Page 82 - Drumul_socialismului_1986_06

ftig. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Sporirea mai accentuată a productivităţii ■ CINCINALUL VIII • DEZVOLTARE INTENSIVA

muncii - permanenţă a activităţii ------- V ............................. -............................ -...................................
VHmmtehm *?Mdutâjaitate
20,0(
20,21
tuturor organizaţiilor de partid Preocuparea principală — reducerea 20,o:

Secretarul comitetului de la nivelul stabilit a pro­ proporţie de 104 la sută. costurilor de producţie 20,4:
partid de la Combinatul ductivităţii muncii. Iar Ea aceasta a contribuit în
siderurgic „Victoria" Că- ceea ce se poate spune care măsură şi reuşita
lan, tovarăşul Ionel Hodo­ cu siguranţă este faptul noastră în omogenizarea în fabricarea cimentului 21,o:
rog, nc spunea că sporirea că, faţă de primele cinci formaţiilor de lucru, prin
tot mai accentuată a pro­ luni ale anului trecut, în care a crescut competenţa — îndeplinirea planului toare de clinchcr, două
ductivităţii muncii repre­ 1986, la Combinatul side­ profesională. De asemenea, la toate sortimentele, in mori de făină, la cuptorul 21,51
zintă unul dintre obiecti­ rurgic „Victoria" Călan in fiecare lună, în aduna­ condiţiile încadrării în I. L. D E V A de var, morile nr. 3 şi 4
vele prioritare ale muncii rodnicia muncii este mult rea generală sînt puşi să consumurile specifice de de ciment, a altor instala­
celor 79 de organizaţii de superioară. Acest lucru se dea socoteală toţi cei care materiale, combustibili şl responsabile ale colectivu­ ţii, s-a recuperat şi refo-
partid din unitate. Şi avea datorează şi felului în care nU-şi îndeplinesc normele energie —* sarcină expresă lui pentru asigurarea func­ losit un însemnat volum
dreptate cînd afirma că unele organizaţii de partid sau încalcă disciplina. Ur­ ţionării corespunzătoare a de piese de schimb şi
s-au realizat paşi impor­ au ştiut să coordoneze ac­ mărirea pînă la finalizare, stabilită la şedinţa Comi­ instalaţiilor, încărcarea lor materiale, care au... cînEă-
li
tanţi în această direcţie, tivitatea cadrelor tehnico- a măsurilor şi creşterea tetului Politic Executiv la capacitate, supraveghe­ rit greu în capitolul chel­ dioj
al C. C. al Fţ.C.R. din
dar că mai sînt încă multe inginereşti. Faptul că la exigenţei faţă de munca rea atentă a întregului flux tuieli, din care am re'ţinut ★ ]
de făcut. Este cu totul secţiile carbofluid şi coc­ fiecărui comunist consti­ 6 iunie a.c. — ne preo­ tehnologic. cîteva poziţii (cifrele sînt ltec
mai
în
cea
cupă
mare
firesc deci ca faţă de' un sificare au fost realizate tuie factori importanţi în măsură — sublinia tovară­ Cu prilejul reparaţiilor pe primele cinci luni ale fapi
răşi
asemenea deziderat comite­ tehnologii de fabricaţie a această direcţie". şul Ioan Groza, contabilul executate la cele două cup- anului). la
tul de partid să-şi pro­ cocsului brichete şi pentru Ion Mihuţ, secretarul co­ 7,30
vist
pună intensificarea partici­ turnătorii numai din căr­ mitetului de partid de la şef al întreprinderii pentru inel
