Page 78 - Drumul_socialismului_1986_06
P. 78
"ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULU
Puternică angajare, eforturi permanente Activitate politico-ideologică susţinută
pentru punerea în valoare a noi resurse pentru formarea şi afirmarea conştiinţei
20,(
de materii prime şi substanţe minerale utiie socialiste revoluţionare 20,:
20,)
Mobilizaţi de vibran zultatele obţinute în pro raschiv. Ei au executat, Pornind dc la orientările tru cadrele de conducere. caţie politică organizează
tele chemări cuprinse ducţie". recent, Ln cadrul grupei şi sarcinile formulate de Sistemul învăţămîntului periodic Ziua secretarului
în m a g i s t r a l a cu- L-am însoţit pe şeful de geologice Strei — Ghelari seei'etarul general al parti politico-ideologic din acest adjunct cu propaganda, a- 21,0
vîntare a secretarului ge brigadă la cîteva puncte — Alun, cel mai adînc fo dului, tovarăşul Nicolae an, organizat într-o con naliza concursului gazete
neral al partidului, tova de lucru. Aşa am avut raj cu carotaj continuu, Ceauşescu, în magistrala cepţie unitară, a oferit lor de perete şi propagan
răşul Nicolae Ceauşescu, posibilitatea să-i cunoaş scoţînd la lumină probe de expunere la Plenara C.C. membrilor de partid, ce dei vizuale, consfătuiri cu
la adunarea solemnă con tem pe autorii unor lucrări la 1 430 metri. Şi cei de al P.C.R. din 1—2 iunie lorlalţi oameni ai muncii, difuzorii voluntari de pre 21,5
sacrată aniversării a 65 ce reprezintă adevărate la grupa Lelese deţin un 1982, document adoptat de cadrul optim de dezbatere să, zilele propagandei ju
de ani de la făurirea premiere şi recorduri în record : depăşirea planului Congresul al XlII-lca ca şi aprofundare a documen ridice. Asemenea acţiuni
Partidului Comunist Ro materie de prospectare şi de foraj, pe cele cinci parte integrantă a progra telor programatice ale Con s-au organizat în uzinele 1,
mân, oamenii muncii din explorare geologică. luni din acest an, cu 480 mului ideologic al parti gresului al XHI-lea, a idei; 2, 3 şi 7, în secţiile U.C.C.,
Brigada geologică comple Chiar şi la un termen ml, ceea ce reprezintă mai dului, organele şi organi lor, tezelor şi concepţii furnale, ' oţelăria electrică li
xă Teliuc, din cadrul de doi ani, cît au avut bine de jumătate din plu zaţiile de partid din sec lor tovarăşului Nicolae nr. 1, laminorul de 800,
întreprinderii de prospec planificat cei ce muncesc sul obţinut de întreaga ţiile şi uzinele Combinatu Ceauşescu, a hotărîrilor şi serviciul tehnic şi Centrul 13
ţiuni si explorări geologi în grupa geologică Vadu brigadă la acest gen de lui siderurgic Hunedoara măsurilor adoptate de ple de cereetare-proicctare ş.a. dio
ce Hunedoara—Deva, îşi Dobrii, pentru executarea lucrări. Maistrul Alexan şi-au îmbunătăţit continuu narele C.C. al P.C.R. şi de Cu toate rezultatele bu ★ 1
sporesc permanent efortu unui puţ do explorare dru Raţiu nu a omis să- stilul şi metodele de mun consfătuirile de lucru or ne obţinute, în organizarea Ke<
fap
rile în vederea descoperi încheiere u ° 'onă mai munp’p condo- că în conducerea activită ganizate la nivel central, şi desfăşurarea activităţii râ.şi
rii şi punerii cit mai ra ţii politico-educative. Prin cunoaşterea temeinică a o- politico-ideologice şi cultu- la
pide în valoare a bogăţii Patriei —■ cît mai cipalele acţiuni întreprin biectivelor privind dezvol ral-cducative se manifestă 7.00
Azi.
