Page 77 - Drumul_socialismului_1986_06
P. 77
Vizita oficială de prietenie
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA ţ
în fara noastră a tovarăşului
Aristides Maria Pereira
lUCUUl miMDOMA
CEREMONIA ÎNCEPEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
PRIMIRII OFICIALE La Palatul Consiliului, de Cei doi conducători de
Stat au început, luni du- partid şi de stat au expri
La invitaţia tovarăşului pă-amiază, convorbirile o- mat îngrijorarea Româ
Nicolae Ceauşescu, secre ficiale dintre tovarăşul niei şi Republicii Capului
secre
nRnaiu m comitituuii JUDtTtftW huveooara Al tar general al Partidului Nicolae Ceauşescu, Partidului Verde faţă de agravarea
al
tar
internaţionale
situaţiei
general
ca
Comunist Român, preşedin
tele Republicii Socialiste Comunist Român, preşedin urmare a continuării cursei
România, şi a tovarăşei tele Republicii Socialiste înarmărilor, în primul rînd
Elena Ceauşescu, luni, 23 România, şi tovarăşul Aris a celor nucleare, a inten
j iunie, a sosit la Bucureşti tides Maria Pereira, se sificării unor conflicte mi
Anul XXXVIII, nr. 8 896 MARŢI, 24 IUNIE 1986 4 pagini - 50 bani tovarăşul Aristides Maria cretar general al Partidu litare, precum şi datorită
Pereira, secretar general lui African al Independen înrăutăţirii situaţiei econo
al Partidului African al ţei din Capul Verde, pre mice mondiale, care afec
Independentei din Capul şedintele Republicii Capu tează din ce în cc mai
pre
PLENARA COMITETULUI CENTRAL Verde (P.Â.I.C.V.), Capu lui Verde. convorbirilor, mult îndeosebi ţările în
timpul
în
curs do dezvoltare.
Republicii
şedintele
situaţia
lui
la
Rcferindu-se
şi
Aristides
Maria
Pereira
For-
Carlina
tovarăşa
eu Verde, care, împreună tovarăşii Nicolae Ceauşescu din Europa, unde s-au a-
cumulat uriaşe cantităţi de
AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN tes Pereira, efectuează o au procedat la o informa tovarăşul Nicolae Ceauşescu
nucleare,
reciprocă
arme,
îndeosebi
sta
re
privind
vizită oficială de prietenie
actual
dezvoltării
diul
al
în ţara noastră.
Vizita conducătorului economice şi sociale din a evidenţiat necesitatea de
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae tribuţia determinantă a tovarăşului partidului şi statului din cele două ţări, orientările a se acţiona cu toate for
Ceauşescu, secretar general al Partidului Nicolae Ceauşescu la elaborarea şi înfăp Republica Capului Verde şi programele de dezvolta ţele pentru oprirea cursu
Comunist Român, au început, luni, 23 iu tuirea politicii interne şi externe a parti se înscrie ca un moment re în perspectivă. lui periculos al evenimen
nie, lucrările Plenarei C.C. al P.C.R. dului şi statului, la fundamentarea pe ba important în cronica rela Cei doi conducători dc telor spre confruntare şi
La propunerea Comitetului Politic E- ze profund ştiinţifice a strategiei dezvol ţiilor de prietenie, colabo partid şi de stat au exa război, de a se face totul
xccutiv al C.C. al P.C.R., plenara a adop tării intensive a economiei naţionale, la rare şi solidaritate militan minat, totodată, aspecte pentru încetarea experien
tat, în unanimitate, următoarea ordine ridicarea continuă a calităţii vieţii şi mun tă dintre partidele, statele ale dezvoltării relaţiilor e- ţelor nucleare, a amplasă
de zi : cii întregului popor. şi popoarele noastre, ce conomice, schimburilor co rii pe continentul european
1. Programul privind înfăptuirea obiec Participanţii au exprimat totala ade şi-a găsit expresie în spri merciale bilaterale, pre a rachetelor cu rază medie
tivelor stabilite de Congresul al XIII-lea ziune faţă de planurile şi programele do jinul larg şi multilateral cum şi posibilităţile de de acţiune şi eliminarea
al Partidului Comunist Român pentru însemnătate naţională supuse dezbaterii acordat de România socia extindere a cooperării în cî-t mai grabnică a tuturor
dezvoltarea intensivă a economiei naţio plenarei, documente elaborate sub direc listă luptei anticolonialiste, diverse domenii dc activi armelor nucleare, pentru
nale în perioada 1980—1990; ta îndrumare şi cu sprijinul nemijlocit de eliberare naţională a tate. reducerea armamentelor
. 2. Programul cu privire Ia perfecţio al secretarului general al partidului, care, poporului din această ţară. In scopul identificării u- convenţionale şi a chel
narea sistemului de finanţare şi creditare prin prevederile lor, asigură creşterea in Totodată, vizita este o ilus nor noi căi şi mijloace tuielilor militare, pentru
â activităţilor economice şi a normative tensivă, în ritm susţinut, a industriei şi trare a dorinţei comune de pentru adîncirea şi diver crearea unui climat de în
lor economico-financiare; agriculturii, a întregii economii naţionale, a întări în continuare prie sificarea raporturilor din credere şi securitate.
