Page 75 - Drumul_socialismului_1986_06
P. 75
95 • DUMINICĂ, 22 IUNIE 1986 Pag. 3
U lp ia T r a ia n a S a r m iz e g e t u s a ( II) Puteau trăi demn • cu cele aproape îs odo
din munca lor tone de cărbune extrase
sarcinilor
suplimentar
de
plan
Cercetările arheologice anul 1495, adună inscripţii cinta oraşului s-a descope lui, de la începutul anu
sectorului
minerii
IV,
întreprinse la cea mai im fn vederea întocmirii unei rit întîmplător un alt mo de la I.M. Lonea, conduşi
IUNIE
portantă localitate a Da culegeri. Meritul deosebit zaic, distrus câţiva ani mai Prin Decizia civilă nr. respectul semenilor. Ei. în de maistrul principal Aurel
ciei romane — Colonia Ul al acestui autor constă în tîrziu, ce înfăţişa scena Ju 305/1986 a Tribunalului ju să, nu s-au rezumat la ve-, Nclepcu, raportează un
iilor pia Traiana Sarmizegetu faptul că, pe baza mate deţean, soţii Savu şi Gheor- niturile realizate pe căi li succes deosebit : îndeplini
rea
termen
înainte
oteca de decăţii lui Paris şi pe re cite. Şi aceasta este în di prevederilor pe de primul se a
„Vl/iuitp- sa — au avut drept scop rialului epigrafic de care gele Priam al Troiei cerînd ghiţă Dinescu, din Petro mestru al -anului 0 Consi
dezvelirea unor construc dispunea, a identificat co lui Ahile corpul lui Hector. şani, au fost obligaţi să rectă legătură fie cu me liul municipal al sindica
ţii monumentale, cunoaş rect satul românesc Grădiş plătească statului suma de seria soţului — lucrător telor Deva a organizat la
a cînte- Cele dinţii săpături la 97 582 lei reprezentind ve gestionar Intr-un magazin
lianţi
de
un
iiesc (co- terea topografiei aşezării şi te cu vechea capitală a de legume-fructe din Pe întreprinderea schimb de expe
interesant
recoltarea unui bogat in Ulpia Traiana le-a efec nituri ilicite. Şi în cazul rienţă pe problematica
ninicai Dacici Traiane. tuat Johann Michael Ack- soţilor Dinescu au fost e- troşani —, fie cu practica creşterii productivităţii
or) ventar de monumente epi- O contribuţie de seamă puizate toate căile de atac rea unor preţuri exagerate muncii. Au participat pre
le unui grafice, sculpturale, nume a adus-o şi cronicarul şi isto ner, care a dezvelit în in a deciziei instanţei de fond. la produsele valorificate şedinţii comitetelor de sin
roase şi variate obiecte teriorul oraşului, în 1823. din gospodăria proprie, fie dicat din întreprinderile
casă a riograful transilvănean Stc- aşa că cei doi vor trebui municipiului, cadre de con
Jeportaj metalice, ceramice cu di un mozaic reprezentînd-o să achite statului suma de şi cu una şi cu cealaltă ducere, specialişti ® Ea re
progra- ferite Utilizări, obiecte ce phanus Zamosius care în- pe zeiţa Vietoria.El publi mai sus. situaţie. Acesta este cel de animarea Spitalului jude
ne permit să ne facem o tr-o lucrare a sa publica ca ulterior şi o serie de Cercetarea -veniturilor a- al doilea element care a- ţean Deva, bolnavii bene
ficiază nu doar de un tra
idee cit mai amplă asupra tă la Padova în 1593 în cumulate de familia Dines trage în mod deosebit a- tament adecvat, ci şl de o
azi (co- vieţii ce s-a desfăşurat în piese şi vestigii arheolo cu s-a extins pe o perioa tenţia în cazul cercetaţi grijă deosebită din partea
îţul Timiş cearcă o reconstituire a gice. lor. personalului medico-sani-
al parti- cei 165 de ani (106—271 dă de 7 ani de la 1 ianua- tar, pentru care pacienţii
e.n.) de existenţă înflori începînd cu anul 1921, au numai cuvinte de lau