lor aflate în subsolul mun se, cuprinzînd şi activita tarea economico-socială a unele -neajunsuri. Unele a- pre
ţilor Poiana Ruscăi. tea organizaţiilor de masă, ţării în perioada 1986—1990 dunări generale de partid Iutii
$tir
„Obiectivul principal ai multe minereuri! sînt orientate în -direcţia şi a orientărilor de bază şi U.T.C.. precum şi ale asci
activităţii noastre — pre dezvoltării profilului mo pînă în anul 2000, a sarci unor grupe s i n d i c a l e Ictîi
ciza ing. Cornel Milea, şe devreme a acestei lucrăn rilor lin echipele concluse ral al siderurgiştilor, antre nilor ce revin din aceste (schimburile A de la lami cro
ful brigăzii — este de a prezintă o importanţă deo de Ion Moţ, Ilic Roba. nării lor active la înfăp documente combinatului norul de sârma nr. 1 şi fur Int«
pop
efectua cercetarea geolo sebită. Destinat cercetării Sabin Cosma. tuirea sarcinilor economice. bunedorean. nale nr. 2) sînt insuficient tatc
gică a perimetrului Poiana în extindere pe adîneime a Marcel Cenghia. adjunct în şedinţele de birou Biroul comitetului de pregătite, cu materiale dc Vtir
Ruscăi, în scopul indenti- zăcămîntului de fier cu al şefului de brigadă. E- ale comitetelor şi în adu partid din combinat, co slabă calitate, iar măsurile rad
ficării de noi rezerve de încă trei orizonturi mi mil Florea, ’ Cristina Ric- nările generale ale organi mitetele de partid din u- adoptate sînt sumare, ceea cele
lor
minereuri de fier, nefe niere, puţul de la Vadu ker, Ceciiia Szentesy, Fla- zaţiilor de bază se anali zine şi secţii şi birourile ce nu creează o bună ba ştir
roase, roci utile şi orna Dobrii va permite, dato viu Nan deţin şi ei un re zează cu regularitate con organizaţiilor de bază au ză de dezbatere. O slabă viat
mentale. Sîntom peste rită avansului cîstigiit, da cord : alcătuiesc cel mai ţinutul şi eficienţa invă- aşezat mai temeinic la ba desfăşurare s-a constatat ra
la
400 de oameni — sondori, rea mai devreme In exploa tînăr colectiv de geologi ţămintului politico-ideolo za întregii activităţi poli şi în uncie cercuri ale în J5,o
mineri, geologi, lăcătuşi tare a rezervelor de aici din întreprindere. Cu atît gic, propagandei vizuale, tico-ideologice mobilizarea văţămîntului de partid de tv.
iar aria pe care ne desfă şi, implicit, creşterea can mai lăudabil locul pe care activităţii matcrialist-.şti- activă a colectivului pen la secţiile furnale, O.S.M. pur
„Ci
şurăm activitatea este tităţilor de minereuri de şi l-au cîştigat în cadrul inţifice, creaţiei tehnico- tru îndeplinirea planului 11, laminorul de sîrmâ nr. Hat
foarte întinsă: Vadu Do- fier destinate sidei urgiei brigăzii — ac-ela de coau ştiinţifice de masă, precum la producţia fizică şi la in I, valorificarea zgurei, ter- ale
brii, Dealu Munteanu (Ia hunedorene. Ing. Nicolae tori la succesele obţinute şi a muncii cultural-artis- dicatorii de eficienţă, pro motehnică, dolomită, blu- mu
leti
zuri), Valea Fierului. Strei Bogdan, şeful grupei, a .de întregul colectiv Deci tice. movarea tehnologiilor mo ming. Vinovaţi pentru su dioj
— Glielari — Alun, Boita - ţinut să remarce printre şi la' plusurile de 923 ml Putem aprecia că măsu derne şi perfecţionarea ce perficialitatea cu care s-au Sol
Haţeg, Lei esc. Facem autorii acestui succes pe lucrări de foraj, 62 ml ga rile adoptate permanent, lor existente, îndeosebi în dezbătut temele sînt şi pro rea
ţior
parte dintr-o întreprindere minerii din formaţia con lerii, 17 ml puţuri de cer controalele efectuate în oţelării şi laminoare, op pagandiştii, între care Do nb*
care de ani de zile se află dusă de maistrul specia cetare. 253 ml probe. 314 organizaţiile de partid au timizarea consumurilor şi rin Pleşa, Teodor Lupu, i
între animatoarele între list Nicolae Nicola. din mc şanţuri. Sînt rezultate determinat îmbunătăţirea recuperarea resurselor re- Constantin Onase, Angela \
dio
cerii socialiste pe ramură «are demonstrează concret organizării si calităţii acti folosibile, asimilarea unoi David, Ioan Crişan. Miiiai I».
