Page 90 - Drumul_socialismului_1986_06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

în spiritul ideilor şi orientărilor formulate de tovarăşul Wicolae Ceauş esc» la Congresul ţărănimii

F U R A J E S U F I C I E N T E , ~ D E C A L I T A T E

20,00 J
20,20 A
Î N F I E C A R E F E R M Ă Z O O T E H N I C Ă ! 20,35 I\ t.
n

mmm* s mmm * .immnr # wwr jr Mur / mmm
20,55 C
0
La cel de-al lll-lea Congres al ţărănimii, tovarăşul Nicolae 9 La A.E.I. Grind, ★
Ceauşescu, secretarul general al partidului, sublinia necesitatea de Ionel Anucuţa munceşte b
t<
Ia balotatul paielor de ★
a se acţiona cu toată răspunderea pentru înfăptuirea programului orz, efcctuînd o lucrare C
de dezvoltare a bazei furajere — ca o condiţie esenţială pentru în­ de bună calitate. Balo- 21,10 S
ţii sînt transportaţi cu Ic
deplinirea sarcinilor de producţie în domeniul creşterii animalelor. operativitate şi depozi­ n
Cum se acţionează pentru atingerea acestui obiectiv de maximă ac­ taţi în fînare. Tot aici, 21,35 T
în
recol­
Nicole
Dehclcan
tualitate în C.U.A.S.C. Ilia ? Pagina de faţă îşi propune să răspun­ tează masă verde. ii
• La C.A.P. Dobra se 21,50 T
dă la această întrebare.
desfăşoară din plin re­
coltarea celor 143 ha
fineţe naturale. Printre
Acoperirea balanţei stabilite — cei mai vrednici cosaşi,
cooperatorii Dragostin
în atenţia tuturor factorilor Cîmpurcan, Doru Haneş, BUCI
Anghel
Dragostin
Popa,
lacob şi alţii. dioproj
★ Bul
— Tovarăşă Rodica Ios- Dobra, Ilia şi altele — — Toate, cu o excepţie. ® A.E.I. Bacea are — ltccolti
chici, conduceţi activitatea s-a transportat toată re­ Multe pot chiar aduna şi pe o suprafaţă de 30 de fapte
râşului
zootehnică în Consiliul u- colta obţinută după prima pune la păstrare cantităţi ha — o cultură de sfeclă la coi
nic agroindustrial Ilia. în coasă la trifoi şi lucernă. de furaje superioare celor 7.30 Ai
această calitate vă invităm Sînt însă şi unităţi unde înscrise în balanţe : C.A.P vista p
melodii
la o discuţie pe tema se află încă în cînip mari Burjuc, asociaţiile econo­ ştiri ,
modului cum sc acţionează cantităţi de fîn şi se lu­ mico intercooperatiste de Pe scurt ascultă
pentru realizarea necesa­ crează lent la transportul la Bacea şi Grind, C.A.P. La C.A.P. Ilia se lucrează la semănatul culturilor duble. letin ti
rului de furaje pentru vii­ acestuia. Iiia, C.A.P. Dobra şi altele. univer:
10,45 P
toarea stabulaţie a anima­ — Care sînt acestea ? — Care este excepţia ? furajeră de toată fru­ letin c
lelor. — Cele din Sîrbi, Bretea — C.A.P. Sîrbi ridică museţea. Lucrul este leidosc
— în marca majoritate a Mureşană, Ohaba şi altele, semne de întrebare în pri­ firesc întrucît i s-a a- 0 întrebare cu adresă precisă: nesc ;
unităţilor consiliile de con­ în aceste unităţi şi în vinţa atingerii necesarului cordat foarte multă a- ci
ducere se preocupă de rea­ altele trebuie grăbit şi tenţie întreţinerii aceste­ L 31
lizarea unei bazo de nutre­ transportul paielor, mobili- de nutreţuri. Unitatea nu ia. Sc preconizează o Coruri
are în baza furajeră deeît
te în
ţuri bogate şi de bună zîndu-sc în acest scop recoltă record Ia hectar. Veţi realiza necesarul „Cîntar
