Page 91 - Drumul_socialismului_1986_06
P. 91
99 • VINERI, 27 IUNIE 1986 Pag. @
ACTIVITĂŢI POLITICO-EDUCATIVE
Pentru
şi
Hunedoara
f
DESFĂŞURATE DE SINDICATE } pentru întreaga ţară, Za- ,l\loi sin tem aşezaţi materiale pe care le cu 1
judeţean
muzeele
prind
IUNE I rândul rămine un ţinut Deva, din Alba lulia, Cluj-
© Comitetul sindicatului, dului de recuperare a re I care vorbeşte prin ani de Napoca, Bucureşti pe care
în colaborare cu Consiliul surselor energetice refolo- momente însemnate ale is le-au vizitat.
oamenilor muncii de la •sibile". toriei naţionale. Spre el in ţara Mo „Noi sîntem aşezaţi in
întreprinderea de antre • „Forme şi metode fo ne întoarcem cu gîndul, Ţara Moţilor, ne spunea a-
în CC' )- priză construcţii şi repara losite de organele sindi ori de cite ori simţim ne copiilor. Pe drept cuvint, sorul de desen Garoiiţa celaşi om, Nicolae Cristea;
ţii siderurgice Hunedoara, calo şi consiliile oameni voia să iim mai aproape apreciatul educator îşi pu Blescun, ce aduc in prim dar nu stăm numai aici,
ale imi- a iniţiat dezbaterea „Pre de noi înşine, să păstrăm nea întrebarea, intr-un fel plan personaje şi momente ieşim pentru a cunoaşte
lepeiulcn- gătirea, perfecţionarea şi lor muncii pentru realiza
or rea programelor dc creş neştearsă, peste generaţii, retorică : ,,Unde se poate ale istoriei naţionale şi lo patria, ctitoriile ,, Epocii
policalificarea profesiona amintirea trecutului glorios cultiva mai temeinic pa cale, la care se adaugă Nicolae Ceauşescu" despre
ndial lă a personalului muncitor tere mai accentuată a de luptă pentru libertate triotismul decit în şcoală ?! busturile acelor oşteni ne care fiecare elev şi-a notat
muncii".
productivităţii
$i pro — factor determinant în Sub acest generic, Consi şi dreptate, pentru inde In orele de limba şi litera înfricaţi ai dreptăţii care au în sinea sa şi poate vorbi
nii coli creşterea productivităţii liul municipal Deva al pendenţa pămintului româ tura română, istorie, geo fost Horia, Cloşca, Crişan, frumos. După asemenea
muncii, a calităţii pro grafie, dirigenţie, cu prile Avram lancu, mulţimea pa
lia — sindicatelor a organizat nesc. Mai ales in conştiin excursii şi vizite de docu
— pace ducţiei". o utilă şi constructivă ţa localnicilor, această per jul activităţilor pioniereşti, nourilor iniăţişind aspecte mentare, ne întoarcem iar
ijific (co consfătuire. manentă aducere aminte se informărilor politice, adu ale dezvoltării satului, ju acasă pentru ca, la rindul
rn tainele ® La Combinatul side împleteşte cu sentimentul nărilor U.T.C. In plus, şan deţului, ţârii, bogăţia do nostru, la Ţebea să pri
rurgic Hunedoara, comite • O expunere cu tema mindriei patriotice că tră sa ne-a suris nouă, celor cumentelor privind înălţa mim grupuri de elevi şi
marilor tul sindicatului, în cola „11 Iunie 1948 — mo L din Jara Moţilor să avem rea patriei, iniţiativele profesori din intreaga ţară,
revoluţio- ment important în edifi iesc şi muncesc pe aseme posibilitatea să trăim pe României şi preşedintelui
r) borare cu Institutul de carea Republicii Socialiste nea locuri, sentiment culti- să ne întilnim ru unităţi
cercetări şi proiectări si România" a fost organi * vat cu grijă in rindul tine viu osmoza fericită între său, tovarăşul Nicolae de pionieri din zona ce
derurgice, a organizat dez zată de comitetul sindi retului de oameni de suflet istoria patriei şi bogata is Ceauşescu, Anul Internaţio poartă numele tribunilor
baterea „Noi tehnologii catului de la întreprin care-şi cunosc menirea de torie locală. E destul să nal al Păcii ş.a., alcătuind lui Avram lancu (numele lui
amintesc nume ca Mestea
şi acţiuni de sporire a gra- derea minieră Dîlja. promotori statornici şi in- toate, la un loc, un ade Avram lancu a lost atribuit
llăcărafi ai dragostei de căn, Curechiu, Cheia, Te vărat letopiseţ a ceea ce a unităţii de pionieri din
© Prin aplicarea cu con neam, de pămintul strămo ii ea, Crişcior, Baia de Criş, lost gloriosul nostru trecui Baia de Criş — n.n.) —
secvenţă a iniţiativelor şesc, de împlinirile acestor Ribiţa pentru ca fiinţa şi ceea ce înseamnă ulti ,,Simion Groza" Bucureşci,
I: 0,01) R.i- La îtiss militarea „Brigada înaltei producti ani minunaţi. noastră să se umple de mele două decenii in dez ,,/on Buteanu" Buceş".
