STABILITE DE CON INDUSTRIEI ALIMENTARE PE PERIOA ză Ia eliberarea de paie a terenului de pe cure s-a recol-
GRESUL AI. XIII-LEA AL PARTIDULUI DA 198G—1990, care asigură înfăptuirea tat orzul. (Continuare în pag. a 3-a)
COMUNIST ROMAN PENTRU DEZVOL obiectivelor noii revoluţii agrare, pune
TAREA INTENSIVĂ A ECONOMIEI NA rea deplină în valoare a tuturor rezerve
ŢIONALE ÎN PERIOADA 198G—1990. lor de creştere a producţiei vegetale şi
S-a apreciat că programele de măsuri — animale, în vederea satisfacerii în con
pe ramuri, ministere, centrale şi între diţii cît mai bune a cerinţelor de consum în abatajele minei Lonea, preocuparea
prinderi — privind perfecţionarea orga ale populaţiei, a altor nevoi ale econo
nizării producţiei şi a muncii, elaborate miei naţionale, ridicării neîntrerupte a
din iniţiativa secretarului general al parti bunăstării întregului popor. principală—creşterea producţiei
dului, asigură accentuarea laturilor calita Comitetul Politic Executiv a aprobat
tive ale creşterii economice, dezvoltarea în unanimitate toate aceste documente Aflîndu-se printre frun ducţii suplimentare s-au punzătoare a căilor de ac
intensivă a industriei, agriculturii, a tu şi a hotărît ca acestea, cu îmbunătăţirile taşii Văii Jiului în bătălia obţinut la sectorul IV, con ces spre abataje, îmbună
turor ramurilor şi sectoarelor de activita propuse în cadrul şedinţei, să fie supuse pentru a da ţării cît mai dus de maistrul Aurel Ne- tăţirea aerajului, asigura
te, pe baza celor mai noi cuceriri ale dezbaterii Plenarei Comitetului Central al mult cărbune, minerii de lopcu, care ne-a spus s rea din timp a viitoarelor
ştiinţei şi tehnicii, mobilizarea mai puter partidului şi apoi Marii Adunări Naţio la Lonea, printr-o exem — Noi am dat peste capacităţi de producţie
nică a resurselor existente, sporirea con nale. plară mobilizare şi dărui plan, în acest an, mai mult ne-au vorbit şi alţi oameni
tinuă a eficienţei, amplificarea participă în continuare. Comitetul Politic Exe re în muncă, înscriu zi de de 17 000 tone cărbune. ai minei. Subinginerul Pe
rii ţării noastre Ia circuitul economic cutiv a examinat RAPORTUL CU PRI zi noi succese pe graficul Dispunem de abataje foar tru Nemeş, şeful sectoru
mondial. VIRE LA APLICAREA PREVEDERI întrecerii socialiste. te bune, dar şi de oameni lui I, aprecia că cele trei
Comitetul Politic Executiv a dezbătut, LOR LEGII SISTEMATIZĂRII TERITO — De la începutul anu pe care ne putem bizui. brigăzi din subordinea sa.
de asemenea, PROGRAMUL PRIVIND RIULUI ŞI LOCALITĂŢILOR URBANE lui. colectivul minei noas — Ce factori au determi conduse de Cornel Ţîr, Ilie
PERFECŢIONAREA SISTEMULUI DE ŞI RURALE şi a stabilit măsuri pentru o tre a extras suplimentar nat plusul amintit ? Mihoc şi Gheorghe Avram,
FINANŢARE SI CREDITARE A ACTIVI mai bună organizare şi sistematizare a planului aproape 21 000 to — Mai mulţi. în primul oare exploatează abataje
TĂŢILOR ECONOMICE ŞI A NORMA tuturor aşezărilor, valorificarea integrală ne de cărbune — sublinia rînd, însă, factorul om. cameră, vor majora, înce-
TIVELOR ECONOMICO-FINANCIARE. A şi cu eficienţă maximă a suprafeţelor tovarăşul Ilie Păducel, se
fost relevat faptul că prin măsurile sta construibile, atît la sate cît şi Ia oraşe. cretarul comitetului de
bilite se asigură întărirea ordinii şi răs partid al întreprinderii.
punderii în acest important sector de (Continuare in pag. a 4-a) Sporul reflectă fidel preo
cuparea conducerii, a co
mitetului de partid pentru
a s i g u r a r e a condiţiilor Pentru că de om depinde pînd din iunie, prin mă
Participare optime îndeplinirii ritmi totul. El este răspunzător surile organizatorice luate,
la înfăptuirea ce a producţiei de cărbu de organizarea frontalelor, sporul de producţie, de
ne. Majoritatea sectoare de aprovizionarea cu ma 1900 tone, obţinui în a-
autoaprovizionării lor noastre extrag cărbune cest an.
