Page 89 - Drumul_socialismului_1986_06
P. 89
Încheierea vizitei oficiale
de prietenie in ţara
8 '
noastră a tovarăşului
Aristides Maria Pereira
ÎNCHEIEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
T o v a r ă ş u l Nicolae că există largi posibilităţi numele său şi al tovarăşei
Ceauşescu, secretar general pentru amplificarea coope Carlina Fortes Pereira, cal
ORGAN AL nniVIITtTUlUI JUDETtftN HUMEDOARA AL P C. al Partidului Comunist Ro rării dintre cele două ţări, de mulţumiri pentru ospi
mân, preşedintele Repu pe temeiul deplinei egali talitatea de care s-a bucu
blicii Socialiste România, şi tăţi în drepturi, stimei şi rat în timpul vizitei în ţa
tovarăşa Elena Ceauşescu respectului reciproc. ra noastră, pentru prilejul
s-au reîntîlnit, în cursul Abordîndu-se o serie de oferit de a cunoaşte reali
dimineţii de joi, cu tova aspecte ale situaţie* poli zările poporului român în
Anul XXXVIII, nr. 8 899 VINERI, 27 IUNIE 1986 4 pagini - 50 bani răşul Aristides Maria Pe tice mondiale, schimbul de opera de edificare a so
reira, secretar general ai vederi a pus în evidenţă cietăţii socialiste multila
Partidului African al In dorinţa comună de a con teral dezvoltate.
dependenţei din Capul lucra activ, pe plan inter Convorbirile s-au desfă
pentru
naţional,
SESIUNEA MARII ADIINARI NAŢIONALE Verde, preşedintele Repu şi apărarea păcii, dezarmare şurat într-o atmosferă prie
sub
semnul
sti
blicii Capului Verde, şi to
pentru
tenească,
varăşa Carlina Fcrtes Pe crearea unui climat de mei şi respectului reciproc.
în prezenţa tovarăşului cauzei socialismului şi pă siunea a doua a Marii A- reira. destindere şi largă colabo Rezultatele vizitei au
Nicolae Ceauşescu, secre cii, înţelegerii şi colaboră dunări Naţionale. în cadrul noii runde de rare între naţiuni. fost consemnate într-un co
tar general al Partidului rii internaţionale. Tovarăşul Constantin convorbiri, t o v a r ă ş i 5 Tovarăşul Aristides Ma municat, care se dă publi
Comunist Român, preşedin împreună cu tovarăşul Dăscălescu, prim-ministru Nicolae Ceauşescu şi Aris ria Pereira a adresat, în cităţii.
tele Republicii Socialiste Nicolae Ceauşescu, în lo al guvernului, a prezentat tides Maria Pereira au CEREMONIA PLECĂRII OFICIALE
România, joi, 26 iunie, au jile oficiale au luat loc to Expunerea asupra proiec continuat schimbul de pă
fost reluate lucrările în varăşa Elena Ceauşescu, tului legii Planului naţio reri privind dezvoltarea Joi, 26 iunie, s-a înche al Partidului African al
plen ale sesiunii a treia tovarăşii Constantin Dăs- nal unic de dezvoltare e- colaborării bilaterale, pre iat vizita oficială de prie independenţei din Capul
a celei de-a noua legisla călescu, alţi tovarăşi din conomico-socială a Repu cum şi în legătură cu evo tenie efectuată în ţara Verde, preşedintele Repu
turi a Marii Adunări Na conducerea de partid şi de blicii Socialiste România luţia situaţiei internaţio noastră, ia invitaţia tova blicii Capului Verde, şi to
ţionale. stat. pe perioada 1986—1990. nale. răşului Nicolae Ceauşescu, varăşa Carlina Fortes Pe
Pe ordinea de zi a ac în sală se aflau, alături în continuare, tovarăşul Cei doi conducători de secretar general al Parti reira.