omăniei toare a Ulpiei Traiana şi vestigiile romane de la dă. Medicii Elena Nadă,
>e pe ma- a Daciei în general. Gheorghe Albu, Gheorghe
î ţârii pc Monumente Sarmizegetusa au fost pu Acumularea de venituri ilicite — o activitate, Boehiş, Dănuţ Neagu şi O-
a. Emi- Cunoaşterea vestigiilor timpiu Dumitru sînt întot
izată în marii Metropole se dato se sub ocrotirea Comisiu- adesea, vecină cu infracţiunea deauna aproape de bolnavii
cu Consi- ale culturii dacice nii Monumentelor Istorice, pe care îi îngrijesc cu
i şi Edu- rează anilor 1881—1893, multă dăruire ® Prima a-
rialiste şi cînd, imediat, după înte şi romane pe teritoriul secţia pentru Transilvania. soclaţic a micilor locatari
de cultu- Sub egida acestei institu din oraşul Haţeg (preşe
aţle so- meierea la Deva a Socie judeţului Hunedoara rie 1972 la 31 decembrie în legătură cu valorifi dinte Adrian Bîrlea) îşi c-
judeţulul tăţii de istorie şi arheolo ţii din 1924 pornesc prime 1978. în 7 ani, din retribu carea produselor obţinute xcrcltă cu răspundere ro
gie a comitatului Hune le cercetări ştiinţifice sub ţia soţului şi din munca în gospodăria proprie — lul încredinţat : acela de
ic. „Un efectuare şi menţinere a
... surpri- doara s-au efectuat prime conducerea lui Constantin proprie, cuplul a acumu aceasta conţine un aspect curăţeniei în jurul blocu
le săpături arheologice sis lat venituri legale, ziceau moral. Şi-a construit casă lui P 28 şl de întreţinere a
trecutului Ulpiei Traiane Daicoviciu care au pus în dumnealor, în sumă de pentru care a cumpărat spaţiilor verzi din jur.. E-
tematice. Cu acest prilej xemplul micilor gospodari
progra- pe baza inscripţiilor. lumină o serie de edificii : 464163 lei, bunurile acu materiale de la fondul
au fost dezvelite : templul din Haţeg ar trebui urmat
în 1726 Aloysius Ferdi- Palatul Augustalilor, forul, mulate ridieîndu-se la va pieţei Ia preţuri stabilite de toţi copiii oraşului ş*
zeului Mithras, al zeilor amfiteatrul, Mausoleul Au- loarea de peste 263 000 lei, de stat în conformitate cu nu numai de cei de aici fi
recunoscători
Sîntem
irNIE paLmytieni, thermae-le, am narul Marsigli este primul reliilor. Villa rustica. Un constînd în principal din politica noastră de preţuri, 0 •râtorilor de la panificaţie lu-
fiteatrul, templul zeiţei Ne- care întocmeşte un plan al casă în suprafaţă de 160 care ţine seama de nivelul
nico-ştiin- mesis, parte din ele ne oraşului în urma observa deosebit aport la cercetă mp în comuna natală, Băl- veniturilor şi de trebuin
ţiilor făcute asupra terenu rile întreprinse în această
mai fiind, însă, vizibile as ceşti, autoturism Dacia şi ţele cetăţeanului. Produse
Icloric lui, localizînd corect o sc perioadă (1924—1937) l-a a- altele. Acumulări de bu
tăzi. le proprii le-a desfăcut în | E C R A N
eton : Interesul pentru edificii rie de construcţii prirftrc vut şi Oetavian Floca — nuri în ritm mediu de să pe piaţa producătorilor
tlmului'* care şi amfiteatrul. Impor directorul muzeului devean. 3 000 lei pe lună într-o fa individuali la preţuri mult i------------------
•oducţle a le Sarmizegetusci şi mai milie în care există o sin mai mari dccît cele de
din H. !>. ales faţă de piesele epi- tantă a fost şi contribuţia Cercetările pe scară largă gură retribuţie şi care se
grafiee şi arhitectonice este maiorului S.J. Iîohenhau- au fost reluate la Ulpia compune din 5 membri. mercurial.. De altfel, ceea J din municipiul Deva pen- noap
ce i s-a luat în considerare
că
aprovizionează
tru
\