calitate. La nivel de con­ toate mijloacele de trans­ foarte puţin fin şi nici un • Ioan Tamaş, Gaşpar t De la
siliu unic balanţa furajeră port — indiferent de pro­ gram de siloz iar recolta­ Popa, Alexandru Cojo­ vanpre
15.30
orevede un necesar de prietate. Aveau semănate rea fîneţelor naturale mer­ car şi încă cîţiva sc do­ cinste
1422 tone fibroase, 40 611 cu furaje leguminoase în ge încet. Conducerea coo­ vedesc cei mai harnici de nutreţuri ? za lui
tone suculente şi 10 319 cultură ascunsă 372 ha. perativei trebuie să acorde cooperatori Ia adunarea, 1G.00 F
one grosiere. Vom însămînţa cu po”umb mai multă atenţie acope­ transportul şi depozi­ Complexele pentru vaci tem realiza necesarul prin Publici
—- Se pot atinge aceste în cultură dublă — lucra­ ririi necesarului pentru tarea furajelor la C.A.P. eu lapte de la Bacea şi eforturi proprii. Am luat solişti
17,00 r
antităţi V rea se află în desfăşurare viitoarea stabulaţie şi, cred Bretea Mureşană. Din Grind au nevoie de mari însă legătura cu o unitate Antena
— Consider că da. Se — 550 ha. Este important eu, ar trebui să ia de păcate, numărul celor cantităţi de furaje Am agricolă din Timiş, cu care Orele .<
j’tiri :
iflă în cultură pură 501 ca însămînţarea culturilor coasă fineţe - din zona ne- cc participă la această pus .conducătorilor celor colaborăm de mai mulţi t" naţiom
ia trifoi — cu 200 ha mai cooperativizată, de pildă. activitate este încă mic. două complexe tcceaşi în ani şi avem asigurări fer­ că, tn
mult ca în anul trecut—, duble să se facă într-un Altfel nu va fi suficient trebare: veţi rea uza ne­ me că ne va fi onorată 19,20 S
timp cît mai scurt şi la
fîn în iarna următoare.
164 ha lucerna, avem 3107 • A.E.I. Grind prac­ cesarul de furaje pentru comanda depusă. şoferi,
ia fineţe naturale înalt nivel calitativ în — Lucru care nu trebuie tică sistemul de uscare viitoarea stabulaţie a ani­ Iuliu Moise, directorul * Meti
toate unităţile, şi mai ales
nai ; 2
— Ce s-a depozitat pînă să se întâmple, în nici un a finului cu ajutorul malelor ? tea ş
’cuni, în „cămările zoo- acolo unde nu s-a însilo- caz. Iar pentru aceasta se ventilatoarelor. complexului din Grind : noastri
ehniei “? zat încă nimic — C.A.P. impune ca realizarea ba­ • C.A.P. Ilia, Gura­ Iată răspunsurile primite : Balanţa unităţii noastre dv... ;
— 5 110 tone siloz din Sîrbi, Lăpu.şnic, Rădule.şti, lanţei de nutreţuri să se sada şi Dobra au reali­ Dimitrie Ioschici, direc­ pentru viitoarea stabulaţie oră *
Moinei
ocară masă verde şi tri- Roşcani, Teiu, Lăsău, Oha­ bucure de atenţia tuturor zat mari cantităţi de torul complexului din a animalelor prevede 900 bllcitat
oi, 1 053 tone fîn şi 300 ba şi altele. factorilor de conducere din siloz din secară masă Bacea: Necesarul unităţii tone fibroase, 4 000 tone muzica
one grosiere. în multe — Ce unităţi îşi pot a- unitate, şi de la nivel de verde în amestec cu pentru iarna viitoare este suculente ,şi 1 500 tone letin <1
nităţi — Burîuc, Gurasada r -operi necesarul de furaje? comună. paie. de 909 tone fînuri, 4 320 grosiere.