tualei sesiuni a forului le de deputaţi, membri ai Ion Dincă, prim viceprim- partid şi de stat şi-au ma dului Comunist Român, Ceremonia plecării ofi
gislativ suprem al ţării se C.C. al P.C.R., şi ai guver ministru al guvernului, a nifestat satisfacţia faţă de preşedintele Republicii So ciale a conducătorului
află înscrise, spre dezba nului, conducători ai unor prezentat Expunerea asu rezultatele vizitei, ale con cialiste România, şi a to partidului şi statului din
tere şi adoptare, documen instituţii centrale, organi pra proiectului legii Pla vorbirilor purtate,, pentru varăşei Elena Ceauşescu, de Republica Capului Verde
te de o deosebită însem zaţii de masă şi obşteşti, nului de dezvoltare a agri înţelegerile convenite cu tovarăşul Aristides Maria
nătate privind dezvoltarea reprezentanţi ai vieţii şti culturii şi industriei ali acest prilej. S-a apreciat Pereira, secretar general (Continuare in pag. a 4-a)
economico-socială a patriei inţifice şi culturale, oa mentare în perioada 1986—
în actualul cincinal, etapă meni ai muncii din între 1990.
de importanţă • hotărîtoare prinderi bucureştene. Coraportul Consiliului
Erau prezenţi şefi de mi
pentru înfăptuirea obiecti siuni diplomatice acredi Suprem al şi Dezvoltării E- 35 DE UNITĂTI ECONOMICE
Sociale
conomice
a
velor Congresului al Xîlî- taţi în ţara noastră, precum României asupra celor două AU ÎNDEPLINIT PLANUL PE SEMESTRUL I
lea al partidului, a Pro
gramului de făurire a so şi corespondenţi ai presei proiecte de legi a fost Uotăriţi să obţină rezultate deosebite ducţie marfă suplimentară de 200 mi-
importante
cietăţii socialiste multila străine. prezentat de tovarăşul E- in producţie din primul an al noului lioane lei, concretizată în
mil
Bobu,
vicepreşedinte
teral dezvoltate şi înain Lucrările actualei şedin al Consiliului Suprem. cincinal, oamenii muncii hunedoreni ac- cantităţi de produse livrate economici
tare a României spre co ţe a sesiunii au fost des Raportul comun al comi lioncază eu dăruire şi abnegaţie, reuşind naţionale. unităţile cu planul semestrial
ritmic
să-şi
prevederile
între
îndeplinească
munism. chise de tovarăşul Nicolae siilor permanente ale Ma de plan. Ia parametri superiori de caii- îndeplinit şi cu cele mai mari sporuri
La sosirea in sala Pala Giosan, preşedintele Marii rii Adunări Naţionale a tatc şi eficienţă. Dovedind spirit de an- de producţie se numără întreprinderile
tului Marii Adunări Na Adunări Naţionale, care a fost prezentat de tovarăşa gajare şi responsabilitate faţă de soarta miniere Barza, Hunedoara, Paroşcni Şi
ţionale, tovarăşul Nicolae arătat că la ordinea de zi Elena Pugna, vicepreşedin producţiei, depunînd strădanii susţinute Lonca, minele Deva, Certej, Mintia-Ve-
Ceauşescu, tovarăşa Elena se află înscrise următoa te al Comisiei pentru in pentru buna organizare şi desfăşurare ţel şi Ţebea, întreprinderile „Marmura"
ceauşescu, au fost întîm- rele : dustrie şi activitatea eco- a activităţii productive, colectivele mun- Simeria, de tricotaje Hunedoara şi de
pinaţi cu deosebită căldură 1. — Proiectul legii Pla nomico-financiară. citorcşti din 35 de unităţi economice confecţii Vulcan. De menţionat că spo-
de deputaţi şi invitaţi nului naţional unic de în cursul după-amiezii, ate judeţului şi-au îndeplinit prevede- rul de producţie înregistrat a fost obţi-
Prin vii şi puternice a- dezvoltare economico-socia au început dezbaterile ge rile de plan pe semestrul I al anului nut în exclusivitate pe scama creşterii
plauze, cei prezenţi au dat lă a Republicii Socialiste nerale asupra proiectului Efortul lor în muncă însumează o pro- productivităţii muncii.
expresie simţămintelor de România pe perioada 1986— legii Planului naţional u-
1990.