progra- cunoscut din secolul al sen, care, într-o monografie Traiana în anul 1973, de Este posibil ? Este, dar nu ca venit licit, realizat pe a- tea magazinele, dar nu sîn-
fim
XV-îca. publicată la VTena în 1773, un colectiv condus de Ha- pe căi legale, ceea ce a ceastă cale s-a evaluat la tem de acord să noaptea tre de
ziţi
două
la
Istoricul italian Antoni- prezenta planul oraşului şi.-» drian Daicoviciu. Rezulta atras cercetarea de către nivelul preţurilor legale de gălăgia acestora, nu de al
dacă
tre
us BonfiniUs semnalează o serie de monumente ar tele au constat în dezveli comisie a provenienţei ve mercurial şi nu la cel al ta, dar chiar putem ne cumpă
zesc
ei,
nu
cîteva epigrafe ajunse, în hitectonice şi epigrafice. In rea mal multor edificii sa niturilor respectivei familii. preţurilor practicate în rea ra atunci pîinea, magazi
o-
0
elemente atrag în
Două
acea vreme, la Bucla, la acelaşi an, la Sarmizege cre şi profane vizibile as mod deosebit atenţia în a- litate. nele fiind închise — In Sime-
ceferiştilor
ra.şul
curtea regelui Matei Cor- tusa, a fost descoperit în tăzi din antica capitală a Am spus că S.D. ges ria — a sporit numărul fa
rea multa cest caz. Familia lui Savu tiona un magazin de legu miliilor, de la începutul si
); vinul. Cel care studiază tâmplător un mozaic ce a Daciei romane. me-fructe. A realiza veni nului, cu 51. Cea mal ţi
rta); ■ itJ- Dinescu nu era o familie nură familie este a meca
icrul de vestigiile romane din. ca fost prezentat împăratului de risipitori, în sarcina lor turi ilicite dintr-o astfel de nicului de locomotivă Lu
•n A); So- pitala Daciei romane este losif al II-lea cu prilejul ADRIANA RUSU, nereţinindu-se traiul „pe îndeletnicire nu presupune cian Pârău cu Manuela
lacului 2lu.su, lucrătoare In revi
; Noi, cei însă clericul Ioannes Me- vizitei sale în Transilvania, arheolog, Muzeul judeţean picior mare". Cheltuielile decît un singur adevăr, de zia de vagoane. Lo dorim
— seriile curente şi cele de întreţi vreme ce gestiunii nu i fericire ! O Tn secţiile pre
PETRO- zerzius care, începînd cu în 1823. la nord de in Hunedoara-Deva nere reprezintă, în cazul fabricate şl panouri mari
aurul şi s-au produs daune. Acest din cadrul întreprinderii de
i«); Pilot lor, circa 500 lei pe mem adevăr este înşelarea cum materiale de construcţii
u (7 So bru de familie pe lună, pe Deva au fost puse, recent,
nii sc în- părătorilor. Neprins cu în în funcţiune două instala
mic (Uni- « Proiecţii de filme. toată perioada cercetată. şelăciunea, cel ce o face
Cobra se raf, solişti vocali de mu Venituri destul de mari au ţii de dozare automată a
■al); VUL- Începînd de mîine, la li zică populară şi uşoară realizează venituri ilicite. plastifianţilor. Proiectate şi
le mării nele cinematografe din din Căinel, Păuliş, Băla- obţinut cei doi soţi mun Nepedepsit, însă, după cum executate în întreprindere,
LO NEA : se vede, nu rămîne I Pen noile Instalaţii dau rezul
irdar (Mi- judeţ va rula un ciclu de ta, Chişcădaga, Fornădia, cind pămîntul pe care-1 au tate foarte bune. în urma
:,A: sper filme cu caracter instruc Şoimuş. A fost organiza în comuna Bălce.şti din ju tru că legile noastre sînt^ utilizării lor obţinîndu-SC
;n (Munci- tiv privind pregătirea tă o izbutită expoziţie de elaborate în strînsă legă însemnate economii de ci
ASA: Un- populaţiei pentru apăra mele iubirii de patrie" deţul Vilcea, valorificând ment şi o calitate supe
(Muncito- (10—13 iulie) ; „Unirea" creaţie populară. tură cu etica muicii în so rioară a betonului utilizat