pării organelor şi organiza­ bune indigen, Că au fost secţia mecanică: „Proble­ lianţi Deva. Experienţa a- Plan/normă Realizat ştir
cumulată în fabricarea va­
ţiilor sale la înfăptuirea realizate noi tehnologii de ma numărul unu a celor rului şi a cimentului, preo­ de consum asci
exemplară a sarcinilor. fabricaţie a fontei şi aglo­ 7 organizaţii de bază din cupările colectivului pentru leii:
mai
De fapt, problema im­ meratului, dovedeşte cu secţie a fost creşterea răs­ folosirea intensivă a insta­ Corpuri de măcinare — 0,35 t/1000 t ciment — 0,06 t pre
plicării şi sporirii contri­ prisosinţă că se poate. Un punderii fiecărui comunist laţiilor şi utilajelor, res­ Blindaje — 0,175 t/1000 t ciment — 0,06 t lari
11,0
buţiei organizaţiilor de în materializarea sarcini­ pectarea strictă a tehno­ Covor cauciuc — 0,06 t/1000 t ciment — 0,05 t 11,0
partid în găsirea de noi lor şi a măsurilor stabilite, logiilor de lucru, întărirea Saci export 21,40 buc./t — 21,21 buc./t Eii
căi, forme şi metode de Problemele în mare parte am reuşit disciplinei La toate nive­ Sad intern — 20,40 buc./t. — 20,19 „ zici
de
creştere a productivităţii economice — acest lucru. O reflectă şi lurile ne-au permis să în­ Covor cauciuc — 0,0335 t — 0,0 HI t cor
muncii se regăseşte per­ procentul de 9 la sută cu registrăm, începînc! din Explozivi — 0,261 kg/t -- 0,162 kg/t ra
manent în atenţia comite­ ✓ în atenţia care am depăşit producti­ trimestrul al Il-lea al. anu­ la
15,(
tului de partid. S-a avut organizaţiilor vitatea muncit în primele lui, cînd au existat con­ Se impun două subli­ de făină, s-a ridicat la tv.
în primul riad în vedere cinci luni". diţii de funcţionare co­ nieri. Prima: valoarea peste 300 t/oră, faţă de Ra.
oa însăşi programele de de partid Marin Smarandache, se­ respunzătoare, un adevărat corpurilor de măcinare re­ 275 t/oră planificat, la Citi
mu
lucru să canalizeze atenţia cretarul comitetului dc salt în producţie pe planu­ cuperate şi reintroduse în cuptoarele dc clinchet’ la Bu
şi eforturile comun'ştilor, alt domeniu asupra căruia partid de la turnătoria nr. rile cantităţii de ciment şi mori se ridică de la înce­ 130 t/oră, faţă de 128 t, la Coi
ale tuturor oamenilor mun­ organele şi organizaţiile de 2: „Momentul economic, var fabricate, calităţii şi putul anului la 5,6 milioa­ cuptoarele de var la 14 t/ 17, î
17,1
cii spre promovarea rapidă partid acţionează cu mai o planificare rigurbasâ şi eficienţei economice. ne Ici. A doua : depăşiri oră, faţă dc 11 t cît este ide
a progresului tehnic şi multă stăruinţă este cel analizarea săptămînală a — Vă rugăm să argu­ la normele aprobate s-au stabilit. Cifrele spun ceva. Fiu
tehnologic, perfecţionarea al pregătirii şi perfecţio­ ceea ce s-a făcut, consi­ înregistrat doar la cără­ Nu însă totul. Putem mai 20,<
jur
organizării producţiei şi a nării profesionale. S-a a- derăm că sînt laturile care mentaţi. mizile bazice şi cele de mult. Şi vom demonstra *86
muncii, întărirea ordinii şi au sprijinit în bună mă­ — în luna aprilie, la şamot. prin fapte aceasta. dv.