Bacalaureat ’86 teritoriale peste plan, dispun de ca teriale, folosirea eficientă Subinginerul Gheorghe
tehnice
mijloacelor
a
din
Consiliul popular al pacităţi pregătite din care dotare, a timpului de lu Bunea, şeful sectorului II.
comunei Mărtineşti ac se vor realiza în Următoa cru în subteran |.a. în al preciza:
Încheierea unui ciclu im al societăţii socialiste mul rele luni noi plusuri. Do doilea rînd — metoda de — Noi am avut unele
portant de pregătire şcola tilateral dezvoltate in patria ţionează cu răspundere rinţa unanimă a celor pe exploatare: tavanul de re greutăţi privind asigura
ră cum este cel liceal în noastră. pentru sporirea conti ste 1000 de comunişti de zistenţă. Brigadierii noştri, rea liniei de front active,
nuă a contribuţiei gos
seamnă de fapt pentru ti- Peste 5 500 absolvenţi la mină, a întregului nos şefii de schimb cunosc bi a capacităţilor la nivelul
năra generaţie un nou în pregătiţi prin muncă şi podăriilor populaţiei la tru colectiv, este de a tra ne ce au de făcut în aba planului. De aceea avem
înfăptuirea
autocondu-
ceput de drum. Un drum al pentru muncă, in 28 unităţi cerii şi autoaprovizionă duce în viaţă orientările taj. Ei dau sarcini precise restante pe primele cinci
vieţii. Un drum al certitu liceale hunedorene, ai unui rii teritoriale. Ca ur şi indicaţiile tovarăşului oamenilor din subordine, luni. în iunie situaţia s-a
dinilor şi împlinirilor. Şi, ca sistem de invăţămint apro mare a acestui fapt, Nicolae Ceauşescu, secre se ocupă şi urmăresc în schimbat. Comunistul An
orice început, el trebuie piat de viaţă, integrat cu creşte continuu cantita tarul general al partidului, deaproape realizarea ciclu drei Antal, unul dintre
întimpinat cu încredere şi practica socială, cu cerce tea de lapte de vacă ce de a extrage cantităţi cît lui de producţie. cei mai pricepuţi mineri ai
sinceritate. „Să ne bucu mai mari de cărbune, a în — Hărnicia ortacilor mei, minei noastre, a preluat
tarea şi producţia, chemat o livrează comuna la
răm" a răsunat cu emoţie să pună pregnant, deplin \ fondul de stat Astfel, cheia primul an al celui ambiţia de a da cît mai două abataje frontale, din
în glasurile celor care, ab in valoare calităţile con- || de la 150 1 cît s-au pre de-al optulea plan cincinal mult cărbune, a lucra în care a extras în plus în
solvind clasa a Xll-a de la structorilor de miine ai pa dat la 1 mai a.c., s-a pe primul loc în întrece condiţii de siguranţă şi a primele 15 zile, peste 1 500
cursurile de zi, respectiv a triei noastre socialiste. Ba- ajuns la 820 1 în prezent. rea socialistă cu celelalte realiza cîştiguri frumoase tone cărbune. De fapt el
asigură acum 80 la sută
Xlll-a de la seral, se pre Dintre cetăţenii comu unităţi din ţară. sînt, pentru noi, hotărîtoa-
zintă azi in faţa exame calaureat '86 înseamnă de nei se remarcă, prin La mina Lonea există o re — spunea brigadierul din producţia sectorului,
nului de bacalaureat. Un fapt valorificarea maturită cantităţile mari de lapte atmosferă bună de lucru Grigore Mîndruţ, de la sec în cinstea ..Zilei minerului''
toate restanţele vor fi re
examen al maturităţii pre ţii de gindire a candidaţi ce le duc zilnic la în abataje, pe toate flu torul IV, care a extras în cuperate. Şi în continuare
gătirii teoretice şi profesio lor, a capacităţii lor de sin punctele de preluare, xurile de transport, con plus, de la începutul anu ne vom alinia şi noi sec
nale deschis tinerilor, ge teză şi generalizare. Ifrapt Bodea, Traian diţii optime pentru obţi lui, aproape 8 000 tone căr toarelor' care extrag căr
bune.
nerea în continuare a unor
neraţiei anului 65 al parti Tuturor celor care astăzi Opriţa, Nicolae Bodea, producţii sporite. De altfel, Despre eforturile depuse bune peste prevederi.
dului comunist, gloriosul păşesc cu firească emoţie Nicolae Cînda, Cornel tot mai multe brigăzi înre pentru creşterea randamen Minerii de la Lonea sînt
conducător al poporului ro in faţa bacalaureatului '86 Bran, Lazăr Costoi, Cor gistrează zilnic depăşiri de telor pe post — la secto hotărîţi să întîmpine ma
mân, constructor entuziast le urăm deplin succes I nel Rădulescu, Bereş plan, contribuind în acest rul TV unele brigăzi au a- rea sărbătoare de la 23 Au
Klara, Zudor Samoilă, fel la consolidarea rezulta juns la 20 tone/post — gust cu noi succese în
Egri Anton şi / mulţi telor de’pînă acum. despre preocupările pentru producţie.
alţii.____________________ Cele mai înseninate pro menţinerea în stare cores LIVIU BRAICA