MI: vară rea patriei. Proiecţiile mierea şi ceara de albine, cialism, cu normele echită pentru fabricarea panouri
(Retezat) ; dau glas dragostei ne Petroşani: „Burniţa" (26— • întîlnirc literară. E- precum şi strugurii. Puteau, lor destinate construcţiilor
Ic iarnă ţărmurite pentru pămîn- 29 iunie), „Săgeata" (10— ţii socialiste. do locuinţe 0 Un fapt nu
) î CU- 13 iulie), „Norul" (17—20 levi şi cadre didactice de deci, trăi demn din munca lipsit de importanţă : doi
ca să (Mi- tul scump al ţării, pen la Liceul pedagogic Deva lor, ceea ce le-ar fi atras ION CIOCLEI dintre cei mai buni 10 pes
A Ş T I IC : tru cuceririle istorice ale iulie) ; „Dacia" Haţeg : s-au întîlnlt cu prof. li cari din ţară — membri ai
besc anilor socialismului. Fil „Norul" (10—13 iulie), lotului republican de pes
î a. ul- „ B u r n i ţ a " (17 iulie), ni v. I.G. Tohăneanu, de cuit sportiv staţionar —
t i Ic i—II mele rulează după urmă la Universitatea Timişoa sînt din municipiul Hune
\G1U-BAI: torul program : „Patria" „Săgeata" (24—27 iulie ra, într-o dezbatere cu te doara. Ei se numesc Glicor-
Irclor (Ca Deva : „Norul" (23—25 iu a.c.). glie Buzea şi Firicel Susan
ii A TEC : ma „Comentarii stilistice „Crîmpei de cîntec românesc" 0 Banalul piaptăn mic a
îte a mea nie), realizat de Cineclu- a unor texte ale poetului dispărut subit, dc mai mul
(Dacia) : bul tineretului Deva în • Ştafeta culturală Mihai Eminescu". întîlni- tă vreme, din magazinele
ser ea lui „Căutătorii de comori". La Haţeg a avut loc ieri care s-au bucurat de un municipiului Deva. Comer
N: Super- colaborare cu Televiziu Căminul cultural din rea, organizată de cate concursul soliştilor vocali deosebit succes din partea ţul nu are nimic de spus ?
I-1I (Casa nea Română, „în numele' dra de limba şi literatu de muzică populară. „Crîm publicului. Concursul a 0 Scrumiere pline, feţe de
SI MERI A: iubirii de patrie" (30 iu Şoimuş a găzduit faza pe pei de cîntec românesc", fost precedat de o paradă masă „pictate", lipsă de
de circ comună a Ştafetei cultu ra română 'şi biblioteca preocupare faţă de starea
Detaşa- nie—2 iulie), „Burniţa" rale „Căutătorii de co liceului, s-a înscris în şi programat în cadrul Săp- a modei cu care prilej au
a
rdia" (Eu- (10—13 iulie) ; „Modern" rul manifestărilor care au tămînii cultural-cducative fost prezentate cele mai re de curăţenie servicii... grupurilor
sanitare
în
şi
a-
\RT: Aripi mori". Au participat for „Haţeg — prag de plămă celaşi ton. Sînt, deocam
nerul). Hunedoara: „Săgeata" maţiile de montaj literar- comemorat, în acest iu cente modele realizate de dată, caracteristicile baru
(23—25 iunie), „Norul" muzical, brigadă artisti nie, 97 de ani de la moar dire a istoriei româneşti". cooperativele meşteşugă- lui de zi (etaj) al restau
(30 iunie—2 iulie) „în nu că. grup vocal, folk, ta tea marelui poet român. Au evoluat 17 concurenţi rantului „Bachus" din De
din judeţele Iaşi, Bihor, . reşti „Haţegana" şi „Rete va 0 In scopul îmbună
Dolj, Olt, Cluj, Hunedoara zatul" din localitate. tăţirii activităţii de asis
tenţă medicală, în Lupenl,
pe Aleea castanilor, a fost
dată în funcţiune circum
vremea va scripţia sanitară urbană
\ Cerul va Alcoolismul poate fi de memoriei, spiritului de ini
; os şi local nr. 4. Noua unitate func
se de ploa- finit ca o stare de intoxi Alcoolul — duşmanul sănătăţii (I) ţiativă, puterii de concen ţionează pe două schim
