Page 70 - Drumul_socialismului_1986_06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

„Iubirea dilată efemerul prefăcindu-l in durată"

— creaţia dumneavoastră, sti­ — Critica literară a apreciat din care aţi efectuat tradu­
mate Iv Martinovicl, înglo­ că „în tabloul valoric al li­ ceri ? V-aţi orientat spre au­
bează poezie, proză şi un nu­ teraturii de astăzi, Iv Marti­ tori ea: Qu Yuan, Pierre Re-
măr apreciabil de traduceri, novicl trebuie situat, dacă nu verdy, Tagore, Cao Xue-qln,
conturîml de-a lungul anilor printre autorii foarte citiţi şi A. de Saint Exupery.
o certă personalitate scriito­ apreciaţi, înlrc poeţii de rea­ — De literatura universală
ricească. lă dotare şi perseverentă stră­ m-am apropiat încă din ado­
— De acord cu dumneavoas­ duinţă". Ce credeţi că generea­ lescenţă. Primul marc poet
tră. Da, traduceri din marile ză o oarecare dificultate a pe care l-am tradus a fost
literaturi şi marii scriitori. Do receptării poeziei dumneavoas­ gigantul indian, Tagore. Car­
pildă, Rabindranath Tagore tră ? tea a apărut în 1901. Este cea
este poetul naţional al unui mai bună traducere a lui Ta­
„continent" caro se numeşte gore în limba română. Pro­
India. Qu Yuan şi Cao Xue- babil că de literatura Extre­
qin, alţi scriitori ai altul „con­ mului Orient m-am apropiat
tinent" care se numeşte Chi­ datorită unor afinităţi de
secţiunea căreia i-ar apar­
Cuvinte româneşti ţine cuvîntu), ne surprin­ na. Qu Yuan acestei un ante- structură. din limba chi­
este
multimile­
mergutor
al
Traducerile
dem purtaţi, cu disimulată nare literaturi. „Visul din pa­ neză (în colaborare) au fost
erudiţie, pînă la originile vilionul roşu", apărut recent o premieră în literatura ro­
Am in lată noua carte, crete ecouri din rostirile sale. Şi, cum, în majorita­ în a doua ediţie, este consi­ mână. Sînt primele cărţi tra­
din
direct
al
CUVINTE ROMÂNEŞTI (Ed. lui Blaga : „...am încercat tea covirşitoare a cazurilor, derat ca un roman- Fără model opera duse Altă premieră limba fost chine­
a
tra­
ză.
chineze.
literaturii
Facla, 1986), a reputatului să abordez vocabularul ro­ aceste origini sint latine, e lirică a lui Plerre Rcvcrdy nu ducerea lui Reverdy pe care
universitar timişorean, prol. mânesc de pe o poziţie nu locul să spunem că fieca­ se poate „înţelege" poezia l-am publicat pentru prima
fel
noi.
dr. G. I, Tohăneanu, şi a- exclusivist lingvistică, ci in­ re regăsire a limbii latine modernă europeană. Trebuie oară la către un La ostatee" — — „Scri­
soare
do
cum, după ce am străbă­ tegratoare, apelînd la lu­ sau reconfirmare a structu­ să vă reamintesc însă că sînt Saiiit Exupâry. La fel „Uncli-
do
primei
tut-o, simt nevoia, sau, mai minile istoriei şi poposind, rii latine a limbii române şl autorul contemporană antologii româ­ ne“ do Fr. de la Motte-Fou-
poezie
curind, aleanul de a reveni de cîte ori este posibil, în îi prilejuieşte autorului mo­ nească, apărută în Iugoslavia ciue, cea mai frumoasă nu­
romantică
la o sumedenie de pagini. luminişurile culturii". mente de subtilă satisfac­ (Split. 1973). velă dilatat şi adînclt germană.
Mi-au
pre­
Nu pentru 'că nu le-aş li Sistematizate in cinci ţie care-şi află de obicei — Cele două premii ale A- ocupările melc de traducător
din
înţeles - atît stilul cit şi secţiuni - Cuvinte vechi, expresia in asemenea mici, sociaţiei scriitorilor volumele lîraşov — Nn cunosc cine a făcut şi m-au îmbogăţit în spirit şi
pentru
acordate
de
făcut
argumentaţia lui G. I. To­ prim are, Derivate şi com­ dar contaminante puseuri poezie „Ochii şi ploile" şi afirmaţia aceasta. Este, evi­ voiajurile pe caro le-am Inima
în
în
pînă
străinătate,
hăneanu sint de o limpe­ puse, Neologisme, Dublete, de entuziasm : „Cit despre „Euridico", apariţiile la Edi­ dent, o opinie care ca oricare Asiei, ca şi întîlnirile cu oa­
Aş
amendată.
