Page 84 - Drumul_socialismului_1986_06
P. 84
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 897 • MIERCURI, 25 IUNIE 1986
PLENARA COMITETULUI CENTRAL CAMPANIA AGRICOLA DE VARĂ
AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Insămînţarea culturilor duble
(Urmare din pag. 1) rii Iacob, Popa, Ioan reşană s-a încheiat sece
(Urmare din pag. 1) — alegerea tovarăşului lungi aplauze. Participan Schmith, Constantin Rota- rişul orzului pe cele 40
Ilie Verdeţ în funcţia de ţii au exprimat astfel ho- u plouat aproape în fiecare ru şi Ioan Murariu. ha ocupate cu această cul
doptat, în acest sens, o ho preşedinte al Comisiei Cen tărîrea comuniştilor, a tu zi. Pînă în prezent, la Maria Nicolae, inginerul
tărâre, care se dă publici trale de Revizie şi, în le turor oamenilqr muncii de nivel de consiliu unic au şef al C.A.P. Burjuc, ne tură, încă de săptămâna
trecută.
tăţii. gătură cu aceasta, potrivit a înfăptui în mod exem fost adunate paiele de pe
—
De pe ce suprafaţă
La ultimul punct de pe Statutului P.C.R., elibera plar planurile şi progra 136 ha din cele 415 lra spunea că din cele 50 ha s-au strîns paiele ? — am
ce au fost ocupate cu orz,
ordinea de zi, Plenara Co- rea sa din Comitetul Poli mele adoptate de plenară, ce au fost semănate cu s-au eliberat 20, au fost întrebat-o pe Lenica Popa
anitetului Central, împreu tic Executiv şi din Comi care marchează trecerea la orz, au fost pregătite 200 arate 15 ha şi au fost se Vişinescu, inginerul .şef al
nă cu Comisia Centrală de tetul Central al partidului. dezvoltarea intensivă a e- ha, iar pc o suprafaţă de mănate cinci ha. cooperativei.
Revizie, a hotărît: în încheierea lucrărilor, conomiei naţionale, pe ba 195 ha a fost încorporată — Pe pe 15 ha. Lucrăm
— eliberarea tovarăşului a luat cuvîntul tovarăşul za celor mai noi cuceriri sămînţa în sol. (Aici se — Acordăm maximă a-
o
Vasile Vîlcu din funcţia NICOLAE CEAUŞESCU. ale ştiinţei şi tehnicii, asi- includ şi suprafeţele culti tenţie calităţii lucrărilor — doar cu de singură presă
condusă
mecanizatorul
de preşedinte al Comisiei Cuvîntul profund însu- gurînd înaintarea neabă vate cu secară masă ne-a spus interlocutoarea. Ioan Sîrbu.
Centrale de Revizie şi a- fleţltor al secretarului ge tută a României spre pis verde — ce sînt deja în Mecanizatorul Gheorghe — Cîte hectare s-au arat
legcrea sa ca vicepreşedin neral al partidului a fost curile luminoase ale comu sămânţate). Cu cele mai Peica adună cu grijă toate pînă acum ?