diniiiieţli ; vităţi a muncii" şi „Bri Profesorul Nicolae Cristea acea tulburare interioară, voltarea economică şi in Ferice de astfel de copii
spun.ş prin colturilor duble gada . înaltei răspunderi şi asemenea lui ceilalţi generatoare de energii şi viaţa politică românească. şi profesorii lor care trăiesc
ştiri ; 0,30
îndemnuri nebănuite".
rilor tova- muncitoreşti" — la 'între slujitori ai catedrei de la Păşind pragul Şcolii ge Copiii Îngrijesc monu cultivînd un ostiei de crez
al statorniciei şi perma
ceauşescu prinderea minieră Hune Şcoala generală din Baia mentele din centrul comu
ţărănimii . (Urmore din oag. 1) doara au fost dobîndite de Criş lac parte din rin nerale din Baia de Criş nentei cunoaşteri : ,,Noi
•ă; 8,00 lte- importante cantităţi de rămîi impresionat de modul nei, de la Ţebea, cresc în sîntem aşezaţi in Ţara
10 Curierul Viorel Rad, şi un mare dul unor astfel de oameni cu care este cultivat sen ambianţa lor, venerindu-le
Buletin tic minereu peste prevederi. minunaţi care şi-au alcă semnificaţia, cunosc foarte Moţilor, dar nu stăm nu
Răspundem număr de cooperatori din timentul patriotic în rindul mai aici, ieşim pentru a
10,00 Ha- tre care se evidenţiază Ste- Rubrică realizată tuit un adevărat titlu de elevilor. Reţin în primul bine secţia de istorie lo cunoaşte... şi ne întoarcem
10,03 Un lică Desta, loan Cibian, mindrie din a crea puter rînd atenţia ambianţa crea cală a Muzeului judeţean, iar acasă..."
î ghiozdan; cu sprijinul
e; 11,00 lîu- Marin Desta şi mulţi alţii. Consiliului judeţean nice rezonanţe sentimen tă de citeva impresionante pot vorbi in cunoştinţă de
; 11,05 Ca- — Cum se desfăşoară al sindicatelor tului patriotic in rindul fresce, realizate de profe cauză despre documentele MINEL BODEA
icial-cetăţe- pregătirea terenului şi în-
iterpreţi de
i; r> oo Bu- sămînţarea culturii duble?
; Din — Au fost pregătite 40
1TU. 12,40 ha, iar mecanizatorul loan Âutoconducerea muncitorească
tori laurea- Mintea întunecată de
ul naţional Dobra a însămînţat aproa
iniei"; 13,00 pe 20 ha. Realizăm o vite (Urmare din pag. 1) Alt exemplu : începînd cutiv. De pildă, în biroul
; 15,00 A- ză zilnică ridicată la aceste executiv au fost formulate
radio-tv. ; lucrări aşa că, în maximum din martie 1986 la insta alcool conduce la acte
frumoasă, mi-a revenit în conducerea laţia pentru recuperarea în cele 15 şedinţe de lu
scris. Pro- trei zile vom însămînţn unităţii. Desigur, va tre fierului din iazul de de cru care s-au ţinut, exact
Poiculescu ; toată suprafaţa ce a fost cantare nr. 1 se realizează 50 de măsuri, iar în c.o.m.
