Page 74 - Drumul_socialismului_1986_06

ng. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

în centrul atenţiei — la secerişul
orzului Diplomele bunei serviri
dezbaterile recapitulative
(Urmare din pag. t)
(Urmară din pag. 1) nent al conducerii canti­ DL’
nei şi combinatului, al co­
In cele 120 cercuri po­ sens, programele de instrui­ punctului de documentare niaţie a trecut în terenuri­ sănătăţii oamenilor. Aş re­ mitetului de cantină, lucră­ 11,30
li tico-educative existente la re a propagandiştilor acor­ şi continuînd cu o mai te­ le C.A.P. Valea Sîngior- marca răspunderea cu to­ torii gospodăriei-anexă îşi 11,35
nivelul întreprinderii mi­ dă un mai larg spaţiu cu­ meinică pregătire, concepe­ giului. In urma Iof, Ia tul deosebită cu care ac- dovedesc zi de zi hărnicia
niere Barza se desfăşoară noaşterii şi concretizării o- re şi alcătuire a expune­ Strei, au rămas la lucra ţionează comitetul de can­ şl promptitudinea in asigu- .
11
în aceste zile dezbaterile biectivelor stabilite, care rii-cadru . presele de balotat, meca­ tină condus de mai mulţi rotea ■„cămărilor" cantinei
recapitulative. „Acordăm o să ajungă pînă la formaţiir „Va trebui ca în timpul nizatorii Ioan Boglea şi ani de tovarăşul Nicolae şi microcantinelor cu toate 12,10 1 I
mare atenţie activităţilor le de lucru. Este vorba, în care a mai rămas pînă lă Romulus Luţoi fiind cei I
menite să dea consistenţă principal, de cele cu pri­ încheierea anului de studiu care au eliberat terenul de Mitranovici, apoi lucrători cele trebuitoare. Carnea de 13,00
acestor discuţii — ne spu­ vire la productivitatea în învăţămîntul politico-i­ paie pe 25 de ha. Şi aici ca Andrei Zukerberger — porc, roşiile, castraveţii, ar­ I
nea Andron Junea, secre­ muncii, promovarea crea­ deologic — sublinia tova­ plugurile au intrat imediat coordonatorul întregii acti­ deiul gras şi iute, ceapa 14,43 :
tarul adjunct cu probleme ţiei tehnico-ştiinţifice ori- răşul Gheorghe Bolcu, pro­ la arat, lucrarea executată vităţi a cantinei, Ioan Ho- şi morcovii sînt asigurate in {
de propagandă al comite­ pagandist la organizaţia de de o altă formaţie de dor, Niţă Lăpădatu, Livio cea mai mare parte de la
tului de partid din unita­ bază boblnaj — să insis­ dnci tractoare (tot de la Rusu, Raveca Chiorean; această gospodărie-model, 15.00 1
te. De fapt, pe toată pe­ învăţămîntul politico S.M.A. Ghelari) şi fina­ Virginia Rusu, Romulus prin munca, adeseori ano­ I
rioada desfăşurării învăţă- tăm pe realizarea bazei do­ lizată ieri pe 20 de ha. Stingă, Mictâuş Biro - de nimă, a acestor oameni 19.00 n
cumentare
completarea
şi
mîntului politico-ideologic ideologic — nivel, „Mobilizaţi- de chemările h depozit. Prin miinile lor modeşti, dar harnici şi pri­ 19.20 T
s-a manifestat seriozitate şi conţinut, eficienţă ei, asupra îmbogăţirii bi­ şi orientările adresate de trec zilnic mii de tone de cepuţi in realizarea îndato­ 1
exigenţă faţă de nivelul şi bliografici specifice temati­ t o v a r ă ş u l Nicolae produse, pentru a ajunge ririlor zilnice, deloc uşoa­ d î
conţinutul tematicilor, faţă cii, să sprijinim consistent Ceauşescu, secretarul ge­ prompt şi de cea mai bună re, cum s-ar putea crede. 19,40 C
de pregătirea fiecărui gioale, calitatea producţiei, cursanţii în înţelegerea neral al partidului, oame­ calitate pe mesele oame­ ...Cunoscuta şi apreciata (
cursant în parte. Acum creşterea eficienţei econo­ profundă a unor concepte". nilor muncii din agricul­ nilor. La cantină, lulius '„uzină de mincare" de la r r
însă, pentru ca într-adevăr mice, întărirea ordinii şi „Avem tot ce e necesar tură — sublinia Romulus Sterean, Lucrefia Papoi, Hunedoara - cantina-res- s
să finalizăm cît mai efi­ disciplinei. Comitetul de pentru a conferi dezbate­ Crişan, p r e ş e d i n t e l e c