te al Comisiei ; subliniat cu vii şi înde nismului. bune rezultate se înscriu, paiele, care cu sînt apoi — Doar cîteva, căci mer
transportate
operativi
pînă acum, cooperativele tate în baza furajeră, evi- ge încet transportul paie
PLENARA CONSILIULUI NATIONAL AL agricole din Gurasada, Bur- tîndu-se orice pierdere. lor. Iată deci,- o sarcină ce
şi
Dobra,
Lăpuşnic
jue,
altele. Colegii săi, Romeo Sima, trebuie grabnic îndeplinită
şi
Crăciun
Cioază
Tonei
OAMENILOR MUNCII SI A CONSILIULUI SUPREM prafaţă de 35 ha — no Vlad, execută un pat ger — mobilizarea la transpor
— Am avut cu orz o su
tul paielor a tuturor mij
spunea Silviu Olariu, pre minativ de bună calitate. loacelor din sat, la reali
şedintele C.A.P. Dobra. Semănatul — “ealizat de zarea căreia trebuie să
AL DEZVOLTĂRII ECONOMICE SI SOCIALE După încheierea eliberarea Petru Petraşca, un alt me participe şi consiliul popu
secerişu
price
şi
canizator
harnic
la
lui,acţiunile
lar comunal. Cu atît este
terenului de paie, trans put — îl efectuăm la adîn- mai urgentă această cerin
(Urmare din pag. 1) la stadiul superior de ţară neajunsurilor, la ridicarea portul acestora, ca şi lucră cimea şi densitatea stabi ţă cu cît la Bretea Mu-
mediu dezvoltată. întregii activităţi la cote rile legate de în.sămînţa- lită de tehnologia culturii reşană se află încă în
eu profr idă satisfacţie şi Participanţii la lucrări superioare de calitate şi rea culturilor duble s-au porumbului pentru boabe. cîm.p nu numai o mare
înalt patriotism că lucrări aii exprimat vii mulţumiri eficienţă. Cei ce au luat intensificat. Concomitent administrăm cantitate de paie, ci şi
le acestui larg şi reprezen tovarăşei Elena Ceauşescu cuvîntul au dat glas an — în ce stadiu au ajuns şi îngrăşămintele chimice. foarte mult fîn. Eliberarea
tativ forum al democra pentru contribuţia deose gajamentului oamenilor lucrările respective ? — Cîte hectare veţi se terenului, pregătirea patu
ţiei noastre muncitoreşti bită adusă la elaborarea şi muncii din industrie, agri — Am eliberat 20 ha, măna cu culturi duble ? lui germinativ şi însămîn-
revoluţionare se desfăşoa înfăptuirea programelor de cultură, construcţii, trans paiele strînse au fost a- — Toată suprafaţa care ţarca culturilor duble tre
ră în perioada în care în dezvoltare economico-so- porturi, din celelalte ra duse în baza furajeră. Au a fost ocupată cu orz — buie grăbite şi la coope
tregul popor a sărbătorit cială a patriei, la implica muri ale economici naţio fost arate 10 ha şi însă- adică 50 ha. Dacă vremea rativele agricole din Zam,
împlinirea a 65 de ani de rea tot mai profundă a nale de a face totul pen mînţate cu porumb cinci ne va permite, în cîteva Sălciva şi altele, unde în
la crearea Partidului Co cercetării ştiinţifice, în so tru perfecţionarea organi ha. Aş vrea să evidenţiez zile vom încheia lucrarea, fluxul respectiv sc înre
munist Român şi a 50 de luţionarea problemelor ce zării producţiei, moderni hărnicia cu care muncesc căci vom introduce şi a gistrează dereglări.
ani de la procesul luptă lor mai importante ale zarea proceselor de fabri zi de zi, utilizînd ferestre doua maşină de semănat.