disciplinei, lărgirea ori­ juns astfel ca la cele 132 sură munca noastră şi care cheltuielile totale la l 000 Inginerul Dorel Sin aci, La I.E. Deva există o ori
W>
cUrsUri organizate să parti­
zontului cunoştinţelor teh- cipe mai bine de jumă­ au făcut ca productivita­ lei producţie marfă s-a şeful secţiei fabricaţie, a atmosferă bună de muncă, *1
nico-ştiinţifice, perfecţio­ tate din personalul mun­ tea muncii pe cinci luni realizat o economie de 51,8 precizat: dorinţă unanimă de a re­ ftrt/
narea pregătirii profesio, citor, inclusiv un impor­ să fie realizată în propor­ lei, iar la cheltuielile ma­ — Oamenii noştri au fost cupera restanţele acumu­ leti
nale etc. Atît pentru co­ tant număr de cadre teh- ţie de 100,3 la sută". teriale de 18,10 lei. Am învăţaţi .să gîndească şi să late în primul trimestru,
mitetul de partid şi orga­ nico-inginereşti. Accentul Cu toate acestea, după recuperat, astfel, o bună acţioneze cît mai economic. de a obţine în mod rit­
nizaţiile de bază, cît şi cum spuneam, la Combina­ parte din depăşirile înre­ Atenţia ne este orientată mic, lună de lună, depă­
se pune pe calitatea pre- gistrate în primele trei
pentru consiliul oamenilor; tul siderurgic „Victoria" ,n în nermanenţă spre reali­ şiri de plan la toţi inţii-
#M; HudBfr^feaşin&t -------- a. . __a_______«. C_______ X .. Vrtnî zarea indicilor intensivi la eatorii, în condiţiile recu­
ţiile de masă şi obşteşti, instalaţii hidraulice, pre­ seamă de probleme care-.şi dicator. în luna mai.ne-am utilaje. în Ultima vreme, cerii continue a costurilor
aceste probleme constituie cum şi pe policalificarea aşteaptă rezolvarea. Ele încadrat în cheltuielile pla­ de producţie şi creşterii i:
obiectul unor analize şi unui însemnat număr de lin şi de felul în care nificate, am obţinut, tot­ acest' indicator care ex­ eficienţei economice. Şi
ttn
dezbateri şi al unor mă­ oameni ai muncii, în stric­ unele organizaţii de partid odată, o creştere însem­ primă sugestiv eficienţa ix:
suri concrete şi responsa­ tă interdependenţă cu ne­ coordonează şi conduc mun­ nată, comparativ cu cele­ muncii noastre, la morile LIVIU BRAICA dci
bilităţi ce ajung pînă la cesităţile şi cerinţele pro­ ca tuturor factorilor spre lalte luni, la producţia de (M
brigăzi de lucru şi locuri ducţiei. creşterea productivităţii ciment. Aceasta, în condi­ Şi
le
de muncă. De asemenea, Şi în ce priveşte întări­ muncii. La secţia a Il-a ţiile executării în avans a tor
s-a avut şi se are în vede­ rea disciplinei au fost do- furnale, la aglomerare, unor reparaţii la utilaje, ca
PE
re sporirea eficienţei învă- bîndite progrese însemnate. carbofluid ş.a. stilul şi me­ conform sarcinilor trasate de
ţăniîntului politico-ideolo- Practic, numărul absenţe­ todele de muncă nu răs­ de conducerea partidului. Ra
gic, a propagandei vizuale, lor nemotivate şi abateri­ pund pe deplin cerinţelor, Situaţia realizării planului Co
generalizarea experienţei lor a scăzut cu mai bine nu conduc la implicarea sortimental pe lunile a- ar/
PE
pozitive, ridicarea nivelu­ de jumătate faţă de pri­ responsabilă a membrilor prilie şi mai se prezintă VU
lui de exigenţă ş> calităţii mele cinci luni ale anului de partid în rezolvarea astfel: la ciment un spor tor
NI-