cient această importantă partid a căutat şi a reuşit rilor recapitulative calităţi­ C.U.A.S.C. Călan — sîntem Victoria Andraş, Valeria taurant „Siderurgistul" — o 1 li c
iast din nou prima pe ţa-
latură a muncii organiza­ în bună parte ca, prin plan­ le cerute — spunea Can- angajaţi cu toate forţele Croitoru, Dorina Şerban, ră. I s-a decernat incă o (
ţiilor de partid ne-am pro­ din Ştefan, propagandist şi deplină răspundere pen­ Olivia Man, Alexandra Surd, diplomă pentru buna ser- r
1
pus şi se acţionează deja şe, mape documentare, con­ la organizaţia de partid tru încheierea cît mal Savina Hodor, Stana Encu- c l
pentru finalizarea unor' sultaţii să asigure condiţii Valea Morii. Un sprijin grabnică a secerişului or­ vire, pentru mulţumirea• zii-1 20.20 1
măsuri care să râspun lă corespunzătoare temeinicei competent l-am primit din zului în unităţile din con­ lescu, Aluna Paraschiv - nică a abonaţilor ei. Lău-, t
mai bine exigenţelor puse pregătiri a propagandişti­ partea biroului organizaţiei siliul nostru, eliberarea o- asigură o servire promptă, dind noua şi prestigioasa 1 z
in faţa învăţîniînluiu: de lor. noastre. Nu facem rabat perativă a terenurilor de de cea mai bună calitate reuşită, vom sublinia — aşa ţ 21,50 1
partid". „La noi, principala pro­ de la calitatea şi nivelul paie, punerea acestora la în fiecare zi şi pentru fie­ cum au făcut-o toţi inter- ţ 22.00 I
11
Intre acestea, trebuie blemă este creşterea cali­ discuţiilor . adăpost, efectuarea în timp care abonat sau consuma­ locutoriî noştri - că meri- l
!
menţionată - o mai bună tăţii convorbirilor recapitu­ Aprecieri asemănătoare scurt a arăturilor ş a în- tor ocazional. tele sini aie întregului ca- J
pregătire a propagandişti­ lative — arăta tovarăşul am consemnat şi din par­ sămînţării culturilor duble. lectiv ce serveşte sub ecu- V
lor. S-a pornit do la ne­ Mircea Miheţ, propagandist tea altor propagandişti. Pînă acum, campania de Dar să nu scăpăm din sonul S i d e r u r g i s t u l A m ţ 20,00 1
cesitatea unei mai accen­ la cercul organizaţiei de Concluzia este una : la I.M. recoltare a orzului s-a de­ vedere adevărata... maga­ reţinut, insă şi angajarea \ 20,20 t
tuate apropieri a tematici­ partid Brădişor. Acestui de­ Barza există preocupări rulat, în general, în con­ zie a cantinei -„Siderurgis- de a pune in continuare i t*
lor de munca practică, dc ziderat i-am subordonat o constante, căutări şi efor­ diţii bune, ea constituind, tui", care esle moderna zilnic pe mesele siderurgiş- 1 20,40 1
(•
sarcinile o a m e n i l o r seamă de activităţi, por­ turi pentru a conferi dez­ într-un fel, o „repetiţie gospodărie-anexă, cu ferma Iilor mincâruri mai bune, ) 21.00 fl
11
lin unitate. In acest nind cu mai buna dotare a baterilor recapitulative va­ generală pentru marea tt
loarea teoretică şi practică bătălie ce urmează să o ai zootehnică model, uni­ mai gustoase, mai ieftine. \ <■
t<
continuare
cerută, că acestea se vor desfăşurăm în griului —pe tate condusă de mai mulţi Prestigiul dobindit nu se ţ G
secerişul
—
ani de inimosul inginer poate întări altfel decît
11
Constructori ai Hunedoarei finaliza în acest an de care sîntem hotărîţi să o Troian Păunescu. Bucurîn- prin ridicarea fui mereu ^ ţ 21,50 1 Ii
22.00
studiu la un nivel calita­
tiv superior. încheiem, de asemenea, în du-se de sprijinul perma­ mai sus ! i n
este un titlu de mîndrie VALENTIN NEAGU perioada optimă şi fără
pierderi.
(Urmare din pag 1) * dox ? Nici vorbă, mai ales,
avîndu-se în vedere terme­
împreună cu ing, Anghe- nul de punere în funcţiu­
DEV.
ina Zanef, şeful biroului ne^ a obiectivului (septem­ dragos
plan al I.A.C.R.S.IT., am brie a.c.) şi mai cu seamă rea nc
analizat actualul stadiu al greutăţile ce se întîmpină NEDO.'