zime şi fluenţă exemplare Nume proprii — cuvintele latină - ar trebui să ne tura Cartea Românească con­ alta, poate vă fl cllez nenumărate, meni do cultură la reuniuni
să
putea
- ci, pur şi simplu, pentru pătrundem şi să ne lăsăm firmă calitatea, profunzimea trunchiate ori nu din con- internaţionale.
poeziei dumneavoastră.
frumuseţea şi înţelepciunea — Romanul de factură poli­
fiinţa, cu un fel de volup­ — Este şi meritul juriilor. ţistă „Am lăsat graurii să
lor. Aici rezidă şi semnul tate, cutreierată de acest — Sînteţi a u t o r u l a zboare" reprezintă un simplu
particular sau „marca To­ adevăr - ea este intr-un şase volume de poezie. E mult DE VORBĂ joc, al diversificării creaţiei BUCU
hăneanu" a acestei cărţi: anumit sens, nu prea înde­ sau puţin acest lucru în crea­ dv„ sau o preocupare care să dioprogi
fi,15 Sfai
ofere şi alte „surprize".
epitetul oarecum frivol „in- părtat de cel propriu, lim­ ţia unui poet ? CU SCRIITORI — Nu, nu este un simplu Joc Recolta
— Valoarea unei opere de
cintătoare", cu care te ba noastră maternă !". A- artă nu cunoaşte unităţi de această carte. Ea are un sub­ ţurnnl;
simţi indemnat s-o intim- ceasta este, de altfel, şi măsură (număr, volum, greu­ strat patriotic şi educativ, dez­ 8.00 Re
Curierul
văluind
mi­
tot
nu
pini, /ace casă foarte bună sint comentate in registru una dintre concluziile spre tate)! Aceasta este dată de text. s-a Nici scris eu despre cunosc cum raj al tineretului falsul Trebuie Buletin
occidentului.
ce
mine,
cu ireproşabila rigoare ştiin­ eseistic, urmărite in ipos­ care autorul însuşi îşi pilo­ conţinutul bogat de . idei şi aş putea pretinde altuia ? să ştiţi că nu este nici sin­ dlenţa i
ţifică pe care se înteme­ tazele lor actuale şi in as­ tează cartea: „Cată să sentimente, conjugat cu toate N-aş zice că nu mă interesea­ gura, nici prima carte de pro­ tln de ş
moara t
iază. Departe de a se limi­ cendenţa lor istorică, totul dăm — şi mai cu seamă să a categoriile estetice. singur Eminescu ză critica literară. îmi reţin ză. Cea dintîi a fost „Pe sub Revista
volum
publicat
un
ta la aria strictă a lexico­ fiind copios ilustrat cu re-dăm, deci — limbii lati­ de poezii (şi acesta datorat atenţia însă argumentele lo­ arcada porţii negre", iar a 11.00 B
demonstrate
gic
şi
treia
simple
logiei - dar, oare, practic, citate din cele mai repre­ ne ceea ce este al ei...“. lui Tltu Maiorescu). Poate afirmaţii sau negaţii. nu Vedeţi, singura „Albastrul în flamingo", 11.05 Dii
11,35 Me
carte
literatura
există o asemenea „arie zentative opere literare. Poate cea mai complexă sta în cumpănă geniul său cu în privinţa criticii literare, nu noastră despre aviatori — lu­ tic: IM
strictă" ? - CUVINTE RO­ Sint astfel aduse, in lumi­ şi mai incitantă dintre căr­ puzderia de cărţi publicate de prea am încredere în cei mile lor, cu adînciml şi sui­ 12.00 Bt
12,20 De
un
de
care,
multe
MÂNEŞTI se împlineşte in­ nă cuvinte vechi, reactuali- ţile lui G. I. Tohăneanu, nu a autor împlinit nici 25—30 ori, care citesc 15—20 de cărţi pe şuri — de la un cap la altul. a ţării;
de
tr-o răscruce interdlscipli- zîndu-se sensuri şi nuanţe CUVINTE ROMÂNEŞTI, prin ani ? Recunosc, întrebarea săptămînă pentru uzul reviste­ Să ştiţi că am scris-o după 3; 15,00
nară, avindu-şi rădăcinile uitate sau, dimpotrivă, se elevata ei accesibilitate, se mea e retorică. Un talent ne­ lor. Un critic literar poate se ce am parcurs peste 15 000 ki­ dio-tv. ;