nai; 10,10 ocupată cu orz. bui să acţionez şi pentru aberante
10,40 Tineri realizarea planului de a- şi se depăşeşte planul. s-a înregistrat o medie lu
ică uşoară; Şi în celelalte unităţi a- limentare cu rambleu hi „Mereu am avut restanţe nară de 3—4 hotărîri pro
latrie; 17,40 gricole din C.U.A.S.C Si- draulic, unde îmi desfăşor de plan la fierul din iaz — prii. „Toate acestea în- urmă cu 15 a.ni şi-a
aţelor: 18.00 nieria se lucrează la elibe activitatea". ne-a declarat ing Caro] sublinia loan Bârna, pre avut nici cel mai mic ecou
Buletin ;de întemeiat un cămin, căsă- - în atitudinea „tatălui". îşi
ivista i .j - rarea terenului şi pregăti Minerul şef de brigadă Ecsy, directorul Uzinei de şedintele c.o.m. — repre torindu-se din dragoste cu pusese în cap sase răzbune
o; * Muz.t- rea patului germinativ în loan Maican munceşte în preparare Hunedoara. Prin zintă dovada interesului o fată din comuna de baş
, muzică ; ce priveşte însăminţarea abatajul 92 din sectorul înfăptuirea măsurilor sta deosebit manifestat de oa tină. Se părea că viaţa cu orice preţ şi ideea stă
9,30 Atenţie culturilor duble, la C.A.P. menii muncii faţă de soar ruia. Şi-a alungat soţia,
pietoni ! ; de producţie Teliuc, mina bilite de adunarea g nerală lor se îndreaptă spre dru
0 Rndiojur- Sîntandrei, C.A.P. Băcia. centrală. Ne-a declarat: a oamenilor muncii din ta producţiei. Ideile vin mul înţelegerii, o dată cu copiii şi mama din apar
itru tinere- C.A.P. Rapoltu Mare şi „La şedinţele de lucru ale februarie a.c. — anume: direct din sfera producţiei, naşterea celor doi fii. Ve tament, aşa cum se găseau
rea naţiunii C.A.P. Bobîlna au fost prin membrii conducerii pregătiţi de culcare. Apoi,
l,a sugestia realizate doar cîtc 5—6 ha, c.o.m., din care fac şi eu asigurarea asistenţei teh colective, iar în şedinţele niturile le-au permis să-şi
O zi intr-o parte, merg întotdeauna nice cu ajutorul grupei de cumpere chiar şi un auto a scos de pe balcon O
nrnul ; 23,00 ceea ce presupune luarea cu probleme proaspete de cercetare a întreprinderii, de lucru sînt doar formu turism, spre binele familiei canistră de benzină, a
e ; 23,10 l'u- tuturor măsurilor pentru producţie, cu propuneri pe late mai pe larg şi com stropit covoarele şi par
IS Nocturnă grăbirea acestei lucrări. lucrul în foc continuu, pletate cu noţiuni tehnice". lor. Dar ce folos I De la
5—24,00 BU- care le formulez împreună supravegherea şi executa o vreme, anturajul şi , slă chetul cu lichidul incendiar
în paralel, se lucrează şi cu ortacii. Este greu să rea promptă a intervenţii în loc de concluzii, am biciunea caracterului l-au şi a dat foc apartamen
la transportul şi depozita fii conducător I Am simţit lor la instalaţie etc. — am notat rezultatele obţinute smuls pe Gheorghe Giurici tului, transforinînd în
rea' recoltei obţinute după aceasta^ îndeosebi la re de colectivul I. M. Hune de pe făgaşele bune pe scrum cărţi,, caiete, hăinuţe,
efectuarea primei coase de cuperarea materialelor din reuşit să ne depăşim sar doara pe primele 5 luni toată agoniseala de ani a
cinile dc plan cu 180 tone
lucerna şi trifoi. Cele mai galeria 16 vest, sarcină de ale acestui an. Ni le-a care păşea alături de fa familiei.
