Page 73 - Drumul_socialismului_1986_06
P. 73
-A6
%>
C i
PROLETARI 01M TOATE ŢĂRILE. UNITbVft I
S b f lA L I S M lL IUDILUL HUHEOOftBAt
ORGAAI AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUWEDOftBft flt
S I A l C O N S I L I U L U I
Magazinul „Jiul“ <lin Petroşani se integrează armonios în peisajul urbanistic al
oraşului. Foto N. GHEORGHIU
Anul XXXVIII, nr. 8 895 DUMINICĂ, 22 IUNIE 1986 A pagini — 50 bani
Rezultatele confirmă. Colectivul
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARA
nu şi-a spus ultimul cuvînt...
La secerişul orzului aduce o contribuţie impor modernizarea şi automati tone, plumb — 162 tone.
Mina Veţel—Mintia
de mecanizare a lucrărilor,
îşi
cupru — 25 tone, sulf —
tantă la asigurarea econo zarea proceselor tehnologi 78 tone, bentonită — 2540
de pe ultimele suprafeţe miei naţionale cu însemna ce de preparare, sporirea tone, la descopertă cu
20 000 mc steril. Dc aseme
de
minereuri.
cantităţi
te
Inginerul Ioan Ştefănescu, producţiei de calcar în ca-, nea, la lucrările miniere
riera
Pojoga.
Măsurile
In Consiliul unic agro contabila şefă a unităţii, finalizat. Aici, la datorie directorul unităţii, ne-a de deschidere s-a obţinut
industrial GăLan, secerişul arăta că s-au predat la sînt mecanizatorii Ghera- spus : luate de către comitetul un spor de 30 la sută, iar
orzului se face pe ultimele fondul de stat aproape.100 sim Sicoe, Ioan : Gherghi- — Colectivul nostru ac de partid, consiliul oame la cele de pregătire de 85
suprafeţe. Aşa cum preci tone de orz. nescu, Artenie Alionescu, ţionează cu maximă răs nilor muncii şi conducăto la sută.
za şi inginerul Ioan Cotu- Bine organizată, în flux, Gheorghe Cîrje, şi Aurel pundere pentru înfăptuirea rii direcţi ai proceselor de — O „fişă" bogată, la
ţiu, directorul S.M.A. Că- de. la secerat pînă la arat Grozavu, care au realizat exemplară a orientărilor şi , producţie au condus la fo-
lan, pe raza consiliului res şi semănat, activitatea se zilnic viteze bune de lu completarea căreia au con
pectiv acţionează şase mo derula în ritm susţinut. cru. Eliberarea terenului tribuit toţi cei aproape
dule de lucru, compuse se face în flux cu seceri / ■ CINCINALUL VIII • DEZVOLTARE INTENSIVA-/ 1 200 de lucrători ai minei,
din cite 4—6 combine, 2—4 şul, pînă acum paiele fiind releva Ioan Mateş, preşe
prese de balotat, utilaje C.U.A.S.C. CĂLAN strînse de pe mai mult de dintele comitetului sindica
de transport, precum şi jumătate din suprafaţa re indicaţiilor secretarului ge losirea cu eficienţă sporită tului. în mod deosebit s-au
formaţii de pluguri şi coltată. neral al partidului, tova a capacităţilor ele produc evidenţiat însă brigada de
discuri, care acţionează în In urma combinelor, c- - La C.A.P. Strei, la sece răşul Nicolae Ceauşeşeu, ţie, la creşterea producti preparatori de la Mintia,
flux la arat, pregătirea pa xecutau eliberatul terenu riş acţiona o formaţie de privind sporirea continuă vităţii muncii de la înce condusă dc ing. Sorin Co-
tului germinativ pentru în- lui de paie patru prese de şase - combine. Mecanizato a bazei ele materii prime putul anului cu 31,2 la su păesou, formaţiile coordo
sămînţarea culturilor' du balotat,' conduse de meca rii Dumitru Ciorogaru, atît de necesare pentru dez tă peste cca planificată. nate de maiştrii Eugen