adunărilor generale şi a trecut. problemelor. de 3 000 tone, iar la var lac
discuţiilor individuale, creş­ Iată şi cîteva păreri pe Fără îndoială, o sporire de 8 300 tone. Depăşirile
terea răspunderii tuturor care le consemnăm, în a exigenţei şi răspunderii de plan de la începutul a- cit-
membrilor activului de ideea de a reda, în esenţă, faţă de propria activitate, cestei luni sînt o garanţie Pn
partid în înfăptuirea sar­ o seamă de experienţe pro­ creşterea competenţei şi sigură că producţiile supli­ CM
Ce
cinilor încredinţate, a com­ prii ale ' unor organizaţii rolului organizaţiilor de mentare amintite voi’ fi tez
bativităţii faţă de lipsuri de partid. Petru Dobrescu, partid ar duce la îmbună­ majorate. (Si
şi indisciplină. tăţirea muncii. Şi, de­ B/
secretar al organizaţiei de Ea baza acestor realizări de
De bună seamă că a- bază formare—turnare, de sigur, în sprijinul acestor trebuie aşezate — arăta n ei
ceste căutări, preocupări şi la turnătoria nr. 3 < „în organizaţii trebuie să vină tovarăşa Viorica Dobocan, bai
cla
modalităţi de acţiune îşi primele 5 luni, la nivelul mai consistent comitetul secretar adjunct cu pro­ Kr
dovedesc eficienţa, valoa­ s e c ţ i e i , productivitatea de partid. bleme orgimizatorice al co­ I.M.M.R. Simcria. Confecţi onorul Nicolae Badea din a- GE
rea practică în realizarea muncii a fost realizată în VALENTIN NEAGU mitetului de partid al în­ telierul piese de schimb confecţionează un nou Iot de coi
cui
plăcute pentru asigurarea podelei la vagoanele do marfă.
treprinderii — preocupările Li!
r.e
Prin volumul şi valoa­ aproape două milioane lei fă.
rea activităţilor ce Le des­ Eforturi stăruitoare pentru valorificarea pe cele cinei luni din a- <C;
făşoară, Fabrica de pro­ cest an. în această secţie IU.
ducţie industrială şi pres­ se mai produc : săpun de a .
res
tări servicii Hunedoara de­ superioară a resurselor materiale locale rufe, praf de curăţat „Cris­ rai
ţine o pondere însemnată în tal" şi se desfăşoară o
producţia întreprinderii ju­ care a cunoscut-o fabrica ţiile metalurgică, de prefa­ tu rnătorul -f or m ator Ma ri a - tare a produselor ornamen­ gamă largă de prestări
deţene de producţie indus­ din Hunedoara este şi fap­ bricate şi chimică, precum na Cervît şi topitorul Otto tale din beton şi diverse servicii pentru populaţie. = 1
trială şi prestări servicii. tul că, faţă de anul 1981, şi în secţiile de mică Oi'osz. Aici, -în atelierele produse mozaicate, pentru Ovidiu Morariu, preşedin­
F.P.I.PjS. Hunedoara a -in­ la finele cincinalului tre­ industrie de la Călan şi de confecţii metalice, ornamentarea zonelor verzi, tele comitetului sindicatu­
trat relativ recent în no­ cut se înregistra o creş­ Haţeg, intrate în compo­ piese de schimb şi pie­ străzilor şi parcurilor. în lui din fabrică, ne-a pre­
menclatorul unităţilor eco­ tere de 44 la sută a pla­ nenţa fabricii Ia mijlocul se turnate din fontă, cadrul aceleiaşi secţii, în zentat — ca pe o elocventă
nomice din municipiu, res­ nului de producţie. anului trecut. produsele obţinute cunosc atelierul de tîmplărie au mărturie a eforturilor ce n
noi
pectiv din amil 1981, cînd Colectivului fabricii îi Pentru F.P.I.P S. Hune­ o continuă diversificare, fost asimilate în fabricaţie se fac aici pentru valorifi­ ml