torilor comunişti şi anti producţiei materiale, la în caţie, dezvoltarea şi valo le dintre ploi, mecanizato Şi la C.A.P. Bretea Mu- TRAIAN BONDOR
fascişti de la Braşov. Ple florirea necontenită a ştiin rificarea superioară a ba
nara a adus un cald oma ţei, învăţămîntului şi cul zei de materii prime şi c- 1
giu tovarăşului Nicolae turii. nergetice,. îmbunătăţirea lupta împotriva fascismu Greciei, Andreas Papandreu, \
Ceauşescu, care şi-a con în numele colectivelor nivelului tehnic, calitativ lui, în pregătirea, organi şi preşedintele Ciprului,
sacrat întreaga viaţă slu pe care le reprezintă, al şi de competitivitate al zarea şi victoria revoluţiei Spyros Kyprianou, la care
jirii cu înalt devotament a tuturor oamenilor muncii produselor. de eliberare socială şi na au luat parte miniştrii de \
intereselor vitale ale na din patria noastră, vorbi Vorbitorii au exprimat ţională, antifascistă şi anti- externe ai celor două ţâri,
ţiunii, ale marilor sale torii au adresat tovarăşu hotărîrea fermă a consi ■ MOSCOVA. - Sub imperialistă, în edificarea informează agenţia France \
idealuri de dreptate şi li lui Nicolae Ceauşescu şi liilor oamenilor muncii din auspiciile Asociaţiei de societăţii socialiste multila Presse. *
bertate socială şi naţională. tovarăşei Elena Ceauşescu întreprinderi, centrale in teral dezvoltate pe pămin- Comunicatul comun pu
Au fost relevate cu senti urări fierbinţi de sănăta dustriale, ministere de a prietenie sovieto-romănC tul României. blicat la încheierea între \
(A.P.S.R.), la Biblioteca de
mente de aleasă preţuire te, de noi împliniri în ac acţiona cu înaltă respon Au fost relevate relaţii vederii arată, între altele, \
calităţile de excepţie, cu tivitatea închinată nobile sabilitate comunistă pen istorie a R.S.F.S.R. din le de prietenie şi colabo că cele două părţi au pro I
Moscova a avut loc o adu
rajul său revoluţionar, răs lor idealuri ale poporului tru creşterea mai accen nare omagială consacrată rare multilaterală dintre cedat la o examinare a
punderea comunistă pen nostru, de progres şi pa tuată a productivităţii împlinirii a 50 de ani de la România şi Uniunea So ultimelor evoluţii interveni )
tru destinele ţării, afirma ce, exprimîndu-şi convin muncii, pe baza valorifi procesul luptătorilor comu vietică, contribuţia hotărî te în problema cipriotă.
te de conducătorul parti gerea că, sub conducerea cării depline şi operative nişti şi antifascişti de la toare a întîlnirilor şi con
dului şi statului nostru în partidului, în frunte cu a cuceririlor ştiinţei şi teh Braşov, din mai-iunie 1936. vorbirilor dintre tovarăşul ^ NAŢIUNILE UNITE. -
timpul procesului de acum secretarul său general, nicii, pentru mobilizarea In alocuţiunile rostite cu Nicolae Ceauşescu, secre La sediul din New York
50 de ani, în întreaga sa România va urca pe noi mai puternică a resurselor acest prilej s-a subliniat tar general al Partidului al Naţiunilor Unite conţi
activitate, care îl aşază în culmi dc civilizaţie, se va materiale şi umane exis importanţa istorică deose Comunist Român, preşedin nuă lucrările Comitetului
galeria marilor personali afirma tot mai puternic tente, pentru extinderea şi bită a procesului politic de O.N.U. pentru informaţii.
tăţi ale neamului. în lume. perfecţionarea aplicării la Braşov. tele Republicii Socialiste Comitetul are mandat din
România, şi tovarăşul M. S.
Plenara a evidenţiat ro Vorbitorii au reliefat că, noului mecanism econo.mi- Gorbaciov, secretar gene partea Adunării Generale
lul determinant al tovară în deplină concordanţă cu co-financiar, în vederea în Vorbitorii au reliefat ro ral al C.C. al P.C.U.S., im să examineze căile de in
şului Nicolae Ceauşescu la cerinţele dezvoltării inten deplinirii ritmice a preve lul hotărîtor încredinţat de staurare a unei noi ordini
fundamentarea şi înfăptui sive a întregii activităţi e- derilor de plan pe acest partid tovarăşului Nicolae portanţa recentei, vizite internaţionale în domeniul
rea întregii politici a parti conomicc, proiectele pla an şi pc întregul cincinal, Ceauşescu în orientarea de lucru în Uniunea So informaţiei, care să pună
dului şi statului, a strate nurilor şi programelor su onorării exemplare a sar politică a procesului, care vietică a tovarăşului Nicolae capăt actualelor decalaje
giei dezvoltării în ritm puse dezbaterii plenarei a- cinilor la export, ridicării l-a transformat intr-un pu Ceauşescu în dezvoltarea imense in acest sector în
susţinut a economiei naţio sigură continuarea creşterii nivelului calitativ al acti ternic mijloc de demasca şi aprofundarea acestora tre statele industrializate
nale, la realizarea impor în ritm susţinut a forţelor vităţii, sporirii eficienţei re a primejdiei fasciste, de în interesul ambelor ţări, şi ţările în curs de dezvol
tantelor obiective economi dc producţie, sporirea ne economice a fiecărei uni chemare la luptă unită al cauzei socialismului, pă ta re.