mari cantităţi de furaje conducere pe care mi-am de fier în aprilie şi cu 60 • comunicat secretarul c.o.m., milie. Tot mai des întâr Acum, după ce şi-a lăsat
ifetul, aurul fibroase au fost puse la îndeplinit-o la termen. în tone pe luna mai. Restan ■ loan Ungureanu : depăşirea zia după orele de serviciu, mama, soţia şi copiii fură
(Patria); păstrare la unităţile agri plus, acţionăm să scoatem ţa de 553 tone care a mai planului la producţia marfă lot mai frecvent era vă
eară (Arta); rămas va fi recuperată zut prin birturi şi res ' locuinţă, îmbrăcăminte, fură
: Lupii albi cole din Băcia (170 tone), cît mai mult minereu şi integral pînă în octombrie cu aproape 13 milioane taurante. mîncare, fără bani şi acte,
■ca-n filme Tîmjpa (130 tone), Sime- fiecare om din brigada lei si obţinerea de im
i); O floare ria (120 tone) ş.a. Lucra mea ştie că în acest fel 1986, conform programului portante plusuri la pro Consecinţele viciului, deja -probabil că s-a trezit de-a
mari — se- rea se cere intensificată la participă la conducerea în stabilit". ducţia fizică — circa 11 000 format, s-au simţit şi la binelea şi poate să medi
lacărn); Un serviciu, undo a fost ade teze. Regretele sînt însă
:ă (Arta — cooperativa din Rapoltu treprinderii. în ultimă in „Inventarul" măsurilor tone minereu marfă, peste
Corvinilor); Mare şi A.E.I. Bobîlna. La stanţă do contribuţia fie stabilite în adunarea gene 4 300 tone dc fier în mine sea atenţionat. Sperîndu-se tardive. Pentru fapta sa
: vînătorul C.A.P. Sîntandrei a înce căruia depinde mersul bun rală din februarie 1986 reu marfă, mai mult de îndreptarea lui, în stăvi gravă şi inumană, a fost
■ (Parîng) ;
Noiembrie); put coasa a II-a a lucer- al unităţii, înflorirea pa s-a îmbogăţit pc parcurs 18 700 tone de dolomiţă, lirea influenţei negative a arestat şi urmează a fi
mal vedem nei obţinîndu-se o pro triei şi creşterea nivelului cu măsurile stabilite de 126 tone dc talc preparat aşa-jdşilor „prieteni", în ' deferit justiţiei. Va răs
rpl3Nl : Din ducţie bună la hectar. nostru de trai". c.o.m. şi biroul său exe ş.a. treaga familie s-a mutat
ă (Cultural); punde în faţa legii pentru
Bocet vesel în Hunedoara. A continuat săvârşirea unor asemenea
; LONEA : însă şi aici acelaşi mod fapte.
:oarcc (MI
LOASA : Mas- SĂPTĂMÎNA VIITOARE LA TELEVIZIUNE de viaţă, cu repercusiuni Nu încape nici o îndoia
(Muncito-
!ANI: spolie asupra familiei. Seară de lă că motivul care a gene
ze (Retezat); DUMINICA, 29 IUNIE folcloric (color) • 21,00 Roman- 21,50 Telejurnal • 22,00 închiderea seară sosea acasă beat, fă rat un astfel de compor
icurs (Steaua
ŞTIE ; Trecă- foileton. „Zborul şoimului" (color). programului. cea scandal, îşi maltrata tament a. fost consumul
1 (Patria) ; ® 11,30 Telex ® 11,35 Lumea co Episodul 4 • 21,50 Telejurnal •
ra); GEOA- piilor ; * Fionicrie, ani de soare * 22,00 închiderea programului. VINERI, 4 IULIE soţia şi mama vîrstnică, . exagerat de alcool. Sub
.casă (Casa care-şi urmase fiul la Hu influenţa băuturii, care
HAŢEG ; Din inimi de copii, dragoste şi re • 20,00 Telejurnal • 20,20 Actua
liu (Dacia); cunoştinţă * Bun sosit vacanţă! * MARŢI, 1 IULIE litatea în economie ® 20,35 Copiii nedoara, îşi insulta în mod i-a întunecat mintea, Gheor
îsătorle cu Ferestre deschise spre cunoaştere — tinereţea şi vigoarea naţiunii. trivial copiii, ce nu depă ghe Giurici s-a manifestat
.LAN : Pădu- Reportaj • 20,50 Serial ştiinţific (co
(Casa de * Desene animate * Tclefilmoteca • 20,00 Telejurnal • 20,20 Actua şiseră 14 şi, respectiv, 10 agresiv în mod repetat,
MERIA : Ra- de ghiozdan. „Vizitatorii" (color). litatea în economie • 20,30 Teatru lor). „Din tainele mărilor". Episo