şi, în acest context, sîn- rîndul cărora îi amintim eficienţa îmbinării tinere vităţii politico-ideologice şi mărci noi de oţeluri şi ti- Diaconu, Gheorghc Nistor, 20.0
tem conştienţi de respon pe Nicolae Bratu. Fran- ţii eu experienţa, la care cultural-educative, ceea ce podimensiuni de laminate Scarlat Cabină, Vălean Mei
a influenţat pozitiv efortul
mă
sabilităţile ce le avem în cisc Noghi. Ghcorghe Che- se adaugă hotărîren tu în strînsă legătură cu a- Toma şi alţii. " tia
creşterea contribuţiei noas c-ctv. Nicolae Ardelean. turor de o munci mai colectivelor din uzine şi ceste imperative au fost or De asemenea, deşi p'(£ oră
tre la consolidarea presti Cu mîndrie ne-a vorbit bine pentru punerea în secţii la realizarea planu ganizate dezbateri, schim paganda vizuală a fost 23.1
giului de care se bucură maistrul specialist in fo valoare i resurselor mine lui de producţie. buri de experienţă, îqtîl- împrospătată, în unele sec 23.3
ştir
l.P.E.G. Hunedoara — De raj Dumitru Popescu des rale utile existente în n- Un loc important în niri alo cadrelor din con ţii (O.S.M. II, furnale I şi
şi
afirmarea
va. Iar această contribu pre ..premiera" ce apar eeastă zonă dezvoltarea a conştiinţei noi. ducerea combinatului cu II, strungăria de cilindri,
practică
ţie se exprimă în modul ţine oamenilor din forma absolvenţii şcolilor profe secţia de dolomită Zlaşti),
■■el mai elocvent prin re ţia maistrului Zamfir Pa MIRCEA DIACONU socialiste a omenilor mun
cii îl constituie învăţămîn- sionale şi liceelor indus acţiunea a întîrziat mult.
tul politico-ideologic. în triale. consfătuiri cu in Pe de altă parte, ea nu
dul său. Crăciun Damian cele 572 cercuri şi cursu: i ventatorii şi inovatorii, este ţinută la zi. I)
a însămânţat porumbul în organizate în acest an de toate contribuind la valo Analizînd ampla activi şi .
CAMPANIA AGRICOLĂ 08 VARĂ cultură dublă pe 25 de ha. studii) pe linie de partid, rificarea experienţei pozi tate politico-ideologică, co lilH
-"S . S z , v .... V s ?, •••■ >, ‘ z > Vx, sindicat şi U.T.C. au fost tive, stimularea iniţiativei DO.