ce ale actualei etape a con încetată a avuţiei naţio tăţi dc producţie, în toate pentru viitorul democratic cii şi securităţii internaţio
strucţiei socialiste în pa nale, a bunăstării întregu sectoarele economiei na şi independent al Româ nale.
tria noastră, la mobiliza lui popor, progresul gene ţionale. niei. A fost evidenţiat, tot
rea forţelor creatoare ale ral al societăţii noastre Participanţii la dezba odată, rolul istoric al Parti ®j ATENA. — La Atena Bif»
naţiunii pentru îndeplini socialiste. teri au dat o înaltă apre dului Comunist Român în au avut loc luni convor
rea exemplară a hotărâri în cadrul dezbaterilor a ciere rolului liotărîtor mobilizarea maselor la biri între primul ministru al
lor Congresului al XIII- fost reliefată semnificaţia al tovarăşului Nicolae
lea al partidului. majoră a documentelor a- Ceauşescu la elaborarea şi te cele prezente la acest „El
Cei care au luat cuvîn flate pe ordinea de zi, ca promovarea politicii exter Mundial 4 *, R.F. Germania —
tul au dat o înaltă apre re marchează trecerea la ne a partidului şi statului solidităţii fizice şi tactice, dar
fără
altă
sclipirile
ciere cuvântării rostite de o etapă hotărîtoare pentru nostru, demersurilor şi ini iar Argentina a de prezentat, dată,
pe
tovarăşul Nicolae Ceauşescu înfăptuirea revoluţiei teh- ţiativelor dc largă recu lingă o organizare judicioasă,
la plenara Comitetului nico-ştiinţifice şi a noii re noaştere internaţională ale asigurată de fotbaliştii disci
cu
Central al partidului, stră voluţii agrare, la dezvol preşedintelui României plinaţi fizic tactic, bun tehnici, pe cel
un
foarte
şi
lucită analiză a obiective tarea de tip intensiv a c- consacrate edificării unei MEXICO '86 mai bun jucător al turneu
lor fundamentale şi direc . conomiei, pe baza princi lumi a'"păcii, fără arme şi lui, Diego Maradona, impre
ce
sionant
ţiilor prioritare ale dez piilor autoconducerii mun făi'ă războaie, o lume a în Campionatul mondial do în faţa Franţei după o par în teren. prin în tot ceea Belgia face
sfîrşit,
este
voltării multilaterale a pa citoreşti şi autogestiunii ţelegerii şi colaborării, în fotbal a ajuns în penultima tidă de excelentă factură, con echipa cu apărarea cea mai
se
să
triei, exprimînd hotărîrca economice şi financiare, în care fiecare naţiune să se fază, miercuri urmînd semifinale, siderată în de specialiştii cea pre aglomerată, combinînd marca
drept
zenţi
mai
Mexic
dispute
partidele
cel
zonă,
milioanelor de oameni ai vederea realizării măreţe dezvolte în deplină liber în care s-au calificat forma bună a actualei ediţii şi una jul om-la-om cu defensivă în fâcîn-
ieşirea
din
muncii de a transpune ne lor obiective ale Progra tate şi independenţă. ţiile Franţei, R.F. Germania, dintre cele mai spectaculoase du-sc rapid, ceea ce permite
istorie
Belgiei,
şi
Cam
abătut în practică sarcini mului partidului de edifi Prin întreaga sa desfă Argentinei ce au dovedit, mai patru din întreaga mondial. a Jucători contraatacuri tăioase, adesea
pionatului
echipe
a-
le şi orientările cuprinse care a societăţii socialiste şurare, plenara -s-a con les în meciurile turului se cu tehnică rafinată brazilie răsplătite cu goluri. vor avea
Ambele
semifinale