3. Proiectul Planului naţional unic de dezvoltarea puternică a ştiinţei, învăţă- tenia şi cooperarea dintre tre România şi Republica în cadrul convorbirilor,
dezvoltare economico-socială a Republicii mîntului şi culturii, sporirea bunăstării cele două ţări şi popoare, Capului Verde, tovarăşii a fost relevată însemnăta
Socialiste România în cincinalul 1986— materiale şi spirituale a întregului nos în interesul reciproc, al Nicolae Ceauşescu şi Aris tea soluţionării pc calc po
1990 ; tru popor. cauzei păcii, înţelegerii şi tides Pereira au însărcinat litică, prin tratative, a stă
4. Proiectul Planului de dezvoltare a în lumina orientărilor şi indicaţiilor cooperării internaţionale. pe membrii celor două de rilor ele încordare şi con
agriculturii, industriei alimentare, silvi secretarului general al partidului, vorbi Ceremonia primirii ofi legaţii să examineze, în flict, a problemelor liti
culturii şi gospodăririi apelor în perioa torii au analizat, cu exigenţă comunistă, ciale a înaltului oaspete a timpul vizitei, modalităţile gioase dintre state.
da 1986—1990 ; realizările din perioada care a trecut din avut loc pe platoul din fa concrete privind lărgirea Schimbul de ved<5ri o»
acest prim an al actualului cincinal, pre-
5. Raportul cu privire la aplicarea pre zentînd, totodată, măsurile luate pentru ţa Palatului Republicii, în- conlucrării bilaterale în privire la situaţia din A-
vederilor Legii sistematizării teritoriului eliminarea neajunsurilor manifestate şi tr-o atmosferă sărbăto diverse sfere de activitate frica a reliefat importanţa
şi localităţilor urbane şi rurale ; îmbunătăţirea radicală a întregii activi rească. de interes comun. întăririi unităţii şi solida
6. Probleme organizatorice. Numeroşi oameni ai A avut loc, de aseme rităţii ţărilor de pc acest
tăţi. în acest sens, au fost prezentate ac
La lucrările plenarei participă, ca in ţiunile întreprinse pentru realizarea rit muncii au făcut tovarăşi- nea, un schimb de păreri continent pentru rezolva-
vitaţi, cadre cu munci de conducere în mică, integrală, a planului, a producţiei în legătură cu evoluţia si
aparatul de partid şi de stat cajrc nu destinate exportului, în condiţii de cali (Continuare în pag. a 4-a) tuaţiei internaţionale. (Continuare în pag. o 4-a)
sînt membri ai C.C. al P.C.R. tate şi eficienţă ridicate, pentru obţinerea TT/T1 «ŞTr*.' I casisai tzrrzz uhot»
în deschiderea lucrărilor plenarei, unor rezultate superioare în industrie,
agricultură, investiţii, în toate domeniile,
tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, se pentru creşterea mai accentuată a pro
cretar general al Partidului Comunist ductivităţii, pentru reducerea continuă a
Român, a roslit o amplă cuvînîare. consumurilor materiale şi energetice,
Cuvîntarea secretarului general al pentru întărirea disciplinei şi a spiritului
partidului a fost urmărită cu deosebită de răspundere în fiecare unitate şi la fie
atenţie şi viu interes, cu deplină satisfac care loc de muncă, pentru perfecţionarea
ţie şi unanimă aprobare, fiind subliniată, pregătirii profesionale a personalului
în repetate rînduri, cu puternice aplau muncitor.
ze. Participanţii Ia plenară au dat ex în cadrul dezbaterilor, au fost subli
presie înaltei aprecieri faţă de acest do niate preocupările privind aplicarea nou
cument programatic, care, pe baza unei lui mecanism cconomico-financiar, a prin
analize cuprinzătoare şi aprofundate, sta cipiilor autoconducerii şi autogestiunii,
bileşte, cu clarviziune şi cutezanţă revo perfecţionarea democraţiei noastre mun
luţionară, căile şi direcţiile de acţiune citoreşti, revoluţionare.
pentru realizarea în cele mai bune con Au fost dezbătute, de asemenea, as
diţii a marilor obiective de dezvoltare pecte privind îmbunătăţirea stilului şi me
economico-socială a României în actua todelor de muncă ale organelor şi organi
lul cincinal şi în perspectivă. zaţiilor de partid, creşterea rolului lor în
conducerea întregii activităţi, în rezolva
S-a trecut, apoi. Ia dezbaterea în plen rea operativă a tuturor problemelor pe
a problemelor înscrise pe ordinea de zi.