mea,
cu
răsh'rate deopotrivă pe tă- dovedeşte că neologismele adresează, dincolo de vîr- cultivat nu înseamnă mare formează mal greu şi mai în lometri din avionul. cu Viaţa aspiraţii, măneşti; de
eu»
mine,
insul
rimurile lexicologiei, stilis­ nu sint nici atit de noi oe ste şi profesiuni, tuturor lucru. E un truism ceea ce timp decît s-ar crede. Timpul vise, proiecte, era în mîinile na j,j
ticii, istoriei,. filozofiei, be­ cit par, nici atit de lipsite celor ce-şi iubesc limba şi afirm, dar marile opere de este cel mai obiectiv şi necru­ lor. saj „.du
io,:
letristicii. Cum însuşi auto­ de sarcină sau de povară se arată interesaţi de des­ artă au l'ost create do mari ţător critic literar, se ştie. El, Am spus-o şi o mai spun: ran; inimi
ne
rul, o spune atit de frumos, afectivă pe ci 1 se crede În­ tinele ei. oameni culţi. O cultură nu sc timpul, rareori a confirmat prin alcătuirea fiinţei mele Elly Ron
nu fără a aduce cu sine deobşte. Oricum, de fie­ face după ureche, citind un judecăţile de valoare emise profunde, intime, prin viziu­ 17.00 Bl
17.05 Mu
— poate fără voie — dis­ care dată, indiferent de RADU CIOBANU vers ori două, bţ'l nouă din- anterior. nea mea asupra realului, eu dumneav
tr-un marc poet. Cultura se Să revin însă la „receptarea sînt poet. (Asta se vede şi . seri
dobîndeşte în timp, începe din cu oarecare dificultate a poe­ se simte şi în cărţile do pro­ na politi
lernaţion
copilărie, şi nu sc desăvârşeş­ ziei" mele. Cine a zis ? Eu ză). S-a afirmat că realul formaţii;
VIATA LITERARĂ POŞTA REDACŢIEI te niciodată. 4 ştiu că ţoale cărţile mele de este asemenea unui cristal, cu ştiri; 19,
porul —
In poezie, ca şi în viaţă, poezie „dispar" într-un timp mâi multe faţete. Trebuie să
La sediul revistei „Ori­ Angelica Dane — Ilia ra. Sînteţi animat de gîn- m-am călăuzit după un prin­ foarte scurt din librării. Ce „studiezi" întregul. S-a mai 19,30 PCI
* Meteo
zont" a avut loc şedinţa de Nu ne putem face o ima­ duri frumoase, generoase, cipiu, structural probabil şi dovedeşte aceasta ? Că ele In­ afirmat că exista o forţă de Radiojur
lucru a scriitorilor timişo­ gine asupra creaţiei dv. dar care deocamdată nu găsit atît la Pascal cît şi la teresează pe cititori, că sînt coeziune a tuturor faţetelor gestia d»
reni sub conducerea poetu­ doar dintr-o singură poe­ posedă fiorul artistic ne­ Antoine de Saint Exupery — simţite, înţolesc, că stabilesc caro Ie organizează şi că în­ jurnal; n :
Pagini
lui Angliei Dumbrăveanu. zie şi aceea dominată de cesar care să facă poezia „ca să-i cunoşti pc oameni şi acel dorit dialog dintre mine tregul este mai mult decît popularii
po
în cadrul şedinţei au citit unele nuanţe pesimiste publicabilă. lucrurile omeneşti, trebuie să-i şi semenul meu. Restul... nu coca ce îl compune. Da, e un ment Mini
Ion
din creaţia lor poeţii hu- („singurătatea omului ce Gheorghe Banciu — Brad, iubeşti". S-a spus că iubirea mă interesează. Iată deci, şi mare adevăr, care nu poate zică de
nedoreni Dorina Brînduşa rătăceşte/ pe drumul ce nu Bianca Toma — Orăştie. dilată efemerul prcfăcîndu-1 găsesc justificat să afirm, că fi Ignorat de un adevărat om Buletin
duce nicăieri" sau „taci... Poeziile nu întrunesc con­ în durată. Marii poeţi ştiu a- sînt un poet foarte citit şl a- de artă.