în acest document, pro multilateral dezvoltate şi stituit într-o expresie grăi cuiul, constanţă şi o pregăti nii au cedat la execuţiile de o încărcătură aparte, datorită
gram de acţiune pentru înaintarea României spre toare a sentimentelor de re fizică foarte bună, ca şi o la ll m, prin ratările lui So- antecedentelor. în primul rind,
Julio
şi
con
toate sectoarele economiei comunism. dragoste, de recunoştinţă stare psihică care optimă în elimi crates în minutul Cesar, al după ce meciul Franţa — aşteptat R.F.' Ger ve
este
meciurile
ca
diţiile
meciu
în
Zico,
mania
o
74
naţionale. în lumina indicaţiilor şi preţuire pc care poporul natorii au pus la grea încer lui, irosise, de asemenea, un ritabilă revanşă de către
în cadrul dezbaterilor în date dc secretarul general nostru lc poartă conducă care nervii tuturor competi pcnalti. în condiţii asemănă francezi, eliminaţi în acelaşi
al
ani
plen şi pe secţiuni, s-a re al partidului, participanţii torului partidului şi statu torilor. toare s-au calificat şi forma stadiu urmă, competiţiei cu de 1 ad
în
Spania,
în
Sferturile
în
faţa
levat contribuţia hotărî- la dezbateri s-au referit lui, t o v a r ă ş u l Nicolae cheiat cu de un finală s-au intere ţiile R.F. şi Germania (în (clinii- versarii actuali, iar argenti
bilanţ
Mexicului)
Belgiei
toare a secretarului gene pe larg la realizările obţi Ceauşescu, a voinţei oame sant: doar 7 goluri înscrise nînd Spania); fapt semnifica nienii îşi amintesc de acel
din
ral al partidului la ela nute în perioada care a nilor muncii de a face to (medie 1,75 goluri pe meci), tiv — toate echipele care au 0—1 Belgia, de partida „El inaugurală,
Mundia-
cu
la
dintre
ne
borarea, pe baze profund trecut din acest prim an tul pentru înfăptuirea o- iar trei prelungiri partide au lovituri trecut proba loviturilor de lul“ spaniol.
şî
cesitat
ştiinţifice, a prevederilor al actualului cincinal, au biectivelor mobilizatoare de departajare de Ia 11 in. A departajare sînt europene. întâlnirea Franţa — R. F.
în ce priveşte jocul pro-
se
celui de-al optulea plan analizat, în spirit critic şi ale cincinalului actual, a ieşit din cursă Brazilia, una priu-zis, concluziile din fazele Germania prînzului va pe disputa la
ora
stadionul
cincinal al cărui obiectiv autocritic, deficienţele ma hotărîrilor Congresului al dintre marile favorite, care precedente îşi păstrează va „Jalisco“ din Guadalajara, iar
fundamental este trecerea nifestate în unele domenii, XlII-lea al P.C.R. în precedentele meciuri în labilitatea: Franţa îşi dato partida Argentina — Belgia
9
României de la stadiul de au făcut propuneri menite Lucrările plenarei con scrisese nici goluri fără să a pri rează succesul unei linii de va avea loc, la ora 10,00 (ora
mească
„Azteca"
foarte
locală),
bune,
probabil
pe
mijloc
arena
dar
unul,
tre
ţară în curs de dezvoltare să conducă la eliminarea tinuă. buit să părăsească întrecerea cea mal completă dintre toa din Ciudad dc Mexico.
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (reda or şef). Lucia Elena Lîcîu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct). Nicolae Tîrcob 1 ţmr< I
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIAi 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. (Telefoanei 11275, 12157, 11585. Telexi 72288. TIPARUL} Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 275