profundă preţuire şi aleasă nic de dezvoltare econo
recunoştinţă pe care întrea 2. — Proiectul legii Pla mico-socială a Republicii
ga naţiune le poartă con nului de dezvoltare a agri Socialiste România şi pro
ducătorului partidului şi culturii şi industriei ali iectului legii Planului de Autoconducerea muncitorească - temei al muncii
statului pentru activitatea mentare în perioada 1986— dezvoltare a agriculturii şi
pe care o consacră, cu to 1990. industriei alimentare în
tală dăruire, cu patos re 3. — Proiectele de legi perioada 1986—1990. rodnice, garanţie a infăptuirii obiectivelor stabilite
voluţionar şi fierbinte pa pentru aprobarea decrete Lucrările sesiunii M.A.N.
triotism. prosperităţii ne lor cuprinzînd norme cu continuă.
contenite a patriei, bine putere de lege emise de Acum, în apropiere de ţ;lcr oamenilor muncii — răşul Nicolae Ceauşescu,
„Este necesar să
arăta :
lui şi fericirii poporului. Consiliul de Stat după se (Agerpres) încheierea primului semes bilanţuri de producţie cît
tru al celui dc-al 8-lea mai bogate şi de a oferi veghem permanent la dez
cincinal, este îmbucurător ir: acest mod prilejul a- voltarea continuă a demo
să constatăm faptul cu în doptării unor programe şi craţiei muncitorcşti-socia-
Unităţi economice hunedorene fruntaşe toate unităţile economice hotărîri pentru perspective listc, ca factor determi
din judeţul nostru se ac mai rodnice. Exemple grăi nant al făuririi socialis
cu
pen
hotărîre
in întrecerea socialistă pe anul 1985 ţionează înfăptuirea sarcinilor toare în acest sens am mului şi comunismului in
România".
teză
Această
tru
între
Prin Decret prezidenţial, au fost con au fost distinse: cu Ordinul Muncii clasa I, de plan şi a angajamen cules, recent, din Hune de marc valoare are co
prinderea
minieră
ferite înalte distincţii ale Republicii Socia pentru locul I, întreprinderea minieră Pa- telor asumate în întrecerea respondenţe practice In ac
liste România, unor organizaţii judeţene roşeni; cu Ordinul Muncii clasa a ll-a, socialistă. Se poate con doara, unitate de primă- tivitatea de fiecare zi. Noi
de partid, consilii populare judeţene, uni pentru locui II, întreprinderea electrocen- semna voinţa unanimă a mărime a fierului româ-_ le-am şi măsurat în tone
tăţi economice şi institute de cercetare şi trale Deva şi Exploatarea minieră Veţel; cu colectivelor de a aduce în nesc. „Minerii şi prepara le de minereu peste plan.
proiectare, care s-au situat pe locuri frun apropiatele forumuri mun torii din Poiana Ruscăi — De aceea vom acţiona în
taşe în întrecerea socialistă pe anui 1985. Ordinul Muncii clasa a Ill-a, pentru locul permanenţă pentru creşte
Intre acestea se numără şi unele unităţi III, întreprinderea de prospecţiuni şi explo citoreşti — cum sînt nu rea participării oamenilor
industriale din judeţul Hunedoara. Astfel, rări geologice Hunedoara. mite, pe drept, adunările I.M. HUNEDOARA muncii din toate sectoa
generale ale reprezentan rele la conducerea di
rectă a întreprinderii".
ne-a declarat ing. Ioan Consiliul oamenilor mun
Toplician, directorul între cii de la I. M. Hunedoara
Toate forţele la adunatul şi transportul paielor prinderii — sînt conştienţi are un număr de 27 mem
că viitorul luminos se poa
care
o
mare
bri,
dintre
te construi doar c-u forţe parte sînt mineri şi pre
şi finului, la însâmînţarea culturilor duble! proprii, că există o deplină cei care sînt în organele
Fiecare
paratori.