şi Mariana Pândaru, care
taci şi-ascultă veşnicia în diţiile necesare publicării. ceasta. Iată un punct comun prcciat.
s-au bucurat de o caldă a- non-existenţa ta“). cu literatura Extremului O- — Cum s-a produs apropie­ Interviu realizat de
preciere. I.azăr Roşea — Huncdoa- RED. rient. rea de literatura universală MINEL BODEA
DEVA:
dragoste
CRONICA DISCULUI CRONICA LITERARĂ Laureaţii noştri roa nebi
NEDOAR
te sazo
„Simfonia fantastică** L H g H Evu Aur heraldic cura" al Casei de cultură pleacă în ansamblului spec­ din linia
r pe
Ansamblul folcloric „Bu­
alcătuirea
(h. aern
„Bu­
tacolului
Haţeg a obţinut în ediţia cura" este o nedee locală I-II (Fia
Alături de Victoi llugo „Lamoureux" din Paris, în cadrul căreia sînt bro­ ŞANI: P
a
La „Cartea Românească",
şi de pictorul Eugene De- sub bagheta cunoscutului avîndu-1 ca lector pe Mir- cirii unei modalităţi spre precedentă „Cîntarea Festivalului date într-'o suită care spo­ ardelenii
Româ­
naţional
de torni'
tacroix, Hector Berlioz compozitor şi dirijor elve­ care se simţea disponibili­ reşte ca dificultate inter­ lembric);
,1003—1869) face parte din ţian do origine rusă, Igor cea Ciobanu, care consti­ tatea sa. Dacă am scris niei" titlul de Laureat, ce pretativă şi dinamism dan­ tîmplă n
pleiada romanticilor fran­ Markevici, ne redă una tuie o garanţie pentru ca­ cîndva că Eugen Evu cau­ răsplătea nu atît o, tradi­ rea); LU
întoarce
cezi care au adus o con­ din cele mai importante şi litatea cărţilor pe care le tă permanenţele, că în el ţie îndelungată în activi­ surile „Hora luncănească", CANi <
tatea
de
interpretare
ar­
tribuţie de mare importan­ mai cunoscute lucrări ale girează, lui Eugen Evu îi există un fals pastelist, util „Lina", „Haţegnna", „Ţa­ (Luceafăi
pentru
că
formaţia
ţă la înnoirea artelor în lui Hector Berlioz — „Sim­ apare un elegant volum. doar în ceea ce priveşte tistică, mai recent înfiinţată, rina" „Învârtită", precum Nea Mări
este
spiritul epocii de după re­ fonia fantastică". Un volum meritat de un contactul imediat cu realul, ci o voinţă aparte a fac­ şi o serie de cîntece spe­ norul); 1
deva. cîr
voluţia din 1789. Ostil a- în anul 1798, compozito­ scriitor căruia înainte de că poezia lui nu mizează torilor culturali locali dc cifice Ţării Haţegului. Prin rese); 1
cademismului convenţio­ rul cunoaşte la Paris, pe a-i stabili apartenenţa la pe descriptiv, ci caută a avea, la nivelul oraşu­ grija maestrului coregraf sentiment
nal. al canoanelor rigide actriţa engleză Henriette o modalitate lirică sau alta, puncte de plecare spre un lui, un colectiv artistic re­ Titus Burducea, plastica BRAD: ! r
(Steaua
ale epocii sale, Berlioz este Smithson, care-i inspiră o înainte de a vedea care model, spre un tipar, re­ de scenă este dusă cît mai Fantomei
una din cele mai proemi­ pasiune puternică, ilustra­ este locul lui între con­ centa carte ne întăreşte prezentativ, pe măsura ce­ aproape de original, dove­ (Patria);
nente figuri progresiste şi tă apoi nfuzical în celebra fraţi, poţi să-i stabileşti li­ convingerea că poetul are lor mai bune de acest gen dind un neasemuit respect te feţe •
(Flacăra);
inovatoare ale muzicii se­ simfonie. Terminată în niştit „diagnosticul" de în vedere acele locuri care din judeţ. Şi, spre lauda pentru creaţia populară. Cuibul sal
colului XIX. 1830, această creaţie nu re­ poet. devin emblematice, semne lor, la această oră se poate Se remarcă acurateţea sa de cui
Toată
lui
Compunînd în aproape prezintă doar tălmăcirea în „Aur heraldic", Eugen ale unui spaţiu şi ale unui vorbi de un astfel de co­ interpretării tarafului con­ — seriile
oate genurile muzicale (lie­ sentimentelor de dragoste Evu reia universul poetic mod de a fi. Cînd eşti pe lectiv închegat care, prin dus de Wili Slovic, a solis­ BRAZI: 1