îndeplinirii obiectivelor în asigurarea eu necesarul turcoa; [
nată
prevăzute în planul de in­ de forţă de muncă şi ma­ (Mod oi
vestiţii pe anul 1986. Po­ teriale. din iii
ziţiile de plan sînt nume­ Asigurarea unor condiţii 1-11 O
ŞAN!:
roase (61 la sută din to­ optime de desfăşurare a a- ardelcr.
talul lucrărilor de eonstruc- cestor lucrări ţine exclu­ de for
ţii-montaj pe care le exe­ siv de competenţa Ministe­ iembrit
tîmplă
cută întreprinderea repre- rului industriei Metalurgi­ rea); l
zentîndu-le investiţiile). In- ce, constructorul, benefi­ întoarc
tre beneficiari se numără ciarul şi unităţile furni­ CAN:
Centrala industrială side­ zoare de materiale apar- (Luceai
Nea M
rurgică Hunedoara (49,46 ţinînd acestui minister. norul);
'a sută din total investi­ Deocamdată, cu toate că să ne j
ţii), Fabrica de produse re­ nu pot fi ignorate desele toresc)
deva,
fractare Baru, Consiliul analize făcute împreună de rcsc);
popular judeţean, între­ toţi aceşti factori, situaţia sentlnn
prinderea mecanică Aiud. se prezintă — apeiînd la BRAD:
Prin volumul şi valoarea un singur exemplu — cam (Steau;
RABAT
lor, lucrările de investiţii aşa : pentru lucrările de nerul)
de pe platformele siderur­ nt.on
.«‘la.
gice de la Hunedoara şi construcţii-montaj de la .... feţe
Călan concentrează cele bateria nr. 4 este nevoie (Fi acar.
mai multe forţe, practic de 648,6 Icni cabluri elec­ Cuibul
aici regăsindu-se eforturile trice de diferite tipuri. Or, sa de
Toată
conjugate ale celor patru repartiţiei emise la 21 a- — seri
brigăzi hunedorene şi An­ prilie a.c. îi corespund ca Deva, Peisaj urban contemporau. BRAZI
treprizei Călan. Lucrări termene de livrare trimes­ Magcla*
man —
prioritare în Combinatul trele II—IV, deci şi luna de cui
siderurgic Hunedoara sînt decembrie 1986. In aceste Mi ha ii,
cele de modernizare a fur­ condiţii, chiar fără să luăm Ac pentru fiecare cojoc (Mureş
nalului - nr. 4 (începute în în calcul timpul necesar montul
mina);
aprilie a.c. şi avînd termen montării acestora, respec­ VALEA CU... I înainte de toate facem nic la C.P.A.D.M. Marti- găseau. Ca „stil dc mim- • do 7ăp
de punere în funcţiune lu­ tarea termenului de pune­ • o prezentare sumară a per- neşti, llie Borza era verifi­ că”, eî ou ales aceeaşi i
na septembrie 1987), ame­ re în funcţiune (repetăm, GUNOAIE l sonajelor, cu principalele cator metrolog la o între­ tehnică, .adică operaţiunile «
najările pentru recupera­ septembrie 1986) este pusă • lor preocupări, iar apoi vă prindere din Alba lulia. Tă-
prin escaladare pe timp de ,
rea resurselor energetice sub semnul întrebării. Romosul este una din ce­ . relatăm cite ceva despre nase Dunca şi Marinei Puş­ noapte pentru a pătrunde
secundare din secţii, mo­ Aşadar, chiar dacă pla­ le mai înfloritoare locali­ faptele lor. Astfel, Dumitru caş sini cunoscuţi cu an­ şi ieşi din incinta întreprin­
dernizarea turnurilor de ră­ nul la lucrările de con­ tăţi rurale din judeţ, iar Toderici, Gheorghe Popa, tecedente penale. V-am fă­ derii. Din martie 1984, pi- 1
cire, precum şi lucrările strucţii-montaj pe cele cinci romoşenii sînt cunoscuţi ca 1 Costică Obreja şi Dorin cut cunoştinţă cu sus-nu- nă in luna ianuarie 1986, • Ponti­
de puneri integrale în luni a fost depăşit la ni­ oameni harnici şi buni gos­ • Lingurar erau muncitori la miţii nu pentru că s-ar li fi schi!