fosta secţie de prefabrica­ revin, în anii celui de al doara, dezvoltarea intensi­ calitatea confecţiilor meta­ produse de mică serie şi carea superioară a resur­ răi-
mi j
te din beton, din cadrul 8-lea cincinal, sarrini deo­ comandă, precum şi mic selor materiale locale . lat
întreprinderii de materiale sebit de mobilizatoare Sn mobilier de uz casnic şi rezultatele cu care acest plo
de construcţii Deva, a ceea ce priveşte valorifica­ F.P.I.P.S. Hunedoara gospodăresc. Despre toate destoinic colectiv a în­ căi
primit numele ce-1 poartă rea într-o măsură tot mai acestea ne-au vorbit cu cheiat primele cinci luni va
noi
astăzi. Nu a fost doar o mare a resurselor mate­ mîndrie fierarii betonişti ale anului în curs: depă­ ten
schimbare de., firmă. Ală­ riale locale. Desigur, nu vă înseamnă diversificarea lice fiind bine cotată şi Victor Carbel şi Pavel şiri de 1065 000 lei la pro­ la
turi de atelierele existen­ vor fi neglijate lucrările de largă a produselor indus­ peste hotare. De aseme­ Şera, operatorii Pahone ducţia netă, 934 000 lei la rile
prii
te au fost înfiinţate altele triale obţinute şi a pres­ nea, este apreciată calita­ Rus şi Ioan Manga, mais­ confecţii metalice, 200 000 de,
noi : de producere a mo- investiţii pentru punerea tărilor de servicii, mai buna tea oalelor, rinelor, celor­ trul tîmplar Tiberiu Do- lei la piese de schimb, Iar
dilitului (material de con­ în funcţiune a noi capaci­ utilizare a maşinilor şi lalte produse solicitate de brater ş.a. Acelaşi senti­ 1 235 mc prefabricate din şi i
tăţi de producţie şi mo­
strucţie utilizat la tencuie- dernizarea celor existente, utilajelor din dotare, creş­ G. S. Hunedoara pentru ment îi încearcă, atunci beton armat, 8 tone piese L;
lile interioare, avînd pro­ terea calităţii producţiei şi, efectuarea lucrărilor de cînd vorbesc despre mun­ turnate din fontă, 468 000 roa:
prietăţi de anticondens), dar principalele acţiuni vor îndeosebi, a productivităţii reparaţii capitale. ca lor, şi pe maistrul Ana lei producţie marfă vîn- por
de reparaţii acumulatori, fi îndreptate spre dezvol­ muncii, pe baza policali­ La secţia prefabricate, Opriţa, pe lucrătoarele din dulă şi încasată. într-ade- Şi
efld
tîmplărie, carieră de pre­ tarea pe baze intensive a ficării oamenilor muncii şi gama tuburilor din beton atelierul covoare, Ruxandra văr, sînt dovezi grăitoare înst
lucrare a pietrei din zona Unităţii. Asemenea mod folosirii integrale a timpu­ armat s-a diversificat, as­ Roşea, Nicoliţa Comea, ale hărniciei şi dăruirii în leci
înăl
ÎTeliuc, balastieră pentru de acţiune îşi găseşte rii de lucru. Exemple con­ tăzi produeîndu-se aici tu­ Doina Lăzureanu, Stela muncă, ce caracterizează
sortarea agregatelor mine­ exemplificarea concretă îs crete ne-au oferit, la sec­ buri eu diametre de la Pascal, produsele obţinute întregul colectiv de la der.
cal(
rale de rlu (la Călan). tot ceea ce se întreprinde ţia metalurgică, şefii echi­ 150 la 1500 mm. Tot alei aici contribuind în mare F.P.I.P.S. Hunedoara. din
Semnificativ pentru ilus­ şi se prevede pentru pers­ pelor de lăcătuşi Gheorghe a fost înfiinţată o nouă măsu: ă lâ depăşirea planu­ cal
trarea amplei dezvoltări pe pectiva Imediată în sec­ Visa» şi Gheorghe Popa, activitate, aceea de execu­ lui la export al fabricii, cu *4 MIRCEA DIACONU