tone suculente şi 1 008 to­ — Ce s-a depozitat pînă
• C.A.P. Gurasada a în prezent ?
realizat din prima coa­ ne grosiere. Am depozitat &
să la trifoi şi lucernă pînă acum 170 tone fîn, — 250 tone fin. 1 800 to
80 de tone fîn de bună 1 600 tone suculente şi ne siloz şi 900 tone gro­ nr.v.
calitate. Toată produc­ cîteva zeci de tone de gro­ siere. Tot finul este pus şl a
ţia a fost depozitată în siere. Deşi cantităţile de­ în fînare, bine uscat. A- Oaspeţ
HUNE
fînare. pozitate sînt încă mici, la vem semănat 70 de ha cu (Mode;
fibroase şi suculente ne porumb pentru siloz şi (Mode;
• La A.E.I. Bacea, vom mai însămînţa 40 de şi doi
Sidcraş Dane, Ioan Stă- vom acoperi şi chiar depă­ ha. La suculente voim de­ rille
nilă şi Traian Hanţa şi necesarul. comisa
a s t
lucrează în aceste zile — Pe ce vă bazaţi a- păşi chiar necesarul, vom C PETRI
la recoltarea şi însiloza- ceastă afirmaţie ? realiza şi fînuri în plus do ci
rca orzului masă verde. faţă dc balanţă. Ne gîn- Racola
— Avem în cultură pură Spor s
• Printre cei mai dirn ca din viitoarele coa­ (Unire,
harnici cooperatori ai 70 dc ha cu trifoi şi lu­ se la lucernă şi trifoi să nou îr
C.A.P. Zam cc iau parte cernă şi 40 de ha cu tri­ facem somifîn. Avem şi 20 VUL.C.
(Lucea
la recoltarea fîneţelor foi în cultură ascunsă. Am de ha cu sfeclă furajeră Cobra
naturale — Romulus semănat cu pommb pentru de pe care preconizăm o nerul),
Moţ, Filip Achim, Tra­ producţie bună. Recent am ca do
ian Igna, Traian Han şi siloz 100 ha şi vom mai terminat ele însămînţat ul­ resc);
Manole Blelian, iar ai pune 20 de ha. Lucrăm timele suprafeţe cu lucer­ rul dc
BRAD
C.A.P. Sălciva — Ioan intens la însilozarea ovă­ na. în ce priveşte grosie­ roşie);
Crişan, Aurel Ilodor şi zului masă verde şi am rele, vom primi de la coo­ toarelc
Piclu
Ghcorghe Popovici. început coasa a II-a la lu­ GIU-B
A.E.I. Grind. Se acţionează la transportul furajelor. perativele asociate şi din de ca
mmm s mmiw m mmm s mmm m mmm m mmm cerna. La grosiere nu pu­ afara judeţului. Marele
braz:
repetiţ
Ferma zootehnică a Coo­ ţin asta este opinia celor rea n.
perativei agricole de pro­ Cînd activitatea zootehnică este privită ca... ce-i cunosc activitatea. în culturi
ducţie din Bretea-Mureşană ce-1 priveşte pe Gheorghe colarei că
Cu
a intrat în stabulaţia 1985/ Ivan, nici el nu se ocupă mina).