mitetul de partid a adop
La C.ATP Cigmău balo- cuprinşi 19 054 oameni ai şi răspunderii în muncă, tat măsuri care să determi (Mc
den
Ritmuri intense ia pregătirea terenului latul şi eliberatul terenu muncii. De asemenea, un promovarea noului în sec ne perfecţionarea întregi) .şi <
lui de paie îl efectua me
număr dc 118 secretari şi toarele vitale ale combi munci. le
canizatorul Avram Dnn- natului. tort
(Urmare din pag. 1) suprafaţa prevăzută. în ur secretari adjuncţi, propa Cas
ma lor, pregăteau patul dea, iar cu plugurile în gandişti, şefi de secţii, alţi Pentru generalizarea ex VASILE DRAGOMIR, PE'J
glie Paraschiv de la sec germinativ pentru insu- brazdă se aflau Gheorghc tovarăşi din rezerva do ca perienţei bune în munca secretar adjunct cu ele
Hac
ţiile din Geo'igiu şi Vai- mînţări meeanizatoi ii Au Ghirca şi Emil Oneţ. Ei dre urmează cursurile Uni politică de masă, comite problemele de propagandă Con
argi
dei, Nicolae Stanc-iu şi rel Bucur şi Emil Ganea. au pregătit patul germi versităţii politice şi de con tele de partid, de sindicat al comitetului de partid l’Ef'
Viorel Ştiop, de la Cig- Pîna duminică ei au arat nativ pe 14 nectare. ducere, cursul special pen şi U.T.C., consiliul de edu din C.S. Hunedoara VI”
mău, Petru Cosmoi. Vasile şi discuit peste 20 de ha. ti
Macoviciuc şi Ion Cristea iar ioan Jurj a insăniin- N.
lat orzul în amestec cu dov
de la Romos, mulţi alţii SA ;
care în aceste zile şi-au floarea-soareiui ■— preciza Toţi indicatorii de plan - urmăriţi gost
făcut cu răspundere dato-, Mire ea Pătrînjan, inginerul 1UC.
„Mii
■ia. şef al cooperative'), aflat în Şi
cîrnp, împreună cu meca (Urmare din pag. 1) plărie. In ultima vreme de inginera Mihaela Ilonn- tul general al partidului, drag
Acum, în majoritatea u- O HA
îităţilor se acţionează la nizatorul — pe o suprafa parcă s-au mai şi stabili ţă, produsele realizate de t o v a r ă ş u l Nicolae tii c
ţă de 15 ha. rii produselor noastre, prin zat pe ateliere şi locuri dc el întrunind în cea mai Ceauşescu, ineît să ne
'liberatul terenului de mobilizarea exemplară în muncă". „Este, credem mare* parte sufragiile înal putem îndeplini în mod tria)
Yun
paie, transportul şi pune Pe terenurile C. A. P. OJU
Geoagiu, la balotatul pa producţie a întregului co noi şi urmarea unei coor tei calităţi. Nc-au fost exemplar toate sarcinile
rea lor la adăpost, pregă ielor erau mobilizate anei lectiv — ne spune Lazăr donări autoritare şi respon prezentaţi, intre alţii, de plan — sublinia Aurel ianu
tură
tirea patului germinativ şi prese. Mecanizatorii Ioan Avram - am reuşit să ne sabile din partea comite Constantin Petrescu, Ionel Nopcea, secretarul comi păţii
insămînţarea culturilor du Rusu. Gheorghc Suciu, realizăm ritmic prevederile tului de partid şi condu Danciu, lozefa Bărbescu, tetului de partid al sec 13 HA
ble. La C.A.P. Romos, de losif Ponoran. Aurel Şte de plan la toţi indicatorii, cerii secţiei, a bunei con Ana Lăsconi. ţiei. Lucrătorii de bază ai Pers
(Cas
exemplu. mecanizatorul fan şi Ilie Diaconi) au e- în perioada care a trecut lucrări între ateliere, for Preocupările conducerii atelierului nostru — lu- HI A
Merman Zeii, cu presa do fcctuat lucrarea pe 40 de din an. Am introdus în maţii, muncitori, a com Secţiei de mobilă Haţeg lius Soloi, Iulian Buga- şui)
fără