funcţiune la forja grea, velul întreprinderii, faptul podari. Din păcate, efortu­ I Întreprinderea „Vidra" O- făcut remarcaţi prin cine cind s-a pus capăt setei > fl temp
vor căc
secţia de blocuri dolomiti- că aproape în întregime rile edililor comunei şi ma­ • răştie. lovidiu Onişor, Ion ştie ce lapte deosebite de de ciştig fără muncă şi s-a • ie, îns<
ce Zlaşti, fabrica de dor­ acest plus se înregistrează jorităţii locuitorilor de a-şi l Ordace, Nicolae Tutelea, găsit ac pentru fiecare ca- I electric
nuri, instalaţia de tratare la „Victoria" Călan nu are face satul tot mai frumos Niculina Mirza şi Elena Chi- joc, inculpaţii au adus un • dină. I c
avea
în vid a oţelului la O.E — in contextul relevat — sînt zădărnicite dc unii ce­ • crdea nu prea se omorau F O I L E T O N prejudiciu de aproape un .•^ntul
nr. 2. darul să mulţumească. Este tăţeni, care aruncă pe ma­ cu munca, deşi numără în- milion de lei. Acestora li • p?edom
nord, c
Prioritatea priorităţilor o nevoie, o ştiu bine şi cei lurile rîului Romos şl chiar • tre 22—39 de ani. Ei nu au s-au documentat, iar ei au 1 late în
deţine platforma Combina­ implicaţi în realizarea in­ în apă, începînd de lîngă 1 reuşit (de fapt nici nu s-au muncă, ci pentru că s-au recunoscut comiterea a 15 o Tempci
tului siderurgic „Victoria" vestiţiilor, de eforturi mult podul care traversează I străduit - n.n.) să se in- ■„distins", constituiţi in gru­ furturi, 8 infracţiuni dc tăi- | scădere
noapte
Călan. Concret, este vorba mai mari, de preocupări strada principală, pînă în cadreze intr-o activitate u- puri de cile doi-trei, prin nuire, două de favorizare * între l
despre lucrările de con­ intense şi soluţii optime faţa circumscripţiei veteri­ • furturile de piei şi haine de şi două de complicitate la ' maximi
strucţii-montaj dc la bate­ care să ducă la înlăturarea nare, tot felul de reziduri l tilă, aciuindu-se pe unde au blană de la întreprinderea furt • de gra<
riile de cocsificare nr. 3 şi tuturor neajunsurilor, la — paie ce au fost aşter­ 9 putut, prin Orâştie. Viorel '„Vidra" din Orăştie. Acum, fiecărui inculpat, 1 La n
4. Referitor la stadiul de îndeplinirea exemplară, a nute sub animale, coceni, Muntean era şofer la cen­ pe măsura infracţiunilor co- • fi schi)
execuţie, drept convingă­ sarcinilor ce prevăd pune­ obiecte casnice deteriora­ trul de seminţe din aceeaşi In materie de piei, pre­ tempor
toare ar putea părea cele rea în funcţiune la terme­ te, resturi menajere ctc. • localitate, iar Lean Pralea ferinţele far erau diversi­ mise şi in lumina prevede- I semnal ş!
trlce
rilor legale, I se r,croieşte” «
17 148 000 lei depăşire a nele stabilite a acestor o- — transformînd valea în- 1 a fost mecanic la o secţie ficate : de nutrie, de oaie, averse
planului de construcţii- biective importante pentru tr-o groapă eu„. gunoaie. • auto. Anuţa Şerban şi llie de hamsteri şi de foî ce se haina potrivită. Dar, ev/'- | pot ave
montaj pe primele cinci economia naţională. „Con­ Este cazul ca cei în drept, l Damian se puteau mindri mai putea „colecta". La dent, acestea nu vor fi din • ţlal. 1/
modera
luni ale anului. „Ar pu­ structori ai Hunedoarei" adică tovarăşii de la consi­ ţ cu meseria de ospătat! la fel şi în materie de haine blană, aşa cum ar fi pre- | locale
tea" pentru că, dc fapt, a- este un titlu de mîndrie, liul popular comunal, să I C.P.A.D.M. Orăşlie, Petru gaia confecţionate, nu prea ferat cei in cauză. oră d
ccastă cifră nu-1 Incintă dar şi un nume care obli­ intervină cu hotărîre, obli- Drăgan făcea pe depana­ contau mărimile, căci ama­ 1 vest. 1
nici pe constructor şi nici gă la mereu mai mult şi gînd pe vinovaţi să cureţe I torul de obiecte de uz cas- tori care să le cumpere se T. DOEtRtCEANU tcorolo
Vrasg.y
pe beneficiar. Un para­ «nai brne. malurile rîului de gunoaie. • • •