1986 cu un serios deficit a cincea roată la căruţă cum trebuie de ferma pe -
de furaje, ceea ce a obli­ 9 cai e o conduce. Asta fiind­
-
gat conducerea unităţii să fîn deeît ar fi avut .drep­ rezultă că unitatea agrico­ că stă puţin în Bretea
şi
apeleze la cumpărări dc tul. Transportul paielor de ha cu trifoi şi 15 ha cu s-a apelat din la căruţele lă la care ne referim îşi
Buni,
oamenilor
sat.
fîn, cheltuind în acest grîu s-a întins pînă la în­ lucernă — suprafeţe mai poate acoperi necesarul de Mureşană. fiind des văzut,
scop peste 300 000 lei. Cum ceputul lunii septembrie mari ca în anul trecut. O 23 iunie a.c., nu s-a adus furaje. Cu o condiţie însă: în mijlocul zilei, prin De­
baza
va, prin Ilia ş.a. Factorii
furajeră
un
în
nici
s-a ajuns la această situa­ etc. Am menţionat aspec­ mare parte a trifoiului re­ să i se acorde, toată aten­ Pcnt:
râc.
fl
ţie, unică în C.U.A.S.C. tele respective pentru că zultat după prima coasă car de fîn. în tarlaua si­ ţia acestei probleme. Or, de conducere de la nivelul tempoi
de
organizaţia
comunei,
a fost însilozat în amestec
Ilia ? Deşi întrebarea este ne-am propus să vedem cu paie, rezultând 300 tone tuată între calea ferată şi vor c£
tardivă, merită să ne o- Mureş am văzut foarte lucrurile nu stau aşa. In­ partid din unitate sînt che­ avea ş
dacă ele mai sînt prezente siloz. Restul suprafeţei s-a maţi să analizeze cu exi­
prim asupra cauzei ce a în acest an. Vom vedea multe grămezi de fîn, tri­ ginera şefă a unităţii este să, în.-
clectrli
ocupată, cum e firesc, cu
condus la ea: atenţia in­ în continuare. recoltat manual, dc' către foiul creşte de la o zi la genţă activitatea din fer­ slab, i
suficientă acordată de Pentru viitoarea stabula­ cooperatori cu cotă parte. alta în jurul acestora, dar sectorul vegetal. Faptul nu ma zootehnică şi să ia mă? din m
cuvenite
şurile
re­
pentru
conducerea unităţii activi­ Recolta obţinută este bună nu şi sub ele, ceea ce tivîbuie s-o determine să le mir
se
înt
animalelor
unitatea
tăţii zootehnice, asigurării ţie a Bretea Mureşană are şi sînt speranţe să se rea­ îixseamnă o mai-e pierdere neglijeze aproape complet dresarea' acesteia, pentru iar cc)
din
necesarului de furaje pen­ lizeze cantităţi importante de recoltă. Se impune să zootehnia. Dimpotrivă, doar acoperirea necesarului de şl 21
nutreţuri.
tru stabulaţia animalelor. nevoie de 266 tone fîn. de fibroase şi la următoa­ se grăbească ritmul trans­ dînsa răspunde în calita­ La r
Iată cîteva argumente în 1 952 tone suculente şi rele coase. portului. Balotatul paielor tea ce o deţine, şi de a- roasă,
sprijinul acestei afirmaţii: 636 tone grosiere. Se pot Din prima recoltă de de ora merge, de aseme­ cest sector- Sonia Crişan, noros,
împărţirea finului cosit de acoperi aceste cantităţi ? trifoi şi lucernă s-au adus nea, încet, pînă în prima preşedintele cooperativei, Pagină realizată de : de pl.
descur
cooperatori cu cotă parte Lenica Popa Vişinescu, in­ în baza furajeră doar 75 zi a acestei săptămîni se ocupă de toate şi de TRAIAN BONDOR tul va
s-a făcut la voia întîm- ginerul şef al cooperativei, depozitîndu-se doar 25 de nimic concret, iar zooteh­ Foto cărl ci
00—00
plării şi în curtea unor susţine că da, întrucît se tone de fîn. Transportul tone. niei nu-i acordă cine ştie NICOLAE GHEORGHIU nordic
oameni a intrat mai mult află în cultură pură 25 de merge încet deoarece nu Din cple Sinilsie nînă a/ntm r*ja nrcAoimoro -------------- ao! «atî!.