duri, cantate, opere, simfo­ ale compozitorului faţă de conturat pînă acum, întă- punctul de a fi convins că grija instructorilor săi, va­ telor vocale Aurica Hoţea Magelan;
nii, coruri a cappella sau actriţa engleză, ci, aşa cum rindu-i liniile esenţiale. poetul sărbătoreşte un sat lorifică cu grijă folclorul şi Eleonora Dănău, solistu­ man — s
cultur
de
cu orchestră, cu pian sau mărturiseşte el însuşi — Imaginea însă — şi poetul anume, poezia îşi deschide muzical şi coregrafic local, Mi 1 «dl,
cu orgă) — Berlioz vădeş­ „Simfonia fantastică este o este în fond un imagist perspectiva spre adînc, are o ţinută scenică fru­ lui instrumentist Nicolae (MUreşuI)
te siguranţa unui maestru adevărată istorisire a vie­ notabil — se temperează, spre tărîmurile unde meta­ moasă. Şi ceea ce îi spo­ Drăgan şi, mai ales a ce­ montul „i
C
mina);
stăpîn pe toate tainele ar­ ţii mele". Berlioz a pus ca nu se mai propune atît de fora şi simbolul conturează lor zece perechi de dansa­ do zăpăcii
tei sale. ducînd mai depar­ subtitlu lucrării — „Episoa­ vizibil în intenţia ei de a modelul etern al Patriei. reşte şi mai -mult respec­ tori care trăiesc cu fiecare
te cuceririle simfonismului de din viaţa unui artist". se face ou orice preţ re­ în fine, să amintim un tul este varietatea costu­ spectacol plăcerea evoluţiei
beethovenian Berlioz lăr­ Din punct de vedere mu­ marcată. Imaginea se cal­ discurs grav, solemn, al u- melor pe care nu s-a sfiit iV**E
geşte sfera de expresie a zical, subiectul capodope­ mează, dacă termenul este să le confecţioneze din scenice, realizează sincro­
creaţiei simfonice prin ten­ rei lui Berlioz a fost rea­ cel mai potrivit, primeşte nui poet care nu are timp nismul şi expresivitatea
Pentru
dinţa de a reda cu mij­ lizat cu mijloace deosebit o anumită seninătate şi un să textualizeze, atît de materialul specific unei ve­ necesare mişcării în grup. fi culdur
loace orchestrale o imagine de plastice şi de măreţe, firesc, calitate permisă şi grav şi atît de solemn în- chimi apreciabile, asigurîn- Ajuns la actualul stadiu variabil, i
poetică, o idee concretă. prin sugestii de armonie, de o anumită vîrstă dar şi cît poate fi un risc al poe­ du-i sobrietatea şi auten­ Izolat se
Arta sa de a grupa masele ritm, melodie şi instrumen­ de o decantare a experien­ ziei, al lui însuşi, dar, în ticitatea în numele cărora de interpretare, important averse de
de descăr
orchestrale şi de a folosi taţie care comunică ascul­ ţei poetice. „Aur heraldic" egală măsură, atît de sin­ este ca ansamblul folcloric cursul du
timbrele diferitelor instru­ tătorului rezonanţa fantas­ este expresia unei opţiuni: cer (o sinceritate în poe­ specialiştii folosesc tone de „Bucura" să reziste în ales în z<
mente depăşeşte tot ce s-a tică a temei. Pe drept cu- poetul lasă la o parte ten­ zie I) îneît devine expresia cerneală, dar care, în fapt timp, să acumuleze perma­ munte,
realizat pînă atunci în a- vînt, această lucrare rele­ taţiile spre o poezie spec­ unui eu care mărturiseşte se poluează, acoperindu-se slab pînă
sectorul c
cest domeniu. vă întreg geniul de inova­ taculos modernă, în care şi se mărturiseşte, martor de paiete şi nylon, într-o nent caratele pe care le turile min
Discul pe care vi-1 pre­ tor în muzică al fui Hector distanţarea ironică îşi gă­ al lumii şi întemeietor, prin oferă doar experienţa în­ prinse înt
zentăm astăzi, la a cărui Berlioz. sea un limbaj pe măsură cuvînt, al acesteia. sumedenie de culori, care delungată, tradiţia. grade, lo
între 29
realizare sonoră a contri­ (aspect prezent în multe de care mai ţipătoare. (Meteorolo
buit Orchestra simfonică Prof. ELENA TÂMAŞAN volume), în favoarea adîn- MIRCEA MOŢ . Motivul de la -care se B. CĂTĂLIN Dănuţ Pei