descărcări caţie periodică sau croni trare, halucinaţii, confuzie buri, este dotată cu apa
>lat grin- că, produsă de ingestia re mintală, pot apare .modifi ratură medicală adecvată
^erselc vor nele care abuzează de bău poate face urmărind- influ
torenţial, petată de băuturi alcooli prin solicitare îndelungată cări ale caracterului, com şl încadrată cu cadre de
a mo^rat, ce. S-au purtat discuţii în tură sînt expuse atît la ac enţa asupra consumatoru se încarcă cu grăsime la portamentului social, manii, specialitate 0 In aparta
in VvTst şl jurul problemei dacă al ţiunea etilulcoolului, cît şi lui şi descendenţilor şi re început şi apoi, treptat, se demenţa ; mentul nr. 12, din blocul
iificărl izo- nocivitatea substanţelor în percusiunile social-eeono- întăreşte, se usucă, reali-
averselor. coolismul trebuie sau nu — asupra descendenţilor: 8, etajul i, de pe strada
în uşoară privit ca o boală, unii gă soţitoare : alcool metilic, rnice. zînd „ciroza alcoolică", de alcoolul acţionează, de a- Mărăşti, din Deva, unde
ii melc la sind, alături de marele pu alcooli superiori, aldehide, obicei mortală. în Franţa, setmenea, nefavorabil, prin locuieşte Dorcl Cula va, ma
fi cuprinse acizi, uleiuri esenţiale etc. 85 la sută din totalul ci
grade, iar blic, că ar fi vorba doar faptul că determină apari şinist Ia I.M.C., plouă de
e 21 şi 29 de o abatere morală lega Ca rezultat al consumării SFATUL MEDICULUI rozelor la bărbaţi şi 75 la ţia în gonade a gârneţilor mai mult timp. Locatarul
tă de băutura excesivă. repetate, nivelul alcoole sută la femei se datoresc cu garnituri cromosomiale a s e s i z a t conducerea
Alte controverse au existat miei la care apar primele alcoolismului; patologice. Această nouă G.I.G.C.L. De aici a venit
vremea va
e, cu cerul pe tema dacă este sau nu, manifestări psihice şi neu Tulburările metabolice — aparatul cardiovascu explicaţie merită a fi co o comisie, care a consta
is. Se vor şi în ce doze, un toxic, rologice se ridică pînă la complexe nu lasă neatins lar : scade rezistenţa vas relată cu „copiii de sîmbă- tat, a plecat şi... ploaie s-a
licări elee- aproape dublu şi la adă ales din constaturi 0 In
vor cădea trofină, aliment, medica aproape nici un organ, a- culară (hemoragii), mio- tă seara" ;
oale, care ment. postul acestei obişnuinţe ac parat sau sistem al orga cardoscleroză ; — durata medie de via Petroşani, In parterul blo
icter toren- Alcoolismul compromite ţiunea nocivă a băuturilor nismului i — sistemul nervos: tre- ţă : este cu circa 12 ani cului 1 B, de pe strada Re
ndlnă. Vînt alcoolice se exercită pe ne — aparatul digestiv: publicii, cooperativa meş
Intensificări sănătatea şi capacitatea de murături, polinevi ită; mai scurtă la alcoolici de
40—60 km/ muncă a individului, nu simţite, fără ca persoana gastrita cronică, cu hiper- — tulburări psihice: de cît la abstinenţi. (Va urma). teşugărească „Unirea 1 * P
l şl nord- numai pentru o generaţie, respectivă să-şi dea seama. secreţ'e la început, apoi primarea activităţii nervoa Dr. AUREL AITONEANU, deschis a unitate pentru
:eaţă. (Mc- reparaţii tapiserie.
rviciu Iuliu ci şi pentru descendenţii O descriere succintă a hipoacidă şi anacidă. Fica se superioare, datorită re medic, inspector la
etilicilor. Este, de aseme efectelor negative, consecu tul, laboratorul în care se ducerii mobilităţii procese Direcţia sanitară judeţeană
nea, demonstrat că persoa- tive abuzului de alcool, se arde alcoolul îb organism, lor eorticale cu scăderea Hunedoara-Deva