balotat şi un grup ele coo ha. Din această suprafaţă fabricaţie un nou produs pletat Paraschiva Marcu, sînt orientate stăruitor atît riu, Viorel Clcp, toţi cei
peratori se aflau duminică 30 de ha au fost arate şi — dormitorul „Sorin" —, lalţi — sînt preocupaţi de
solicitat
mult
apreciat
şi
produselor
7
la eliberatul terenului de discuite de mecanizatorii de beneficiari, ca urmare CINCINALUL VIII dezvoltări: intensivă ] diversificarea avînd în
pentru
export,
paie, lucrare caic este în- Pamfil Popa, Emil Pojoni a calităţii sale şi aspectu £; ?ncgfi«a tehnic «TncdiwMtate vedere că toate confecţii
■heiată pe 80 la sută clin a Adrian Cnrăbnn Ln rîn lui plăcut, a preţului con XJ le metalice pe care le-am
venabil dc producţie şi de şef echipă finisaj şi se în direcţia îndeplinirii livrat în anii trecuţi şi de
cumpărare. Executăm, de cretar al organizaţiei de ritmice şi la cote supe la începutul acestui an.v n pi
bază din atelierul de rioare de calitate a pre
asemenea, cuiere „Deva" unor parteneri externi cu <
de
vederilor
şi canapele „Ţebea", alte tîmplărie. Şi mai este accent pe plan — cu s-au bucurat de apre rar
aprovizionarea
dup,'
obiecte dc mic mobilier, vorba despre modul serios ciere" . se \
mate
precum şi confecţii meta şi ferm în care lucrătorii corespunzătoare cu temei De altfel, după cum re cărl
riale,
organizarea
lice. cu un nivel cores noştri înţeleg să aplice, leva, în încheierea docu dc |
zona
punzător de desfacere". consecvent şi eficient, i- nică a lucrului şi utiliza mentării noastre la Secţia Vînt
rea
raţională
a
dotării
în toate cele trei atelie niţiativa „Eu produc, eu tehnice —, dar şi spre de mobilă Haţeg, şeful mod
re — tîmplărie, tapiţerie, controlez, eu răspund", re dezvoltarea unităţii şi mo acesteia. Lazăr Avram, nord
nlm<
confecţii metalice — am flectată cel mal bine în dernizarea fluxurilor de hotărârea şi angajarea în între
constatat o atmosferă de calitatea produselor pe producţie, spre creşterea tregului colectiv au ca o- cele
realiza
bază
biective
de
lucru propice obţinerii u- care Ic executăm". continua a- productivităţii 27 fi
nor rezultate pozitive. Am reţinut şi numele rea integrală, în condiţii I.a
„Oamenii sînt, în marca unor meseriaşi pricepuţi şi şi eficienţei economice. de calitate şi eficienţă, a gene
sarcinilor de plan, diversi
„Atît în atelierul pe care
rul
lor majoritate, harnici şi conştiincioşi de la tîm îl conduc — confecţii me ficarea gamei sortimentale, vora
conştiincioşi, depun inte plărie : Constantin Balica, talice — d a r şl în celelalte înnoirea şi modernizarea ploa:
res în producţie, îşi înde Marin Ardclcanu, Paulin două ne străduim să produselor şi creşterea cil re
dup;
C.A.P. Koinos. Imediat ce s-a încheiat recoltarea orzu plinesc ritmic sarcinile şi Crai, Gabriela Donat. Mulţi menţinem în permanenţă rat
lui, s-a trecut c u toate forţele la eliberarea terenului, ponderii lor la export, în le, <
arat, discuit şi semâna rea culturilor duble. In imagine, me cîştigă în mod corespun muncitori îşi fac exem Un climat < de muncă an- cheierea primului an al io 1
canizatorul Ioan Jurj, surprins la semănatul porumbului. zător — remarca maistrul plar datoria şi la atelie gajant, revoluţionar, aşa acestui cincinal cu reali nord
Ştofoni Siminic, de la tîm rul de tapiţerie, condus cum ne îndeamnă secreta zări cît mai bune.