ble. Cornel Podaru, Vasile Băr voltarea ţării. Este o ma Iată cum arată o „fişă" Greobcr, Constantin Cioară
nizatorii Vasile Goga, Ioai^
La C.A.P. Ruşi, de pildă, Şervenschl, Dorel Vesa şi buţă, Marcel Visarincscu, re bucurie pentru noi că ' a realizărilor obţinute în şi Ioan Codrea, colectivul
mecanizatorii Ioan Crişan, Ioan Bărbuţă şi Ioan Va- primele cinci luni de că sectorului minei Troiţa,
Traian Boglea, Mimi Kip- Ioan Bocşcru. Ei au în silache au recoltat tot în perioada trecută din a- tre minerii şi . preparatorii condus de ing. Ionel Lazăr
ren, Sorin Rotaru şi Stan cheiat lucrarea pe mai orzul din lanurile ajiins'e cest an ne situăm pe lecui de lă Mina Veţel—Mintia : — şefii de echipe Gheorghe
Pană, aflaţi la volanul mult de 20 de ha, iar. în la maturitate, adică, de pe întîi în întrecerea socia printr-o bună mobilizare Jiomond, Vasile Dumitra-
„Gloriilor", au lucrat ieri urma lor venea o formaţie listă pe ţară, că rezultate în muncă, după cum arăta che, Romulus Biriş —, cel
pe ultima tarla, de şapte de la S.M.A. Ghelari cu 35 de ha.' Pentru a' nu se le noastre sînt pc măsura subinginerul Lascu Stoica, al Sectorului minier Vor-
hectare. Maria Berghianu, cinci tractoare la arat. pierde nici o zi din timpul eforturilor depuse în pro ţa—-Veţel, coordonat de
bun de lucru, întreaga for- elin cadrul serviciului orga maistrul Constantin Şufană
Dacă arătăm că au ră ducţie. Am pus şi punem nizare-retribuire, în perioa — şefii de echipe Victor
mas mai puţin dc 10 ha de accentul pe buna organiza da amintită, producţia
PLANUL SEMESTRIAL recoltat, putem spime că MIRCEA LEPĂDATU re a activităţii în subteran marfă a fost depăşită cu Turceanu, Mihai Căsălcan.
LA CĂRBUNE - şi la C.A.P. Vîlcele sece şi la suprafaţă, în ansam 21,3 milioane lei, produc Anghel Nan — şi exem
plele ar putea continua.
DEPĂŞIT rişul orzului este aproape (Continuare în pag. a 2-a) blu pe creşterea gradului ţia netă cu 11,9 milioane Mina Veţel—MintiaCdis-
lei, iar producţia marfă
Puternicul colectiv mi vînclută şi încasată cu 14 pune dc condiţii optime în
neresc al Paroşeniului, milioane lei (ultimii doi cheierii primelor şale luni
care pc cele cinci luni ale anului 1986, cu rezul
ale anului în curs sc indicatori sînt pe patru tate dintre cele mai bune
situează pe locul al doi luni). Pe sortimente : la în producţie, care să-i per
lea în întrecerea socia minereu extras şi prelu mită să reediteze succese
listă între unităţile din crat sarcinile au fost de le în producţie din anii
industria carboniferă a păşite cu 3 C50 tone, la trecuţi.
ţării, raportează un nou zinc în concentrate — 52 LIVIU BRAICA
şi important succes:
îndeplinirea planului pe
primul semestru al anu
lui cu 10 zile mai de Riim şi calitate în realizarea
vreme. Cu sporul de
producţie ce va fi ob I N V E S T I Ţ I I L O R
ţinut în ultima deca
dă a lunii curente, pro
11
ducţia suplimentară pe Constructori ai Hunedoarei
prima jumătate a anu
lui se va ridica la
31000 tone cărbune. este titlu de mîndrie,
Cele mai mari depă
şiri de Plan le au sec
terenului de paie,
toarele I, condus de C.A.P. ilu.şi. După - recoltarea orzului şi eliberarea operativă a terer un nume care obligă!
sing. Kemus Becuş, cu s-a trecut imediat la pregătirea terenului pentru insămînţarea culturilor duble.