reşul); IUTA: Episodul 4 c 12,40 Din cununa Tv.: „De joi pînă duminică" (color) dul 6 • 21,35 Timp al marilor în ani. Motivele ? Gelozia, încheind lanţul scenelor
pe faţă (Uu- cîntecului românesc. Muzică popu făptuiri revoluţionare • 21,50 Tele chipurile, care se ampli eu una deosebit de gravă
lară • 13,00 Album duminical (par • 21,50 Telejurnal • 22,00 închi jurnal • 22,00 închiderea progra fica în mintea lui tulbure. — incendierea apartamen
ţial color) * Ritm şi melodie * Mu derea programului. mului. Şi astfel de scene penibile, tului. O faptă care a stâr
zeele litoralului * Vara românească. SÎMBATĂ, 5 IULIE
Moment poetic * Dincolo de rampă... MIERCURI, 2 IULIE cu influenţă negativă a- nit dezaprobarea tuturor
surprize muzicale * Teatru scurt * s 13,00 Telex • 13,05 La sfîrşit supra educaţiei copiilor, celor din jur, mai mult
Telcsport * Melodii... melodii * Co • 20,00 Telejurnal • 20,20 Actua de săptămînă (parţial color). Din scene ce n-au rămas străi chiar — revolta împotriva
tidianul în 600 de secunde * Lumea litatea în economie • 20,35 Partid sumar: * Floarea cîntului, floarea
: Vremea va viteaz, biruitoare ţară ! * Versuri şi ne colocatarilor din bloc, celui care a fost în stare
, Iar cerul minunată a filmului * Secvenţa dorului...! Melodii populare * Gala
oros. Izolat telespectatorului • 14,45 Şi noi am cîntece patriotice, revoluţionare • desenului animat * O melodie în au continuat aproape zil de un asemenea act inu
>lol, care vor fost copii odată... Reportaj • 15,00 20,45 Congresul marilor deschideri primă audiţie * Bucuria dc a fi me nic. Pînă într-o zi de man. O dată cu ultima sa
eter de aver- înnoitoare • 21,05 Film serial. „Ex
de descărcări închiderea programului • 19,00 Tele reu printre primii * Farmecul mu iunie. ^ „demonstraţie", însă, au
ntul va sufla jurnal • 19,20 Epoca Ceauşescu, pediţia dispărută" (color). Episodul zicii * Marile momente ale bale ...După un chef ce a va măi avea prilejul să-şi
la moderat timp al marilor înfăptuiri revolu 3 • 21,50 Telejurnal • 22,00 închi tului * Un tablou din Galeria Na
Temperaturi- derea programului. ţională : „Atelierul" de Theodor durat întreaga zi, a sosit insulte şi să-şi maltrateze
'ov 11 cuprin ţionare (color) 9 19,40 Cîntarea
şi 12 grade, României (color) * Concertul de gală Animau * Telesport * Autograf mu acasă, pe la orele 21, cu soţia şi mama, să impri
xlme între 19 al Concursului cîntecului muncito JOI, 3 IULIE zical • 14,45 Săptămînă politică • mintea înfierbîntată de al me în sufletul curat al
resc, patriotic şi revoluţionar • 15.00 închiderea programului • cool. Reproşurile făcute celor mici teroarea, repul
vreme răco- 20,20 Film artistic. „Cursa dc noap • 20,00 Telejurnal • 20,20 Actua 19.00 Telejurnal • 19,20 Teleenciclo-
cer temporar te" • 21,50 Telejurnal • 22,00 în litatea în economic • 20,35 Educaţia pedia (parţial color) * Artă plastică soţiei cu privire la infide sia faţă de propriul pă
orabii aversei matcrialist-ştiinţifică şi lărgirea ori românească * Fenomene ale natu litate au început să curgă rinte.
însoţite de chiderea programului.
aectrice. Vîn- zontului cunoaşterii. Reportaj an rii * Civilizaţii dispărute • 19,50 fără ţncetare. Rugăminţile
enta Intensifi- LUNI. 30 IUNIE chetă • 20,55 Invitaţie în studiourile Şlagăre în devenire (color) e 21,00 ŞTEFAN ZAPOTINSCHI,
ze de pînă la Radiotclcviziunii • 21,25 Din marea Film artistic. „Să ştii ce vrei în insistente ale mamei, pri procuror şef adjunct
din sectorul virile şi glasurile implora
• 20,00 Telejurnal • 20,20 Orizont carte a patriei (color). * „Mărturia viaţă" (color) • 22,20 Telejurnal • Procuratura locală
i«hnii-n.«tiinii(ic ci 20.40 Tezaur ceramicii". Documentar artistic • 22,30 închiderea programului. toare ale celor mici n-au HimoHoara