dintre
concordanţă
visele
între
de mîine şi modul în care colective de conducere —
In unităţile din Consiliul — în aceste zile — ne A.ş vria să evidenţiez hăr In această unitate, din muncim azi. La noi, a- consiliul oamenilor mun
unic agroindustrial Simeria spunea Teodor Demian, nicia şi priceperea d ive- cele 60 ha ce au fost ocu ceste principii se materiali cii şi biroul executiv al
a fost ocupată cu orz o directorul unităţii — lu dite de Ioan Matiş, Gheor- pate cu orz au fost pre zează printr-o largă parti acestuia — au repartizate
suprafaţă de 459 ha. Sece crăm la balotalul şi trans ghe Boticean şi Ioan Su gătite 52 ha şi a fost în cipare a oamenilor la sarcini concrete despre
rişul s-a efectuat în timp portul paielor la C.A.P. san. în tarlalele semănate corporată sămînţa pe o actul conducerii, la gîndi- care raportează în şedin
optim şi, concomitent, s-a Bobîlna. Se munceşte cu Ia început, porumbul a suprafaţă de 34 ha, efec- rea şi descoperirea căiloi ţele de lucru. Trebuie sub
lucrat la eliberarea terenu trei prese de balotat —• răsărit deja şi plantele tuîndu-se lucrări de bună optime pentru dezvoltarea liniat faptul că sarcinile
lui de paie, pregătirea pa conduse de Ioan Vlad, evoluează bine. calitate. însămînţarea cul producţiei, la înfăptuirea respective" se referă cu
tului. germinativ şi însă loan Savu şi Petru Bre- Cooperativele agricole de turii duble o face mecani măsurilor stabilite. Practic, prioritate la probleme de
mînţarea culturilor duble. zatorul Viorel Chişu, un se poate vorbi despre o producţie, însă tocmai
După încheierea strîngerii om cu multă experienţă în legătură indisolubilă între prin aceasta reprezintă o
recoltei, aceste lucrări s-au acest gen de lucrare. autoconducerea muncito adevărată sinteză a auto-
amplificat, înregistrînp un CAMftAtflA AGRICOLĂ DE VARĂ La C.A.P. Tîmpa am stat rească şi dezvoltarea pro conducerii muncitoreşti.
ritm rapid de desfăşurare. de vorbă cu Maria Baciu. ducţiei de minereu de fier „La adunarea generală —
Pînă miercuri, di n cele 459 tean — şi cu patru mij producţie din Simeria şi inginerul şef al coopera Aş putea concretiza prin ne declara muncitorul Ioan
ha, au fost eliberate 160 ha, loace de transport. Pînă Tîmpa au raportat mier tivei. cele 50 de măsuri p in- Bălan, membru în consi
iar sămînţa a fost incor vineri sperăm să încheiem curi, 25 iunie a.c., termi — Azi am încheiat trans cipale, dc ordin tehnic şi liul oamenilor muncii —
porată In sol pe mai mult lucrarea. narea balotării paielor de portul baloţilor de pe cele organizatoric, stabilite în pot raporta cu mîndrie că
de 80 ha. Cele mai bune — Ce ne puteţi spune orz. Petru Mateevici, in 50 ha ce au fost ocupate programul adopt at la pre la puţul nr. I, reparaţia
rezultate a obţinut, pînă despre calitatea însămînţă- cu orz —' ne-a spus inter cedenta adunare gene-ală, capitală s-a executat bine
acum, Complexul pentru rii culturii duble ? ginerul şef al C.A.P. Sime locutoarea. La buna desfă prin alte 14 - măsuri pro şi într-un termen mai
vaci cu lapte de la Bobîlna, ria, evidenţia hărnicia cu şurare a acestor lucrări au puse de participanţii la scurt faţă de grafice. A-
—
Am realizat un pat-
unde toată suprafaţa ce a germinativ bun, am res care au muncit la strînsul participat loan Dura şi dezbaterile de atunci şi. ceasta a fost sarcina care
fost Ocupată cu orz — 30 şi transportul paielor me bineînţeles, prin înfăptui
ha — a fost eliberată, pectat întocmai prevederi canizatorii Nicolae Băl- 8. TURDEANU rea lor cu b'une rezultate MARIN NEGOIŢÂ
pregătită şi însămînţntă cu le tehnologice cu privire ţatu, Vaier Pleşa, Ioan economice. Secretarul ge
porumb. la cţensitate şi adîncime. Paveî şi Ioan Simedrea. (Continuare în pag. a 3-a) neral al partidului, tova (Continuare in pag. a 3-a)