plus 24 000 tone şi III, Un oraş modern, care de această adevărată sar
cu un spor de 9 000 to cunoaşte un singur anotimp cină de onoare o demon
ne. Dintre brigăzi se — primăvara perpetuei de strează cu prisosinţă chipul
ramarcă în mod deosebit veniri. O cetate a focului de astăzi al oraşului side-
cele conduse de Vasile Diplomele bunei serviri continuu, în care procesele rurgiştilor, renumele pe
Cojocaru şi Mihai Bar- de elaborare a metalului care oţelul de Hunedoara
bacaru — sectorul I — se desfăşoară pe baza apli şi l-a cîştigat, datorită înal
şi Perene Fazakas — In aproape două dece sindicatului, sub îndruma combinat o zbatere conti cării tehnologiilor moder- ■ telor sale calităţi, atît în
sectorul III. nii de activitate; colectivaJ rea şi coordonarea directă nuă pentru a apropia hra ne, de mare complexitate ţară cit şi' dincolo dc ho
Minerii de la Paro- de muncă de la cantina- a comitetului de partid, se na caldă a oamenilor de şi eficienţă. " Astfel arată tarele ei. Cincinalul 1986—
şeni sînt hotărîţi să ma restaurant Siderurgistul", preocupă cu toată răspun locurile lor de muncă, ştiut astăzi municipiul Hunedoa 1990, pe al cărui generic
joreze, în continuare, din Hunedoara, a... colec derea pentru a asigura a- fiind că o mîncare bună, ra, a cărui dezvoltare eco- - figurează „dezvoltarea in*
lună dc lună, sporurile ţionat aproape douăzeci fît în cantină, cit şi în mi- servită la timp şi in condi nomico-socială armonioasă tensivă", pune în faţa co
de producţie obţinute de diplome. Anul şi diplo ţii igienice înseamnă sănă petrecută în anii socialis lectivului de oameni ai
pînă acum. fn aceste ma. Fruntaşi pe ţară, pe tate şi putere de muncă mului — şi mai cu seamă muticii din I.A.C.R.S. Hu
zile, ei pregătesc o nouă i ramură, pe judeţ. Diplo- Cantina-restaurant pentru siderurgişti — subli în cei care au trecut de nedoara sarcini deosebit de
capacitate de producţie ( mele bunei serviri. Aşa s-a nia tovarăşul Cristinel Pe- la Congresul al IX-lea al mobilizatoare în realizarea
în sectorul III, stratul 5, ajuns de mai mulţi ani ca „Siderurgistul", treanu, preşedintele comite partidului — se leagă strîns unor noi obiective social-
panoul IV, respectiv un i despre cantina-restaurant din Hunedoara, tului sindicatului de la C.S. de faptele de muncă ale culturale şi capacităţi de
abataj frontal, care va ;,Siderurgistuldespre oa Hunedoara. Zilnic verificăm celor învestiţi, pe drept cu
ii echipat cu complex menii care muncesc aici să din nou pe locul I calitatea mîncării, calorii vînt, cu titlul de „con producţie. Edificator în a-
cest sens apare faptul că,
de tăiere şi susţinere se vorbească in termeni de pe ţară le, varietatea şi diversita structori ai Hunedoarei". faţă de 1986, planurile a-
mecanizată dc mare laudă şi preţuire, de stimă tea meniurilor. Pentru cei Lor, oamenilor muncii din nuale la lucrările dc in
înălţime. Lucrarea o şi respect. suferinzi se asigură două- cadrul întreprinderii de vestiţii vor creşte, în me
execută echipa service — Acest nou succes da- crocantine şi la bufetele de trei meniuri dietetice zil antrepriză pentru construc die, cu 60 la sută. Pentru
a întreprinderii, condusă bîndit constituie urmarea incintă, mîncăruri calde nic. De asemenea, prin ţii şi reparaţii siderurgice a aborda cu încredere vii
dc maistrul principal firească a preocupării deo consistente, bine sen/ite; membrii comitetului sindi
electromecanic Ştefan sebite privind asigurarea precum şi alte produse a- catului, prin cei din co Hunedoara, le-a fost încre toarele sarcini este impe
Tudoran, cu sprijinul u- hranei calde pentru side- limentare de bază în hra mitelui de cantină se asi dinţată, încă din anii do rios necesar ca anul aces
nor mineri din brigada rurgişfii noştri — ne spunea gură respectarea regulilor început ai primului plan ta volumul lucrărilor de
lui Ferenc Fazakas. Pînă tovarăşul Nicolae Mitrano- na zilnică a siderurgiştilor. bunei serviri, a curăţeniei cincinal, misiunea de a în investiţii ce revin între
Aşa se face că numărul a-
în prezent au fost mon viei, şeful serviciului conta şi igienei, toate in folosul făptui, în acest colţ de ţa prinderii să fie realizat
tate şapte secţii, abata bilitate de la C.S. Hune bonaţilor este în continuă ră, politica de investiţii ritmic, la înalţi parametri
creştere, iar cei care mă-
jul urmînd să intre în GH. I. NEGREA promovată de partid în calitativi.
producţie Ia sfîrşitul tri doara, preşedintele comite nîncă zilnic la noi sînt mul scopul dezvoltării accele
mestrului al treilea al tului de cantină. Conduce ţumiţi. rate a întregii Românii. MIRCEA DIACONU
anului. - - i - . rea combinatului, comitetul — Intr-adevăr, - există ,/n (Continuare în pag. o 2-.a) în ce măsură s-au achi
tat constructorii hunedoreni (Continuare în pag. a 2-a)