Au luat cuvîntul tovarăşii Marin Enache, care le ridică îndeplinirea exemplară a
Pavel Aron, Mihai Marina, Vasile Băr- planului, dezvoltarea multilaterală a ţării.
bulcscu, Ion Pavel, Alexandru Nccula, Cei care au luat cuvîntul au exprimat
Ştefan Rab. adeziunea deplină Ia politica externă a
partidului şi statului nostru relevând ma
In cursul după-amiezii, plenara şi-a rea însemnătate a acţiunilor şi iniţiati
desfăşurat lucrările în cadrul Comisiei velor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, con
pentru probleme de industrie, agricultu sacrate înfăptuirii dezarmării şi păcii,
I.M.M.IÎ. Simerin. In atelierul de
. parat tampoane, numeroase repere sînt rocu-
ră, investiţii-construcţii, transporturi, ex realizării unei lumi fără arme şi fără perate, recondiţionate şi refolosite Una dintre formaţiile fruntaşe, condusă de Ioan
port şi circulaţia mărfurilor, Comisiei războaie, soluţionării constructive a pro Savu şi maistrul Ionel Gherman tocmai ■ lucra la repararea unui nou Iot de tampon-
pentru problemele muncii organizatorice blemelor complexe ce confruntă omeni ne pentru vagoanele de marfă.
şi de cadre, Comisiei pentru problemele rea.
muncii politico-educativc şi ale relaţiilor Insuşindu-şi întru totul importantele
internaţionale. aprecieri, orientări şi sarcini cuprinse în
Participanţii Ia dezbaterile în plen şi cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
în comisii au subliniat cu satisfacţie şi participanţii au exprimat hotărîrca fer
mîndrie patriotică excepţionala importan mă a comuniştilor, a tuturor oamenilor
ţă a cuvântării rostite de tovarăşul Nicolae muncii, a întregului popor de a acţiona, în
Ceauşescu, care reprezintă pentru toţi oa strînsă unitate, în jurul pax-tidului, al se
menii muncii, pentru întregul popor un cretarului său general, pentru transpune do plan — lice - • în valoare de peste
însufleţitor şi mobilizator program de ac rea lor în viaţă, pentru înfăptuirea nea două milioane lei, depă
ţiune, stimulînd energiile şi forţele crea bătută a istoricelor liotărîri ale Congre şirea productivităţii muncii
toare ale naţiunii noastre în vederea rea sului al XIII-lea al P.C'.R., a Programu urmăriţi si realizaţi ritmic in medie cu 3 000 lei pe
lizării, în cele mai bune condiţii, a hotă- lui de edificare a societăţii socialiste mul lucrător.
rîrilor Congresului al XIII-lea al Parti tilateral dezvoltate şi înaintare a Româ Dintre colectivele între bune rezultate, dc la în împreună cu şeful sec
dului Comunist Român. niei spre comunism. prinderii de prelucrare a ceputul anului, le-a obţi ţiei — tînăr energic, com
în mod unanim, a fost relevată con Lucrările plenarei continuă. lemnului Deva, cele mai nut cel al Secţiei de mo petent, bun organizator al
bilă Haţeg, condus de producţiei — om trecut
subinginerul Lazăr Avram, zilele trecute prin atelie
în cifre sintetice, bilanţul rele unităţii, i-am văzut
Ritmuri intense la pregătirea terenului şi ia semănatul culturilor duble! activităţii productive în pe oameni la lucru, am stat
cele cinci luni din primul
de vorbă cu unii dini
an al noului cincinal în ci. „Cu sprijinul corn''
Atit loan Necşa, prima nei! cum sînt Cornel Beca, scrie depăşiri de 7,4 mi
rul comunei Geoagiu, cit Nicolae Mărgineanu, Ioan lioane lei la producţia glo cerii întreprinderii şi p -;-
şi Virgil Tudan, directo CĂMRA^IA AGRICOlĂ DE VARĂ Mihuilă , Cornel Moga, tr-o bună colaborare n
rul S.M.A. din aceeaşi lo Traian Rînzar, Petru şi bală, 3,3 milioane lei la furnizorii de materii pi I
calitate — pe care i-am respectivă — s-au declarat Ioan Buda, Constantin Că- producţia marfă, 2,2 mi şi materiale, cu benefl'
întîlnit duminică diminea mulţumiţi de modul în C.U.A.S.C. Geoagiu. Me ta, Cornel Dragotă, Glieor- lioane lei la producţia fi
ţa la secţia de mecaniza rită subliniate, cu această MIRCEA LEPÂDATU zică dc mobilă, livrări sxi- DUMITRU GHEONEA
re, punînd la punct pla care s-a derulat secerişul ocazie, hărnicia şi dăruirea plimentare de produse la
nul de acţiune pentru ziua orzului în unităţile din în muncă a unor combi (Continuare în pag. o 2-a) export — confecţii meta,- (Continuare în pag. o î